3,618 matches
-
În intervalul de când Florin se transformase din Homo ludens în Homo staliniensis și până când Ministerul Culturii ne-a afiliat cantinei Agerpres (abia acum îmi dau seama ce importanță au avut cantinele în viața mea), am mai trăit desigur, povești amoroase, reușite sau eșuate. Dar... nimic serios. Continuam să aștept marea dragoste. Îl făurisem în imaginația mea pe omul ales și i dădusem chiar și un nume: Marcel. Probabil de la Proust. Nu știu dacă viitorul meu soț s-a suprapus exact imaginii
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
participat în ultima clasa, la reușită revistei noastre muzicale “ În veselul vieții pas” împreună cu D. Valceanu, D.Luchian, M. Sorodoc, I. Țurcanu, N. Sorea, Ț. Șerban și alții, în sceneta „Să-i ardem la bacalaureat”, care a fost cea mai reușită manifestare școlară din acei ani, generațiile celelalte de lângă noi nu au reușit să ne ajungă. Am absolvit liceul în iunie 1952, si am intrat salariat la CEC în orașul Rădăuți și apoi am fost Șef de secție la „Secția de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93327]
-
această perioadă face foarte multe deplasări în străinătate în domeniul de specialitate pentru comerț exterior și a relațiilor internaționale. Datorită experienței internaționale, din acest domeniu între 19931999, este consilier la Reprentanta firmei Multitrade Limited. Este căsătorit și are doi copii reușiți: - Andreea, căsătorită, Marin - medic oftalmolog, care un copil Andrei 7 ani. - Țurcan Cristian Dragoș - inginer și economist relații economice internaționale care este om de afaceri. După o viață agitată, în care a parcurs toată ierarhia domeniului respectiv, ajungând director la
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93335]
-
cu ceea ce este al nostru, aparținându-ne și definindu-ne, lucru știut de orice muzician. Realizarea lui presupune o mare forță de expresie, prospețimea și tinerețea în stare să înnoiască totul, sentimentul solidarității populare cu idealuri revoluționare căpătând în cântecele reușite măreția sa firească.“ (România liberă, 10 septembrie 1975) SILVESTRU Valentin „Observațiile noastre conjugându-se cu ale străinilor converg spre adevărul indiscutabil - exprimat limpede și în documentele de partid - că socialismul i-a dat teatrului românesc, în mod ireversibil, libertatea plenară
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
analiză și sinteză; fiecare om trebuie să-și folosească propriul ,, calculator” cu care a fost înzestrat, pentru a ajunge la propriile concluzii. Mai trebuie să devenim și conștienți de acest efort personal! Autorul Poate că nu este o poză la fel de reușită ca în dosarele torționarilor dar...orișicât! (Sutele de turnători din zonă știu exact despre ce vorbesc!) „EU am dorit” să mi se facă toate mizeriile de-a lungul timpului de către torționari, pentru ca desigur... să mă pot victimiza! Cuvânt înainte rima
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
în zeci și zeci de feluri, care mai de care mai gustos. Și în sfârșit apetisantele Urechiușe (Chantarellus cibarius), sau Buretele galben, inconfundabil, cine nu-l cunoaște?, se poate pregăti de asemenea în cele mai fanteziste moduri, dar cea mai reușită rețetă pe care domnul învățător ne-a recomandato cândva și nouă, și pe care o redăm în câteva cuvinte: se aruncă toată cantitatea de urechiușe de care dispui într-un vas cu apă clocotită în care n-ai uitat să
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
10-15 ani, această literatură „cu copii“ sau „cu adolescenți“ a devenit una dintre direcțiile cele mai bătute ale prozei noastre. S-ar zice că avem deja o tradiție a modernității în acest sens, dacă ne gîndim la cîteva cărți foarte reușite (per soanele de față se exclud) apărute în ultimul timp : Exuviile Simonei Popescu, Muzici și faze de Ovidiu Verdeș - cea mai apropiată scriere de atmosfera Tinerețilorț -, chiar și, venind din alt spațiu, De ce fierbe copilul în mămăligă a Aglajei Veteranyi
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
o suporta pe surioară, pentru că era prea răsfățată, părinții îi făceau toate voile și mînca găinaț cînd era lăsată liberă prin curte. Da, mînca găinaț ; și din cele întă rite și rotunde, pe care le ronțăia ca pe niște bezele reușite, și din cele apoase - cînd se spîrcîiau găinile -, pe care le lua cu degetul și le lingea. Dănuț, de fiecare dată cînd își vedea sora mozolită pe la gură, alerga repede și bucuros la maică-sa - fiica doamnei Bădescu - (de fapt
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
