3,455 matches
-
gropi dintre frumoasele case de lemn seculare, salvate printr-un capriciu al istoriei, cu toate că locuitorii lor nu ținuseră la asta cu orice chip. Deja nu mai spuneam nimic. Ascultam doar poveștile mustind de nostalgia după dictator. Puterea trebuie să se reveleze printr-o întrupare concretă și, atunci când capătă deja o figură reală, trece dincolo de bine și de rău. Toți suntem copii orfani ai vreunui împărat sau dictator.“), e câteodată mai important decât faptul că un mare romancier american scrie, utilizându-și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
patologie comparată (boli comune omului și animalelor), domenii cu un impact substanțial în dezvoltarea ulterioară a medicinei practice și experimentale. Combătând ideile lui J. Cruveilhier (1791-1874) care credea că micro trombușii se transformă în celule canceroase, examenele histopatologice i-au revelat lui Virchow că sursa celulelor canceroase nu o constituie în nici un caz micro trombușii, ci alte componente ale respectivului țesut. Cu această ocazie, Virchow a demitizat și o altă „naivitate histologică“ semnată de Th. Schwann și C. von Rokitansky. Găsind
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Așa cum am arătat, fiecare produs al febrei teoretice a fost prezentat drept soluția dilemelor existente în teorie și politică, exagerîndu-se natura revoluționară a fiecărui discurs teoretic în parte. În aceste condiții, însă, găsirea unui nou Graal teoretic care să ne reveleze secretele existenței culturii sau societății pare mai mult decît improbabilă. Este, de aceea, mai recomandabil să considerăm, împreună cu Foucault, teoriile drept instrumente, unelte dintr-o trusă, sau, folosind o metaforă anterioară, drept arme folosite în scopul de a atinge anumite
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
duce la îndeplinire faptele "eroice" de acest tip, interzise de ordinea de drept și cea politică. În consecință, deși Statele Unite nu au reușit să obțină o victorie în Vietnam, ele au încercat să o obțină în cultura media. Acest fenomen revelează cîteva dintre funcțiile politice ale culturii media, între care oferirea unei compensații pentru iremediabila pierdere suferită, dar și a unei încurajări liniștitoare că totul funcționează bine în cadrul corpului politic american încurajare altfel refuzată în filme mai puțin conservatoare precum cele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ca descoperindu-și contradicțiile ascunse și compromițînd ideologiile pe care aparent le promovează. Se poate astfel proceda la o interpretare deconstructivistă a fanteziei de dreapta Zorii însîngerați (Red Dawn), care prezintă o invadare a Statelor Unite de către Uniunea Sovietică, film care revelează ridicolul temerilor și obsesiilor anti-comuniste și de dreapta (vezi Kellner, 1991). Asemenea fantezii ideologice se pot dovedi destul de complexe sau scindate de conflicte interne pentru a conduce la o lectură de opoziție lipsită de interes, în vreme ce filme mai moderniste precum
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
exact a universului pe care programul ideologic al filmului încearcă să-l facă să dispară; scena se mută apoi în lumea bogătașilor din Beverly Hills. Deși filmul Cruising (Croaziera) poate fi considerat un atac homofob la adresa vieții bărbaților homosexuali, el revelează totuși și ambiguitatea sexuală a polițistului jucat de Al Pacino și, în mod direct, interesul prezentat de viața homosexualilor în anumite producții cinematografice. După cum arată și Robin Wood, unele texte cinematografice sînt prin însăși structura lor incoerente și contradictorii (Wood
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în evidență fisurile și defectele, punctele slabe sau vulnerabile și lacunele existente în chiar ideologia hegemonică. Este, de asemenea, important să se acorde atenție și la ceea ce este omis din textul ideologic, căci tocmai elementele excluse și trecute sub tăcere revelează adevăratul program ideologic al textului. Filme precum The Deer Hunter și cele bazate pe tema reîntoarcerii la Vietnam omit prezentarea atrocităților comise de Statele Unite împotriva vietnamezilor (prezentate însă în filme ca Platoon sau Casualties of War și îi prezintă pe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
au capacitatea de a elimina răul, multe din filmele de groază contemporane nu mai oferă această asigurare că forțe ale răului în varianta lor universală sau cu o anumită specificitate istorică pot fi controlate sau suprimate. În schimb, aceste filme revelează o societate aflată în plină criză, o societate în care forțele destructive sînt de nestăpînit, în care valorile și autoritățile convenționale sînt incapabile de a înfrînge și elimina răul. Ca urmare, aceste filme nu legitimează instituțiile și valorile americane contemporane
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
