3,090 matches
-
presupoziții. În primul rând, se consideră că, În cadrul organizațiilor reprezentante ale administrației publice centrale, există activități care pot fi asociate unei abordări de politici publice; În al doilea rând, se presupune că, la nivelul administrației românești, există un tip de relaționare Între decidenții politici și funcționarii publici, conform căreia aceștia din urmă, prin tipul de responsabilitate care li se atribuie, nu mai sunt considerați exclusiv executanți ai unor măsuri formulate la nivel politic, cât, mai ales, furnizori și manageri ai unei
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
socială. Analiza de rețea socială este centrată cu precădere pe relațiile dintre entitățile sociale 1 și pe modelele (patternurile) și implicațiile acestor relații. Analiza de rețea socială permite definirea mediului social (a contextului social) drept un ansamblu de modele de relaționare sau de regularități de relaționare stabilite la nivelul entităților sociale. Aceste modele stabile de relații sociale sunt definite prin conceptul de structură. Teoreticienii schimbului În rețea (Cook, Whitmeyer, 1992) definesc structura socială ca fiind o configurație de relații sociale Între
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
este centrată cu precădere pe relațiile dintre entitățile sociale 1 și pe modelele (patternurile) și implicațiile acestor relații. Analiza de rețea socială permite definirea mediului social (a contextului social) drept un ansamblu de modele de relaționare sau de regularități de relaționare stabilite la nivelul entităților sociale. Aceste modele stabile de relații sociale sunt definite prin conceptul de structură. Teoreticienii schimbului În rețea (Cook, Whitmeyer, 1992) definesc structura socială ca fiind o configurație de relații sociale Între actori (atât individuali, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
24)... ...cele dou] concepte principale cu care opereaz] etică sunt binele și corectitudinea. Prin urmare, structura teoriei etice este determinat] în mare m]sur] de modul în care definește și îmbin] aceste dou] noțiuni fundamentale. Cea mai simpl] modalitate de relaționare este dat] de teoriile teleologice, conform c]rora binele este definit independent de corectitudine, iar corectitudinea este definit] ca element de maximizare a binelui. Doctrina deontologic] este definit] prin contrast cu cea teleologic] astfel: (...) o teorie care fie nu definește
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
persoanelor chestionate 39 să enumere câteva elemente care le reprezintă identitatea socioculturală, elemente prin care își afirmă identitatea de români. Răspunsurile obținute 40 au fost următoarele: S1: muzica, literatura, știința; S2: literatura, teatrul, muzica, arta; S3: tradiția, arta, modul de relaționare cu alții; S4: literatura, artele plastice, artele tradiționale; S5: folclorul, literatura, muzica, pictura, filmul, teatrul; S6: poezia populară, tradițiile, meșteșugurile; S7: religia, tradiția, limba; S8: istoria, tradițiile, obiceiurile, porturile, oamenii mari; S9: obiceiurile, tradiția bisericească; S10: activitățile culturale (literatura, teatrul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
structura retențial-protențială a timpului, operațională în cazul oricărei constituiri obiectuale, pe seama fluxului conștiinței, al timpului imanent originar. Iar Heidegger, în analitica sa existențială, afirma răspicat că temporalitatea reprezintă constituția fundamentală, de ființă, a Dasein-ului și condiția de posibilitate pentru orice relaționare a acestuia cu cele aflate în "lume", cu cele supuse fenomenului de intratemporalitate; Dasein-ul deține o poziție privilegită în orizontul intratemporalității, toate cele ce ființează în lume căpătând semnificație temporală (semnificația sa); așadar, centralitatea temporală în lume a Dasein-ului este
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de specialitate ● Calitatea documentelor de proiectare ● Calitatea instrumentelor de evaluare folosite CRITERII DE COMPETENȚĂ MANAGERIALĂ: ● Calități dovedite în sfera managementului grupului ● Participarea la procesul decizional la nivelul unității ● Stilul managerial practicat ȘI MORALĂ ● Eficiența comunicării formale și informale ● Capacitatea de relaționare cu colegii și comunitatea ● Interes pentru dezvoltarea profesională proprie Anexa 4 Concursul pentru ocuparea postului de inspector școlar de specialitate/inspector școlar Numele și prenumele candidatului Data FIȘA DE EVALUARE A LECȚIEI INSPECȚIA SPECIALĂ Anexa 5 Acordat Se va urmări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175926_a_177255]
-
a stării învățământului 3. Responsabilitate implicată de post privind: ● organizarea, managementul, controlul-verificarea și comunicarea în domeniul de competență; ● corectitudinea și aplicabilitatea documentelor elaborate și corectitudine în aplicarea prevederilor actelor normative; ● soluționarea stărilor conflictuale; ● propunerile decizionale. 4. Sfera de relații (comunicare/relaționare) A) Ierarhice: ● de subordonare: - Inspectorul școlar general și inspectorul școlar general adjunct pentru management școlar. - Directorul general/directorul/inspectorii din M.Ed.C. ● de coordonare: - a cadrelor didactice de specialitate din teritoriu. B) Funcționale: - cu personalul direcțiilor de specialitate din M.Ed.C