natură. Avea și o preferință : racheta de tenis, pe care o punea bine, în cămară, să știe de unde s-o ia la nevoie. Era vorba, de fapt, de un set de rachete, galbene, roșii, porto calii, imitații de plastic foarte reușite. Rachetele aveau un singur inconvenient : din cînd în cînd, se rupeau (inconvenient minor, pentru că cea ruptă putea fi oricînd înlocuită cu o alta, de o altă culoare). și o calitate incontestabilă : lăsau pe piele un model simpatic, în pătrățele, de la
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
când spune că versurile atribuite lui Caragiale poartă caracterele scrisului acestuia și semnele spiritului lui. Cetindu-le, ai impresia că le-ai întâlnit cândva în paginile "Moftului Român", laolaltă cu atâtea altele de aceeași formă. De fapt, ele formează un foarte reușit exemplu de pastișare. Cine o fi autorul adevărat? Un om de talent și de spirit, desigur. Mai de talent, în orice caz, decât celălalt anonim, care, cu ocazia trecerii lui Missir în partidul conservator democrat al lui Take Ionescu, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ajutat de ochiul ager și sigur al operatorului) a surprins această imagine, atmosfera de poezie calmă și de rustică frumusețe, pe care a reușit să i-o conserve, fac din fotografia reprodusă aici dacă nu cea mai adevărată și mai reușită, apoi cu siguranță una din cele mai fericite. Căci există fotografii ale Bojdeucei, răspândite în cărți poștale și albumuri, care prezintă peisagiul acesta, nu numai lipsit de farmecul său propriu, dar mai ales cufundat într-o izolare și o tristețe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
noastră. Cu timpul ne-am împrietenit, astfel că de multe ori ne opream pe la Coca, la Biblioteca Franceză ca să mai stăm de vorbă. Îmi amintesc că am făcut inclusiv un revelion acolo, care cred că a ieșit printre cele mai reușite din viața mea, chiar dacă nu am fost la un restaurant luxos. În prima încăpere de la Biblioteca Franceză era un perete cu un panou, pe care puteai pune până la 12 tablouri, dacă erau mai aglomerate. Așa că treptat a apărut ideea
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
care mi-am înrămat cartoanele. Tablourile au fost agățate în coridor. La ele s-au adăugat altele, pictate ulterior. Acel coridor a fost prima galerie de artă în care am expus. Aveam de mult timp pe pereți expuse cele mai reușite acuarele, așezate frumos la linie și prinse în pioneze pe perete. Alături de acuarelele mele mai aveam una de la Rudolf Geisel, fiul tâmplarului care mi-a făcut ramele pomenite mai sus și trei de la Eidy Flleck a căror peisaje erau frumoase
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
le realizam în timpul liber. Fiind o persoană cât de cât credincioasă am început să dau naștere și la diferite icoane precum; „Sfânta Teodora”, „Magii”, „Maica Domnului cu pruncul”‚ Iisus”și „Sfântul Gheorghe”. cel din urmă fiind și o lucrare foarte reușită care a reușit să mă mulțumească sufletește datorită felului în care am lucrat-o, folosind în unele locuri o daltă confecționată din acul de la mașina de cusut, ce mi-a permis să realizez foarte frumos și fin solzii balaurului. Ideea
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
-lea la Salonul de Primăvară al asociației, Costel Iftinchi dovedește un real talent și originalitate în abordarea unor motive variate, cu semnificații subtile, reușind să transmită sentimente de o puritate remarcabilă. Rareori se poate întâlni la un artist neprofesionist o reușită consonanță a manierei naive de tratare a temei cu rezolvările de factură modernă, care, departe de a trăda căutarea unor noi mijloace de exprimare plastică, dă mai degrabă impresia unui artist cu experiență, care încearcă și reușește să comunice atât
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Manifestarea a fost anunțata cu un an înainte la Salonul Internațional de Artă Naivă, astfel organizatorii dându-ne răgazul necesar de a crea noi lucrări, pentru a le putea prezenta juriului de specialitate, pentru a le selecta pe cele mai reușite de a fi admise în marea expoziție a lemnului. Cina cea de taină Un an de zile era la dispoziție pentru a crea ceva nou pentru fiecare sculptor din țară; o perioadă în care fiecare cioplitor în lemn a început
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
taină Un an de zile era la dispoziție pentru a crea ceva nou pentru fiecare sculptor din țară; o perioadă în care fiecare cioplitor în lemn a început să se pregătească cu dorința de a realiza o lucrare cât mai reușită. În perioada respectivă, din cauza unor evenimente ce m-au cam dat peste cap, pierzându- mi mama, ce se stinsese din viață după o grea suferință, timp de 11 ani fiind bolnavă de cancer, am avut o mică pauză în privința sculpturii
