6,418 matches
-
elementele prevăzute la art. 9 alin. (1). ... (2) Când o cerere de înregistrare a mărcii a fost reglementar depusă pentru prima dată într-o altă țară membră a Uniunii de la Paris sau membră a Organizației Mondiale a Comerțului, solicitantul poate revendica data primului depozit printr-o cerere de înregistrare în România a aceleiași mărci, cu condiția ca această din urmă cerere să fie depusă la OSIM în termen de 6 luni de la data constituirii primului depozit. ... Articolul 11 (1) Dacă solicitantul
LEGE nr. 84 din 15 aprilie 1998 (*actualizată*)(**republicată**) privind mărcile şi indicaţiile geografice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120608_a_121937]
-
interesele unui important număr de cetățeni, incalcandu-se astfel prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție privind neretroactivitatea legii; c) art. III lit. c) este neconstituțional în ceea ce privește nulitatea actelor de reconstituire sau de constituire de drepturi pe terenuri din intravilan, revendicate de foștii proprietari. Se arătă, în acest sens, ca terenurile respective au fost atribuite valabil, în baza Legii nr. 18/1991 , iar faptul că unii foști proprietari le-au revendicat, atunci sau ulterior, nu are relevanță, deoarece procesul de revendicare
DECIZIE nr. 392 din 15 octombrie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118660_a_119989]
-
reconstituire sau de constituire de drepturi pe terenuri din intravilan, revendicate de foștii proprietari. Se arătă, în acest sens, ca terenurile respective au fost atribuite valabil, în baza Legii nr. 18/1991 , iar faptul că unii foști proprietari le-au revendicat, atunci sau ulterior, nu are relevanță, deoarece procesul de revendicare nu putea constitui temeiul legal de rezolvare a situației terenurilor, fiind subiectiv, părtinitor și discriminatoriu între cetățeni și cu efecte retroactive, pe criterii politice sau de clasă socială, ce favorizează
DECIZIE nr. 392 din 15 octombrie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118660_a_119989]
-
În aceste condiții, art. ÎI din lege este considerat a fi constituțional. 3. Prevederile art. III lit. c) se apreciază a fi constituționale, deoarece nulitatea actelor de constituire sau de reconstituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităților, pe terenuri revendicate de proprietari nu operează în virtutea prevederilor acestei legi, ci, potrivit dispozițiilor art. III alin. (1), partea introductiva, în baza dispozițiilor legislației civile aplicabile la data încheierii actului juridic. De altfel, potrivit art. 24 din legea în vigoare, foștii proprietari au
DECIZIE nr. 392 din 15 octombrie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118660_a_119989]
-
emis în condițiile legii. Obiecția de neconstituționalitate privind art. III lit. c) din lege este și ea nefondată. Art. III lit. c) prevede că sunt lovite de nulitate actele de reconstituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităților, pe terenurile revendicate de foștii proprietari, cu excepția celor atribuite conform art. 23 din lege. În sesizare se susține că aceste terenuri au fost atribuite în mod legal, iar procesul de revendicare nu putea constitui criteriul legal de rezolvare a situației terenurilor, fiind subiectiv
DECIZIE nr. 392 din 15 octombrie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118660_a_119989]
-
nr. 1.514 din 25 octombrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 935 din 17 noiembrie 2006. i) acțiuni în grănițuire, în cazul în care nu cuprind și revendicarea unei porțiuni de teren 19 lei; În ipoteza în care se revendica și o porțiune de teren, se va adauga și taxa corespunzătoare valorii suprafeței revendicate; -------------- Lit. i) a art. 3 a fost modificată de pct. II din anexa la HOTĂRÂREA nr. 1.514 din 25 octombrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL
LEGE nr. 146 din 24 iulie 1997 (*actualizată*) privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117856_a_119185]
-
a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, orașelor sau municipiilor; ... c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităților, pe terenurile revendicate de foștii proprietari, cu excepția celor atribuite conform art. 23 din lege; ... d) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal; ... e) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condițiile art. 20, în localitățile
LEGE nr. 169 din 27 octombrie 1997 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117958_a_119287]
-
primitivă. Principala problemă a guvernului central era deținerea și menținerea controlului asupra clanurilor din munți. În ceea ce privește relațiile cu statele vecine, predominau două considerente. În primul rînd, Muntenegru se afla permanent în stare de alertă din cauza vecinătății teritoriilor otomane. Poarta a revendicat jurisdicția asupra acestui ținut pînă în 1878, iar Nicolae a suferit o înfrîngere militară în 1862, chiar la începutul domniei. Un pașă ambițios, albanez sau bosniac, sau guvernul otoman ar fi putut lansa din nou o ofensivă. Cel de-al
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
