4,965 matches
-
de consum secund", cât și ca o "evidență culturală" (în sensul lecturării ei și după alte criterii, nu doar acelea ale descoperirii referentului, ci ale retoricii sale, ale construcției mesajului, îmbinării cu imaginea etc.). Dacă punem în relație tripartiția genurilor retorice cu discursul de tip publicitar, se observă că acesta este "un amestec subtil de deliberativ și epidictic"363, în sensul în care epidicticul este legat de limbaj, de consolidarea adeziunii la un set de valori, în timp ce deliberativul este legat de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
observă astfel cum toate instanțele investite cu valoare în discursul modernității sunt considerate acum anihilate și inactive în vederea explicării noilor realități, iar schimbările în planul discursivității sunt prinse și ele în cadrul acestor modificări fundamentale ale opticii și ustensilelor discursive și retorice. Dacă schemele moderne binare, structurate și bine fundamentate aveau pretenția de a se referi la realitate și de a o explica, discursul postmodern se evidențiază prin raportarea la alte texte decât la referenți externi, intertextualitatea introducând o anumită indeterminare și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
metaforă, trebuie să existe câmpuri diferențiale și obiecte distincte. Or, contaminarea tuturor disciplinelor pune capăt acestei posibilități. Metonimie totală, virală prin definiție (sau prin indefinire)"477. La fel ca și Derrida, Baudrillard își manifestă preferința pentru cea din urmă figură retorică, mai ales pentru caracteristicile sale de comutabilitate și de substituție dintre diverse entități, care se pliază pe indeterminarea categoriilor și pe înlocuirea și confuzia genurilor. 5.2.4. Primatul simulacrelor În concepția lui Baudrillard, simulacrul nu este doar o falsă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
diferit. Din perspectiva urmărită de demersul de față, acest text este important atât pentru valoarea sa de exemplu practic al teoriei simulacrului, cât și pentru multiplele evidențieri ale modului de a scrie, ale stilului utilizat de către Baudrillard și ale procedeelor retorice folosite în vederea alcătuirii unei scriituri care să semnifice în sine caracteristicile Americii despre care vorbește. Astfel, Baudrillard pune la lucru pentru o scriitură ce îmbină aparențele unui jurnal de călătorie cu valențele unui eseu cu implicații antropologice și filosofice, un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de bază a scriiturii sale și, mai mult decât atât, într-o adevărată strategie discursivă postmodernă. Această schemă hermeneutică va face posibilă compararea efectelor discursive provocate de către seducție cu acelea instituite de către demersul deconstructiv, precum și discutarea încadrării sale printre procedeele retorice de alcătuire și funcționare discursive. În primul rând, trebuie să-l "bănuim" pe Baudrillard, ca și pe oricare alt scriitor, că este sedus de scriitura sa. În acest fel, seducția este forța care obsedează orice creator ("la séduction hante"), fiind
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
posibilitatea de a se transforma dintr-un mijloc de deconstrucție într-un termen supus el însuși criticii și deconstrucției fiind una majoră. 6.3. Seducție și retorică Întrebarea care ne preocupă în acest moment este: poate reprezenta seducția un procedeu retoric, alături de cele recunoscute în mod general? Pentru a găsi răspunsul la această interogație, am investigat o serie de teoretizări pe care un număr important de autori le-au realizat în acest sens. În general, analiza termenului de seducție s-a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
un număr important de autori le-au realizat în acest sens. În general, analiza termenului de seducție s-a dovedit mereu pusă în relaționări complexe cu alte concepte de maximă generalitate și importanță, precum argumentare, persuadare, convingere, minciună, stratagemă comunicațională, retorică etc. În această situație, o minimă privire de ansamblu asupra unui posibil sistem de noțiuni și legături care să poată da seama în mod eficient de mai buna înțelegere a acestor două concepte mi s-a părut necesară, mai ales
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
accentuează logosul se va obține un tip de retorică în care va prima viziunea logică și argumentativă. Asumând ideea conform căreia manipularea, seducția, informarea sunt posibilități înscrise în însăși natura discursivității, precum și că vor exista permanent două tipuri de uzaj retoric, unul critic, lucid în raport cu discursul și procedeele sale (retorica albă) și unul care va urmări manipularea auditoriului, impunerea unor idei prin ocultarea mecanismelor discursive ce sunt puse în joc pentru a realiza acest lucru (retorica neagră), M. Meyer concluzionează că