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
de zilele libere și se bucură în continuare de minivacanță. Au venit cu toții cu mașinile, au ascultat muzică, au încins grătarele, sau simțit foarte bine cu familiile sau cu prietenii“ (Realitatea TV); „Faptul că a fost o zi superbă și reușită o dovedește că încă mai sunt bucureșteni care nu se dau duși spre case, ba mai mult, au încins un al doilea grătar pentru masa de seară. Au făcut și ceva mișcare, însă nu prea multă, până a fost gata
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
totul va fi bine cu fiica sa lângă el, strecurându-i-se o bucurie de zile mari până în străfundul inimii și umplându-i pieptul cu o senzație din cele mai plăcute. Chipul Victoriei îi părea o icoană din cele mai reușite de Creator. Îi transmitea o căldură ce venea din interiorul ei către dânsul pătrunzându-i în suflet și ocupând toate ungherele, risipind toată tristețea adunată în toți anii petrecuți departe de ea. Victoria era cuprinsă de gânduri multe care o
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
printre finaliștii competiției de scurtmetraje ; Hanno Höfer, cu Ajutoare umanitare, la Clermont-Ferrand, unde a luat premiul Canal+, și la Cannes, în secțiunea Kodak), avem imaginea unui an cinematografic pe care îl putem descrie ca fiind de departe unul al ofensivei (reușite) a tinerilor. De fapt, Caranfil, Mungiu, Dragin, Giurgiu și Höfer, cărora le putem adăuga numele debutantului Radu Muntean, al cărui film Furia are șanse să intre în 2003 în atenția spectatorilor câtorva festivaluri internaționale, fac mai mult decât o breșă
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
scris despre finalul de la Marilena de la P7, mediumetrajul său prezentat la Cannes. Sper că a înțeles că reacția mea era pe măsura prețuirii pe care i-o purtam ; pur și simplu, mă duruse și pe mine că făcuse un film reușit căruia nu-i găsise finalul... L-am întrebat, la Sfântu Gheorghe în cadrul ultimei dezbateri între regizori și critici , dacă a fost chiar așa de supărat de cronica mea, precum auzisem ; mi-a răspuns : Vocea lui a ajuns la noi cu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
ideea de frescă socială pe care comunismul o făcuse imposibilă în alți termeni decât cei strict parabolici. Hârtia va fi albastră (al doilea film al aceluiași Radu Muntean) a fost un thriller combinat cu o dramă una dintre cele mai reușite încercări de a scoate evenimentul istoric de sub tirania (pompoasă) a filmului istoric și de a-i reda dimensiunea umană. Legături bolnăvicioase (debutul lui Tudor Giurgiu) a fost o ecranizare (a romanului omonim scris de Cecilia “tefănescu) și totodată un autentic
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
avută) sunt mai credibili nu s-a înșelat ; chiar dacă a făcut-o pentru a o incrimina pe autoare (care, deși căsătorită cu bine văzutul Paul Anghel, deși ea însăși la stânga, avea dosar prost ca boieroaică...), rămâne impresia că cele mai reușite personaje ale sale (iar asta se vede încă din primul film, Gioconda fără surâs din 1968) sunt foștii, cei cu dosar prost ! Ca și la G. Călinescu, figurile care-ți rămân în memorie sunt cele depășite de istorie, pe când cele
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cei cu dosar prost ! Ca și la G. Călinescu, figurile care-ți rămân în memorie sunt cele depășite de istorie, pe când cele pe care istoria le-a împins înainte fac oficiu de figuranți (vezi, în acest sens, și ultimul film reușit al autoarei Figuranții, din 1987). Cartea Magdei Mihăilescu se oprește empatic asupra fiecărui moment din viața și cariera Malvinei Urșianu, însă, în același timp, povestirea curge, purtată de talentul de intervievatoare al criticului de film și de remarcile pline de
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
o artă pentru mase ba chiar, arta fanion din acest punct de vedere ! , dorința unor regizori la curent cu ce se întâmpla în cinematograful mondial de a-și subiectiviza demersul stilistic se izbea de comandamente ideologice precis codificate. încercări (și reușite) au fost totuși ; pe lângă intensul ”moment subiectiv” din finalul Pădurii spânzuraților abil integrat narațiunii, perfect explicabil din punctul de vedere al perspectivei personajului Bologa și, oricum, episodic în economia filmului , Duminică la ora 6 rămâne exemplul cel mai consistent de
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]