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175926_a_177255]
-
linii de acțiune și substanță sunt complet dependente de diversele caractere și evenimente cu care o persoană intră În relație. Gergen sugerează că „etapa finală În aceasta tranziție către postmodern este atinsă atunci când eul dispare complet Într-o fază de relaționare”. Într-o lume conectată global, conchide Gergen, „persoana Încetează să creadă Într-un eu independent de relațiile În care este implantată... punând astfel relațiile În poziția centrală ocupată de eul individual În ultimele secole de istorie occidentală”30. Sensul occidental
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
personală să reparticipe cu multitudinea de relații care formează biosfera. Participarea noastră crescândă În rețele, noua noastră abilitate de a rezolva mai multe sarcini și a opera simultan pe direcții paralele, Înțelegerea crescută a interdependenței economice, sociale, de mediu, căutarea relaționării și implantării, dispoziția noastră de a accepta realități contradictorii și perspective multiculturale, comportamentul nostru orientat spre proces, toate ne predispun către gândirea sistemică. Dacă putem utiliza gândirea sistemică pentru o nouă etică globală, care recunoaște și acționează să prevină răul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
criteriilor de regionare specificate la punctul B., au fost luate în calcul un număr de șase elemente de referință ale cadrului politico-geografic (parametri reper), utilizați drept “materie primă” de lucru pentru aplicarea criteriilor respective și anume: - direcția spațială dominantă de relaționare complexă a fiecărui stat, incluzând orientarea spațială predominantă a relațiilor politico diplomatice, comerciale și de integrare în organizații regionale (vezi Tabelul nr. 29 și fig. 68 de la Cap. 3.1.3. Coordonate complexe ale integrării). - volumul conflictelor și ponderea tipologică
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
în timp, cu răbdare. Școala, și prin orele de dirigenție, poate aborda în mod special această problematică la modulul din programa de Consiliere și orientare, intitulat „Comunicare și abilități sociale”, ce are ca obiectiv principal dezvoltarea abilităților de comunicare și relaționare pentru o integrare rapidă și eficientă în societate. În cadrul orelor de dirigenție pot fi tratate următoarele aspecte esențiale ale comportării civilizate: • definirea termenilor importanți: comportament - modalitate de a acționa în anumite împrejurări ; civilizație - model de dezvoltare a unei societăți, prezentat
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Laumann și R.T. Michael (2001), ilustrează cu prisosință un atribut fundamental al Școlii de la Chicago, și anume preocuparea pentru acuratețea metodologică. Astfel, autorii dezvăluie că au avut În vedere nu doar selectarea unor variabile majore de statut social, ci și relaționarea și contextualizarea acestora. Ceea ce reflectă deopotrivă viziunea metodologică și concepția teoretică a Școlii. În Încercarea de a descrie și explica cât mai adecvat conduitele și atitudinile sexuale, au fost supuse unei atenții speciale șase variabile de statut: vârsta, sexul (genul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sau pot rezulta din Întruniri locale, unde oamenii pot da glas opiniilor lor. Pentru comunitățile rurale, asemenea relații au implicații speciale datorită contactelor strânse, naturale ce caracterizează relațiile din acest spațiu social. Multe comunități rurale arată un grad mare de relaționare și coeziune Între membrii cu roluri diferite În structurile unei comunități bazate pe proximitate. Totuși, aceste relații, deși sunt diverse, rămân familiare pentru că nu se concentrează pe discuții În care oamenii se angajează conștient conform rolului lor În comunitate, În contrast cu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sau externe. În cuvintele lui E. Cortes, capitalul social implică o „bogăție și o robustețe a relațiilor dintre oameni, pe care membrii unei comunități doresc și sunt nerăbdători să le investească unul În celălalt”. Comunitățile „construiesc” capitalul social prin dezvoltarea relaționărilor active, care presupun interacțiuni repetate și semnificative Între două sau mai multe persoane ori instituții. Rețelele sociale puternice și nivelurile ridicate de relații active Între indivizi cu diferite roluri au tendința să „...sprijine normele de neclintit ale reciprocității generalizate și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
trebuiau să treacă prin atelierele marilor meșteri, Învățând (furând?!) de la fiecare câte ceva. Un voiaj inițiatic Întreprind și cei doi cercetători când pătrund În spații sociale necunoscute și inaccesibile altfel, Într-o lume pe care nu o poți Înțelege decât prin relaționare și participare. A comunica și celor neinițiați descoperirile făcute devine o obligație profesională, Învățată În acest mediu unde „a spune”, „a transmite” este Însă o datorie morală, nu profesională. Adrian Neculau SEMNAL EDITORIAL Mircea Agabrian Autopercepția unei noi condiții studențești
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și cooperare, prezentare de sine; chestionar pentru evaluarea comportamentului prosocial, toate aplicate pe un lot de 273 de studenți. Cercetarea confirmă ipotezele conform cărora o creștere a competențelor sociale ale unor persoane duce la creșterea Încrederii În propria capacitate de relaționare, iar aceasta conduce la o creștere a probabilității de inițiere a comportamentului prosocial, concluzie desfășurată pe analizele În raport de apartenență la genul social, mediul de rezidență, profesia tatălui. Cealaltă cercetare este analiza secundară privind competența profesională a unui lot