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a vieții social-politice). Această clasificare poate fi regăsită și în cuplurile teoretice care au circulat în diverse etape, privilegierea unuia indicând și o orientare a mișcării filosofice respective, cum ar fi episteme/doxa, teorie/practică, convingere/persuasiune, demonstrație/argumentare, logică/retorică etc. Dacă o serie de teoreticieni au cercetat în special efectele argumentării, ca persuadarea sau influențarea (Philippe Breton descrie registrele comunicării, între care convingerea se poate realiza fie prin argumentare, fie prin manipulare), alții au încercat să susțină ideea dimensiunii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mai sus. De exemplu, elementul de convertire a atitudinilor, convingerilor, credințelor auditoriului, care este implicit în persuadare (etimologic, persuasio, per + suadeo, suadere a sfătui, în timp ce convictio, con + vinco, vincere a învinge) este regăsit de L. Bellenger la două nivele: persuasiunea retorică, care vizează un faire croire și persuasiunea pragmatică, ce are drept scop un faire faire. De asemenea, acest autor este interesat și de posibila legătură dintre influențare și persuadare; dacă, preluând accepțiunea lui Cialdini conform căreia influențarea înseamnă "a determina
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
coerența sau sensul său devenind contextuale și parțiale. Pentru Baudrillard, a seduce înseamnă a fragiliza, prin urmare scriitura care conține seducția nu va mai convinge prin intermediul argumentelor și noțiunilor "tari", a raționamentelor coerente, ci prin "slăbirea" lor, prin utilizarea figurilor retorice. Cum artificiul aparține strategiei seducției, acțiunea ei la nivelul scriiturii se va remarca printr-un număr mai mare de artificii stilistice. Viziunea tradițională ar pune accentul pe producerea teoriilor, a sensurilor, pe acumularea și construcția de concepte, în timp ce viziunea postmodernă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
despre Baudrillard că deține un tip special de discurs, care, în același timp, expune și ilustrează temele și conceptele, explicația sau introducerea lor fiind aproape simultană ocurenței acestora în propriul text. Deși și pe parcursul acestei lucrări au fost subliniate procedeele retorice și discursive utilizate de către Baudrillard, pentru această secvență a demersului se impune o rapidă trecere în revistă a câtorva dintre cele mai reprezentative sau utilizate strategii care îi subîntind scriitura și o fac în același timp postmodernă. În această direcție
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Din această perspectivă putem înțelege supralicitările, exagerările sau contradicțiile pe care filosoful francez le utilizează în vederea racordării textelor sale la o dinamică și procesualitate, care, așa cum am arătat în capitolele anterioare, sunt trăsături distincte ale postmodernismului. Numărul mare de figuri retorice folosite, alături de combinarea caracteristicilor discursului teoretic cu ironia și interpretările extreme vin să ofere o imagine a lumii actuale, dar și a schimbărilor din domenii teoretice de cercetare. David Lyon amintește, în acest sens, faptul că autorii unei enciclopedii neconvenționale
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
categorie, ci presupun un evantai de influențe și posibile ordonări. Observarea vastității temelor și a genurilor abordate de către gânditorul francez (eseu, jurnal de călătorie, studii filosofice și politice, memorii, articole, interviuri), precum și a îmbinării diverselor stiluri de scriitură (analitic, poetic, retoric, sentențios, fragmentar) procură alte elemente care să susțină rizomatica scriitură baudrillardiană, precum și curiozitatea de a cerceta diverse teme și domenii: "alegerea formelor neortodoxe de scriitură, întrețeserea dintre teoretizare și jurnale de călătorie, aforisme și însemnări din jurnal, confesiuni și modelări
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
alte tipuri de organizări discursive, Turner remarcă faptul că "trăsătura poetică și frapantă a stilului lui Baudrillard nu are echivalent în științele sociale, cel puțin în context britanic"570, dar completează mai apoi că nu întotdeauna argumentele organizate în jurul procedeelor retorice au și forța ideatică dorită, unele dintre ele rămânând doar la un stadiu decorativ. Deși unele dintre ideile sale au primit critici dure, fiind catalogate drept irelevante, Rojek și Turner ridică problema academiei și a "osificării" unor tradiții de gândire
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
termen al opoziției este reevaluat, repoziționat și, în consecință, privilegiat față de celălalt termen. Deconstrucția nu se închide, ci se oprește doar la reabilitarea termenilor care au fost în general defavorizați de către anumite sisteme de gândire. 7.2. Strategii discursive și retorice caracteristice În acest stadiu al demersului nostru, ne interesează detectarea modalităților discursive prin intermediul cărora se obțin efectele textului de suprafață. Cu alte cuvinte, ce instanțe și strategii discursive de adâncime intervin în interiorul procesului scriiturii pentru a-i conferi acesteia caracteristicile
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
etc.; * strategia transformării obiectului de studiu într-un obiect exotic, nou, prin extragerea lui din câmpul obișnuit al analizelor și categoriilor și prin recadrarea sa conceptuală, care îl transformă dintr-o prezență familiară într-o alteritate radicală; * utilizarea limbajului poetic, retoric, pentru a-și manifesta aversiunea față de sistemele închise și pentru a crea impresia deschiderii scriiturii și a sensurilor sale; * utilizarea scriiturii fragmentare, considerată a fi "scriitura democratică" și a elipsei, în locul tratatului și a liniei drepte, continue a sensului; * strategia