plus teama față de dezintegrarea familiei, teamă exploatată de Reagan și curentul instaurat de Noua dreaptă, dar și teama față de televiziune și de perspectiva de a nu mai avea control asupra propriilor copii. Din această perspectivă, epoca lui Reagan ni se revelează ca o epocă a angoaselor atît pentru burghezie, cît și pentru clasa muncitoare, care trebuia să înfrunte permanenta amenințare la adresa vieții și bunăstării lor10. Poltergeist speculează, între altele, și teama față de sexualitatea adolescentină, în scena dinspre finalul filmului în care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
legitimitate ideologică reală capitalismului american contemporan. Cu toate acestea, indiferent de opinia despre elementul ocult din producțiile lui Spielberg, de modul în care el susține valorile burgheze, opera sa reprezintă o contribuție valoroasă în vederea mai bunei înțelegeri a societății americane, revelînd angoasele, speranțele, iluziile noii clase de mijloc din suburbii. În Steven Spielberg, această nouă pătură socială și-a găsit povestitorul și ideologul. Filmele sale conțin ideologii ce trebuie examinate, decodificate, privite dintr-o perspectivă critică de cei ce sînt interesați
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în același timp, devia atenția de la sursele reale ale problemelor contemporaneității spre elementul ocult. Aceasta este în fapt funcția ideologică a filmelor gen Poltergeist, filme ce prezintă un triumf al normalității burgheze conservatoare care, într-o interpretare de diagnoză, poate revela amenințările la adresa familiei, amenințări pe care filmul își propune să le disimuleze. Obiectivul acestor filme este, în final, acela de a-l face pe spectator să subscrie tendinței generale spre o viață burgheză tipică, după ce, în prealabil, i-a expus
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
plus, Beavis și Butt-Head manifestă o violență care este, de fapt, a societății însăși, o societate violentă în care sursele media prezintă neîntrerupt imagini ale unor activități de genul celor în care se implică în mod regulat cei doi. Serialul revelează, așadar, existența unei numeroase pături alcătuite din tineri fără perspectivă, fără educație și cu un mare potențial de agresivitate. Tinerii gen Beavis și Butt-Head ai societății nu au la ce să spere în viață, afară poate de o slujbă la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
concentra asupra imaginii identității într-un serial de televiziune popular precum Miami Vice, care este adeseori considerat un text postmodern simptomatic și asupra reclamelor la țigări care au rămas pînă acum un teritoriu relativ neexplorat de teoria postmodernă, dar care revelează anumite schimbări interesante în producția de imagini contemporană. Împreună, aceste studii ar trebui să facă lumină în privința dinamicii identității în așa-numita societate postmodernă. Televiziunea și postmodernitatea În vreme ce intervenția postmodernă în domeniul artelor este adesea interpretată drept o reacție împotriva
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
el însuși un set de contradicții și în paginile ce urmează voi explora imaginile, codurile și efectele ce constituie fenomenul Madona. Modă și identitate Madona prezintă interes pentru studiile culturale datorită faptului că activitatea sa artistică, popularitatea și influența ei revelează trăsături importante ale naturii și rolului modei și identității în lumea contemporană. Moda oferă modele și materialul necesar construirii identității. Societățile tradiționale aveau roluri sociale relativ fixe și coduri elaborate, așa încît îmbrăcămintea și înfățișarea unei persoane îi trădau imediat
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
imaginea și aspectul unui individ contribuie la definirea a ceea ce este sau cel puțin a modului în care este perceput și în care ceilalți se raportează la el. Ca atare, Madona a pus în discuție chestiunea identității și i-a revelat caracterul de construct și natura sa alterabilă. Madona a fost pe rînd dansatoare, muziciană, manechin, cîntăreață, vedetă a videoclipurilor, actriță de film și de teatru, "cea mai de succes femeie de afaceri a Americii" și o supervedetă pop care a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
faci să mă simt ca o fecioară", ea își dezvelea, unduindu-se, ombilicul intonînd "atinsă pentru prima dată în viață". Această interpretare cu accente sexuale evidente persiflează virginitatea, dar și sexualitatea, ironizîndu-le codurile și gesturile. Acest joc cu codurile sexualității revelează caracterul de construct artificial al acesteia, de produs, în parte, al imaginilor și codurilor culturii populare, și nu un fenomen "natural". Mai arată și faptul că sexualitatea este un teren al jocului, al creării și exprimării de sine a individului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de pozat, fotografia și procesul de transformare a femeii în obiect dar le și subliniază identificînd pozatul cu un fenomen tipic dansului homosexualilor și apoi cu celebritatea culturală. Pe de altă parte, videoclipul prezintă condițiile în care este produsă imaginea, revelînd atitudini ce țin de modă și imagini ale starurilor, ca și creația încorporată în producția de imagini 15. Videoclipul debutează cu o ploaie de pene semnificînd artificialitate și prezintă apoi un montaj de poze adoptate de către cîntăreață cu membrii trupei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