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
actuale din România 4 140-153 Într-o recentă Întâlnire informală de la Catedra de sociologie, ispitit de auditoriu să-și identifice filiațiile și plasamentul În sociologia românească postbelică, unul dintre personajele invocate aici și-a mărturisit o carență de comunicare și relaționare cu un sociolog precum Traian Herseni, În ciuda contactelor dese și prelungite pe care le-au avut. Am fost contrariat. Scriam În altă parte despre ,,ratarea marxismului” la Traian Herseni, argumentând că, În ciuda declarațiilor postbelice uneori ostentative ale acestuia de aderență
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
adoptă un raționament bazat pe interpretare în scopul de a face inteligibil sensul latent al conduitelor. Analiza datelor se sprijină mai ales pe un proces de gândire non discursiv ce privilegiază intuiția. Aceasta permite înțelegerea sensului unei conduite pornind de la relaționarea acesteia cu unele prototipuri (teorii) și cu sentimentul de evident (intimă convingere) care se impune în situația în care există corespondență. Comprehensiunea vizează înțelegerea individului ca Gestalt și în unicitatea sa. Acest demers acordă puțină importanță evaluării critice a convingerii
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ale căror proprietăți intrinseci ar fi benefice pentru o vastă gamă de tulburări sau de suferințe. Foarte rar empirică, validarea lor se bazează pe opinia consensuală a utilizatorilor. Efectele acestora ar fi consecința unei conștientizări, datorită unor anumite modalități de relaționare, a mecanismelor inconștiente aflate la originea disfuncției aparatului psihic. Tratamentele care țintesc determinanții inconștienți sunt calificate drept „profunde” și toate celelalte tratamente drept „superficiale”, care nu se pot ocupa decât de substituții simptomatice Evaluarea critică a tratamentului nu este luată
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
statutul de simptome și clasificarea lor nosografică este considerată ca secundară, chiar accesorie. Este vorba, în mod esențial, despre studierea modului în care subiectul își trăiește problemele și despre motivele care le-au generat într-un context determinat. Modalitățile de relaționare sunt empatice, pline de simpatie, bazate pe relații de partenariat și adaptate stilului relațional al subiectului. Procesul explicativ este discursiv și nu vizează decât anumite aspecte ale subiectului, fără a pretinde că le înțelege în totalitatea și în unicitatea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dacă pacientul evita situația. Sentiment de succes, de control. Control al răspunsului anxios. In domeniul decorațiunilor interioare. Abstinență din 1985. Grila Secca. Aropax. Xanax. Nici tulburare de personalitate nici retard mental. Fără afecțiune medicală generală. Fără probleme psihosociale și de relaționare actuale. Evaluare globală a funcționării. Chestionarul pentru evaluarea fricii (PPAG), chestionarul cognițiilor agorafobice, inventarul de anxietate al lui Beck și scara de depresie a lui Hamilton cu 17 itemi. Mai precis acela de episod depresiv. Pacienta nu răspunde criteriilor DSM-IV
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
românești interbelice. Știința este parte din actuala confruntare a unor popoare și state concrete din lumea de azi, așa că nu are cum să se ridice deasupra antagonismelor existente între grupuri și indivizi. Știința este universală prin metodele și modul de relaționare cu realitatea, dar are mereu o poziție concretă din punct de vedere politic și este folositoare unui anumit grup de oameni - elite politice -, devenind instrumentul lor de orientare, sistematizare a experienței și administrare. Golopenția spune în mod explicit: „Știința este
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
simțire și de acțiune cu care un copil cu diferite cerințe educaționale vine la școală. Specific acestor metode este faptul că pot stimula și dezvolta Învățarea prin cooperare, lucrul În perechi sau pe grupe mici de copii, facilitând astfel comunicarea, relaționarea, colaborarea și spiritul reciproc pentru rezolvarea unor probleme sau pentru explorarea unor teme noi care duc la cunoașterea Între copii, Înțelegerea și acceptarea reciprocă. Activitățile bazate pe Învățarea prin cooperare prezintă câteva caracteristici: răspunderea individuală - evaluează frecvent performanța fiecărui copil
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]
-
eficientă pentru a vedea cât de bine au atins scopurile și cât de eficienți au fost În grup. Grădinița oferă copiilor preșcolari condițiile necesare unei dezvoltări normale sub toate aspectele, asigură valorificarea potențialului fizic și psihic al copiilor, capacitatea de relaționare cu ceilalți copii și cu adulții, sprijină copilul În interacțiunea cu mediul, favorizează descoperirea de către fiecare copil a propriei identități și Îi formează o imagine de sine pozitivă. Cadrele didactice trebuie să asigure copiilor cadrul social adecvat pentru dezvoltarea diferită
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]