gradul de folosire a limbii slovene în școli și în administrație; un număr mai mare de sloveni au intrat în rîndul birocrației. Chestiunea națională s-a complicat și mai mult spre sfîrșitul secolului datorită presiunii crescînde a naționalismlui italian. Italia revendicase acest teritoriu habsburgic, inclusiv Istria, care avea o numeroasă minoritate slovenă. Avînd de ales, slovenii au preferat stăpînirea austriacă celei italiene. În anii '80 și '90 au fost modificate regulamentele electorale austriece, culminînd cu introducerea, în 1907, a votului universal
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cu Croația în vederea reconstituirii Regatului Triuniat, intenție care se bucura firește de sprijinul entuziast al Zagrebului. Autonomiștii, care luptau pentru o astfel de anexare, au fost inițial sprijiniți de autoritățile austriece. După unificarea Italiei, cînd noul stat a continuat să revendice alte ținuturi habsburgice, Viena a devenit mai puțin binevoitoare față de dominația italiană în Dalmația. Partidul Național a dobîndit deci mai multă influență în anii '70. În Dieta întrunită la Zadar, grupul acesta deținea douăzeci și șase de locuri, iar adversarii
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
categorisiți numai după afilierea lor religioasă, adică ortodocși, catolici sau musulmani. Odată cu accentul tot mai mare pus pe originea națională, marea problemă a politicii bosniace era naționalitatea musulmanilor, care erau slavi și vorbeau sîrbo-croata. Atît sîrbii cît și croații îi revendicau vehement pe aceștia. Loialitatea lor era esențială pentru ambele părți, întrucît fiecare din ele avea nevoie de acest grup ca să poată pretinde că dețin majoritatea populației. Kállay a reușit să exploateze această rivalitate în interesul guvernului. El a încercat de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
După cum am văzut, înființarea Exarhiei bulgare a fost primită cu multă amărăciune, deoarece ea punea capăt avantajelor deținute pînă atunci de bisericile grecești. Chiar și după ce a devenit evident că majoritatea populațiilor creștine erau slave, liderii greci au continuat să revendice zona din motive naționale; ei susțineau că mulți dintre locuitori erau ceea ce ei numeau greci slavofoni, adică indivizi slavi ca limbă, dar greci în privința sentimentelor naționale. Temerile grecilor cu privire la Exarhie aveau să fie curînd pe deplin justificate. Oriunde două treimi
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
să evacueze Shkodërul ocupat de trupele sale. Așa cum era constituit în formă finală, statul avea circa 11 000 de mile pătrate (aproximativ 28 000 de kilometri pătrați n.t.), cu o populație de 800 000 de oameni. Două autorități au revendicat în acest moment jurisdicția asupra noului stat: regimul Kemal și Comisia Internațională, ambele cu sediul la Vlorë. Comisia Internațională a început treptat să preia tot mai mult controlul și să înlocuiască autoritățile provizorii. În plus, un centru albanez rival a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
germane și habsburgice s-au retras cît au putut de repede spre nord. Belgradul a fost cucerit în noiembrie, iar trupele sîrbești au ocupat Bosnia-Herțegovina și Vojvodina. România a reintrat în război la 10 noiembrie, trupele ei pătrunzînd în teritoriile revendicate de ea. Sfîrșitul luptelor era aproape. Supus unor presiuni extrem de mari, Imperiul Habsburgic s-a dezmembrat în componentele lui naționale. La 13 noiembrie a fost instituită o Republică Austriacă, iar o Republică Ungară a fost proclamată trei zile mai tîrziu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
forțele aliate erau libere să opereze pe tot cuprinsul țării; Strîmtorile era deschise trecerii navelor de război, astfel încît puteau fi trimise expediții împotriva forțelor bolșevice din Rusia. Guvernele aliate au ocupat după aceea zonele din Anatolia pe care le revendicaseră prin acordurile secrete din timpul războiului. Pretențiile rușilor asupra Constantinopolului și a Strîmtorilor, recunoscute prin aceste tratate, fuseseră anulate de revoluția bolșevică. O flotă aliată a sosit în Strîmtori la 13 noiembrie. Aflat sub ocupația Aliaților, Constantinopolul era guvernat de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în urma cărora candidații naționaliști au obținut majoritatea locurilor. Drept urmare, în ianuarie 1920, la deschiderea adunării, planurile lor au beneficiat de sprijinul general al membrilor parlamentului. Delegații naționaliști au cerut și au obținut acceptarea programului de la Sivas, numit Pactul Național, care revendica integritatea teritorială și independența. Guvernele aliate nu puteau permite o asemenea atitudine sfidătoare. Ele au obligat guvernul să-i aresteze pe liderii naționaliști, la Constantinopol a fost instituită legea marțială, iar în martie adunarea a fost dizolvată. Administrația centrală și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Edouard Daladier, și primul ministru britanic, Neville Chamberlain, s-au întîlnit la München cu Mussolini și cu Hitler. În acest cadru, zonele disputate ale Cehoslovaciei au fost atribuite Germaniei. Ungaria și Polonia au obținut, de asemenea, unele părți ale teritoriilor revendicate de ele. Tranzacția a fost tranșată în absența reprezentanților cehi, iar ea implica teritoriul unei aliate apropiate a Franței. Spre sfîrșitul anului 1938, statele balcanice erau astfel confruntate cu un echilibru diplomatic complet diferit față de cel existent în anii postbelici