1994. 2 O mare parte dintre studiile culturale se concentrează asupra analizei de text și/sau receptării în exclusivitate, ignorînd în general economia politică și producția de cultură. În studiul său asupra Madonei, John Fiske scrie: "O analiză culturală va revela atît modul în care este structurată ideologia dominantă în text și în lector, cît și acele trăsături ale textului care permit lecturi de negociere, de rezistență sau de opoziție. Analiza culturală ajunge la o concluzie satisfăcătoare cînd studiile etnografice ale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
decît existau în societatea preinformațională. Domeniul sferei publice s-a extins, permițînd o revitalizare a democrației care în ultimele decenii a fost în criză (vezi Kellner, 1990a și concluziile la acest volum). În contrast cu activismul cyberpunk, Baudrillard este tehnofob și apolitic, revelînd un viitor dominat de tehnologie în care subiectul dispare; el nu explorează modul în care noile tehnologii pot promova creșterea subiectivității și crearea unor noi tipuri de experiență, de informație, de participare și interacțiune democratică. Baudrillard disprețuiește media alternativă, menționînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ea în anumite momente și conjuncturi ale acesteia. Acum cred tot mai mult în ideea sinuciderii... Și la practicarea ei, ca tratament împotriva vieții fără sens. A fi aruncat de pe ,,culmile fericirii’’ (cum spunea Emil Cioran), în prăpastia singurătății îți revelează de fapt acest act. Nu trebuie să-l cauți cu obstinație, nu trebuie să-l inventezi, el există: trebuie numai să-l întrebuințezi așa cum se cuvine: simplu onorant! Nu există ,,sinuciderea ideii de sinucidere’’ decât în cazul folosirii excesive a
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
momentul în care are loc restructurarea cognitivă este important pentru optimizarea eficienței sale. Deși expunerea începe, de obicei, înainte de intervențiile cognitive, în practică ele se află într-o strînsă legătură. În mod frecvent, expunerea contribuie la integrarea amintirilor traumatice incomplete, revelînd informații care situează evenimentul într-o nouă perspectivă. Cea mai eficientă abordare a acestor noi perspective se bazează pe restructurarea cognitivă. Într-adevăr, se poate afirma că procesarea informațiilor noi reprezintă componenta cu o reală valoare terapeutică a oricărui tratament
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Pentru a depăși scepticismul care a invadat lumea, trebuie să revenim la sfințenia apostolică « Iar noi vom stărui în rugăciune și în slujirea Cuvântului» (Fap 6,14); aceste expresii pun în evidență întreaga sfințenie a apostolatului. Puterea acelui «vom stărui» revelează o voință de dăruire nelimitată. Să fim sinceri: numai sfințenia va putea orienta mințile de astăzi. În Opera dell'Amore Infinito a M. Luisa Claret citim: „În zilele noastre, nu se poate nega, scepticismul a cuprins toate popoarele. Nu doar
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
imediat constă în revenirea la spiritul Bisericii Apostolice, adică la practicarea voluntară din partea noastră, a preoților, a sfaturilor de desăvârșire evanghelică, care dacă nu vor fi lucrate de slujitorii Domnului ar părea inutile pentru oricine altcineva. Dacă disciplina bisericească ar revela nevoia vreunui retuș, se va îngriji Biserica de asta. Nu s-a vorbit puțin, în zilele gloriosului papă Pius al XI-lea (1922-1939), de încercări pentru convocarea unui Conciliu ecumenic, și continuă să se vorbească acum, după evenimentele care au
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
care au vorbit despre falimentul creștinismului! Dar nu ar fi nici o surpriză pentru toți cei care observă cum, Biserica se afirmă în orice domeniu ca o autoritate morală căreia îi revine orientarea lumii. Mesajele papei Pius al XII-lea (1939-1958) revelează deschis această intenție, iar elemente clarvăzătoare o anunță. Dar și deliberările unui Conciliu ecumenic ar avea un efect limitat dacă nu ar fi urmate de o puternică mișcare de reluare a energiilor spirituale ale clerului, atât diecezan cât și religios
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Sfântul Paul vorbea despre iubirea deosebită a lui Cristos și de revărsările Sacramentului ascuns de veacuri în Dumnezeu, nu putea să nu cunoască acele secrete ale Inimii lui Cristos pe care, odată cu trecerea timpului, bunătatea divină ni le-ar fi revelat. Este mare lucru ca un Dumnezeu să ni se prezinte nouă, celor păcătoși, cu Inima Sa deschisă și purtând semnele jertfei Sale de iubire! Dar ce abis de iubire se ascunde într-un Dumnezeu care, parcă uitând de demnitatea Sa
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]