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
un astfel de context, în care se neglijează anumite "postulate" postmoderne, autorul nu mai poate fi "apărat" de propria sa teorie. Încercarea de surprindere a scriiturii practicate de Jean Baudrillard ne-a condus la o multitudine de tehnici, strategii, mijloace retorice combinate care au efecte deosebite în planul receptării sale. Fundalul teoretic construit în prima parte a lucrării ne-a asigurat posibilitatea integrării caracteristicilor scriiturii baudrillardiene în spectrul general, variat și mobil al postmodernismului. Viteza imprimată scrierilor sale, retorica vie prezentă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
perspectivă asupra acestei dificile relaționări, am aplicat o grilă sistematizatoare, întemeiată pe două mari tipuri de interpretare paradigma rupturii și cea a continuității dintre modernism și postmodernism cu particularizări și exemplificări pentru fiecare caz în parte, iar interpretarea din perspectivă retorică a relației sub forma metonimiei a reprezentat un alt moment al analizei. Aceste investigații discursive s-au conturat și într-o schiță a celor mai importante trăsături ale postmodernismului, relevante fiind în acest sens cele 11 definiens-uri dezvoltate de Hassan
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de altfel o retorică a "deligitimării și destabilizării", a rupturii și a negației etc. Nu doar omul postmodern este de multe ori un homo rhetoricus, ci și discursivitatea postmodernă în ansamblu face în mod consistent apel la procedee și strategii retorice. Discreditată de-a lungul timpului în special în raport cu filosofia, al cărui obiect de studiu erau adevărul, obiectivitatea, cunoașterea etc., retorica își regăsește locul în postmodernism, mai ales că acesta a operat o disoluție a conceptelor de bază ale filosofiei occidentale
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
studiu erau adevărul, obiectivitatea, cunoașterea etc., retorica își regăsește locul în postmodernism, mai ales că acesta a operat o disoluție a conceptelor de bază ale filosofiei occidentale, în urma căreia sunt revalorizate efemerul, contingentul, persuasivul, gândirea slabă etc. Inversarea raportului logică retorică în postmodernism a condus la eliberarea forței retorice a textelor, care a dat o altă tonalitate dominantă discursivității postmoderne. Asumând discutarea retoricii în contemporaneitate pe nivelurile argumentativ, metafizic, poetic și textualist, direcțiile de cercetare din postmodernism converg către susținerea ideii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
regăsește locul în postmodernism, mai ales că acesta a operat o disoluție a conceptelor de bază ale filosofiei occidentale, în urma căreia sunt revalorizate efemerul, contingentul, persuasivul, gândirea slabă etc. Inversarea raportului logică retorică în postmodernism a condus la eliberarea forței retorice a textelor, care a dat o altă tonalitate dominantă discursivității postmoderne. Asumând discutarea retoricii în contemporaneitate pe nivelurile argumentativ, metafizic, poetic și textualist, direcțiile de cercetare din postmodernism converg către susținerea ideii conform căreia postmodernismul a contribuit, în special, la
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Motivele alegerii sale sunt numeroase, subiectele tratate și modalitățile în care își alcătuiește discursul fiind două dintre cele mai elocvente. Stilul pe care l-a adoptat în scrierile sale, radicalitatea ideilor susținute, adoptarea paradoxului, a supralicitării și a multor procedee retorice și poetice demonstrează că discursul postmodern nu mai reprezintă numai un loc al argumentărilor sau al clarificărilor, ci și unul al imploziei sensurilor și al provocării. Conceptul de teorie pe care l-a dezvoltat este unul la fel de destabilizant pentru cadrele
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pe un discurs filosofic hibrid, impur. În termenii unui procedeu discursiv, seducția a putut fi astfel comparată cu deconstrucția derridariană, accentuându-se și mecanismele sale de funcționare discursivă (care includ logica ambivalenței, "amânarea sensului", ironia, provocarea). Prezența seducției ca mijloc retoric în multe dintre lucrările dedicate retoricii contemporane a determinat analiza acestui concept în raport cu datele acestei discipline și cu o seamă de termeni precum persuadare, minciună, manipulare etc. De asemenea, o analiză a modalității de a scrie, a procedeelor și strategiilor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
neamului și care să nu fie mândru de fiecare Premiu Nobel câștigat de un cosânger al lui. Îmi amintesc de o vizită la Muzeul Yad Vashem din Jerusalem când Joshua Erlich, Îndrumătorul nostru de grup, ne Întreba și se Întreba, retoric firește, În fața unui colaj cu poze ale victimelor copii din lagărul de la Auschwitz: „Vă dați seama câte Premii Nobel a pierdut Israelul În acest Holocaust?” Trecând peste „hazul de necaz” din subtextul Întrebării, oare chiar este nevoie ca un popor
Atitudine. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Ileana Andrei () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1443]