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Liderii lor politici cereau instituirea unui stat federal, nu a unuia centralizat. În 1937, blocul opoziției era alcătuit nu numai din Partidul Țărănesc Croat, ci și din cîteva partide sîrbești, în care intrau democrații și unele secțiuni ale radicalilor. Toate revendicau organizarea unei Adunări Constituante în vederea reorganizării instituțiilor statului, acțiune pe care prințul Paul refuza să o inițieze înainte ca Petru să devină major. În decembrie 1938 au avut loc din nou alegeri, însoțite de obișnuita supraveghere a poliției. Rezultatele acestora
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cu Uniunea Sovietică fuseseră întotdeauna proaste, Pactul germano-sovietic constituise un șoc neplăcut. Înfrîngerea Poloniei, cu care România avea relații excelente, a fost o lovitură și mai puternică. Deși cele două state semnaseră un acord de asistență mutuală, Polonia nu a revendicat respectarea termenilor lui. Invazia sovietică și ocuparea teritoriilor poloneze au mărit temerile românilor față de intențiile sovietice. Contactele stabilite cu Londra au făcut limpede faptul că Marea Britanie își va onora garanțiile în caz că Uniunea Sovietică și nu Germania ar amenința teritoriul României
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pe culturile cele mai cerute pe piața externă. Au fost luate unele măsuri în acest sens atunci cînd comenzile și investițiile germane au încurajat culturi speciale ca floarea soarelui, tutunul, sfecla de zahăr și soia. În cele din urmă, țărănimea revendica un sistem de învățămînt care să permită să intre în lumea modernă. La începutul celui de-al doilea război mondial, cifrele referitoare la analfabetism erau de 27% pentru Grecia, 32% pentru Bulgaria, 40% pentru Iugoslavia, 50% pentru România și 85
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sîrbilor a dus în schimb la apariția unor sentimente de nemulțumire și ostilitate exacerbate, care vor avea drept rezultat o serie de atrocități incredibile în timpul războiului. Am văzut că problema locuitorilor din Balcani era implicarea în deținerea controlului asupra ținuturilor revendicate pe bază istorică sau națională. Toate statele aveau dispute teritoriale cu vecinii lor: în legătură cu Macedonia erau angajate Bulgaria, Grecia și Iugoslavia, iar în legătură cu Transilvania, poate cea mai serioasă, Ungaria și România, dar existau de asemenea conflicte în privința Traciei, Epirului, Dobrogei
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
achiziționarea acestor teritorii, Bulgaria a devenit cel mai puternic stat din Balcani. Atitudinea populației a fost astfel descrisă de un politician bulgar: Eram cu toții intoxicați de ideea că vom primi pentru prima oară în istorie ceea ce ni se cuvenea, ceea ce revendicasem zadarnic de atîta vreme. De fapt, aveam oarecum conștiința încărcată, din cauză că nu luptaserăm, nici nu cuceriserăm ceea ce doream, ci îl primiserăm în dar.2 Ocupația a fost inițial bine primită și de o mare parte a macedonenilor, unde fosta administrație
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
nu a dus la nici o colaborare între albanezi și greci, cu toate că ambii aveau un dușman comun. Practic, a devenit nu peste mult timp clar că dorința grecilor de a anexa sudul Albaniei era la fel de mare; totodată, naționaliștii albanezi continuau să revendice o parte a Epirului grecesc. În mai 1941, după ocuparea Iugoslaviei și a Greciei, Albaniei, deși, firește, încă sub stăpînire italiană, i s-a atribuit controlul asupra regiunii Kosovo. Asemeni Bulgariei și Croației, Albania a urmărit în timpul ocupației puterilor Axei
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
-și pericliteze interesele din alte părți doar ca să-i facă pe plac Belgradului. Soarta acestui oraș juca un rol important în politica Italiei și trebuia să se țină cont și de poziția comuniștilor italieni. În cadrul negocierilor de pace, Iugoslavia a revendicat inițial toată fosta provincie italiană Venezia Giulia. În mai 1945 forțele partizanilor ocupau cea mai mare parte a acestei regiuni. În urma puternicei presiuni a Statelor Unite și Marii Britanii, ele au fost nevoite să se retragă din Istria apuseană pe o linie
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a resurselor; nu fusese atins un nivel de industrializare destul de ridicat pentru absorbirea excesului populației rurale. Înainte de 1945 fuseseră înființate partide socialiste și agrariene care căutau să rezolve chestiunile interne arzătoare prin reforme radicale, cea mai mare parte a lor revendicînd un anumit grad de intervenție a statului în problemele economice, ceea ce constituia o derogare de la programele liberale de pînă atunci. Dintre toate planurile alternative de regenerare politică, socială și economică, programul comunist era cu siguranță unul dintre cele mai radicale
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]