3,827 matches
-
stăpânirii se împotrivește rânduielii lui Dumnezeu. Iar cei ce se împotrivesc își vor lua osânda. (Romani 13:12) Vasăzică așa stăm?? Curată filozofie de... "oaie", adică de ,rob". ...Spartacus și Martin Luther King și-au "luat osânda" pentru că s-au revoltat împotriva unui tratament inuman: a sclavajului și a segregaționismului, Decebal și Ioan Vodă cel Cumplit și-au "luat osânda", adică au plătit cu viața iubirea față de poporul lor și faptul că s-au opus celor care ne voiau Țara; poporul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
o întâmplare? Îmi amintesc, uneori, de Olimpia Radu, prima plecată dintre noi, echinoxiștii tineri, și de excursia noastră din 1971, în fosta Iugoslavie, pe coasta Adriaticei, de figura luminoasă a lui Ioan Peianov, cel care ne-a dus la studenții revoltați de la Zagreb, aflați în greva, pentru noi lucru extrordinar, unde am fost bine primiți, după ce el, având avantajul limbii, a mediat între vechea și nouă conducere studențească, apoi tot el ne-a ghidat la plajele pietroase ale Marii Adriatice, la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
aceleași nume, "grupuri" din jurul Ministerului Culturii, Institutului Cultural Român, al editurilor clientelare... Chiar asta e totul? Chiar numai atât e în scrisul contemporan?... Mereu nu comentăm, "nu ne băgăm", ne lăsăm "selectați", "epurați" de alții... Din Satu Mare nu te poți revolta, din Satu Mare nu poți avea o politică corectă asupra nici unui fapt social-cultural: poți doar să lași cerul să cadă peste tine... A.B.Ar merita vreun scriitor român Premiul Nobel? Se vehiculează acum că ar putea primi Norman Manea, ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
festivalului de poezie, la Deva. A.B.Sunteți un om împlinit? Este ceva ce va doriți să faceți și nu ați reușit încă? Chiar dacă sunt un veșnic nemulțumit, chiar dacă doresc altceva: mai bine, mai frumos, mai multă limpezime. Chiar dacă mă revolt atunci când viață noastră socială ne sufocă prin invazia incompetenței, a hoției și subculturii, când mă gândesc la ce aș fi putut să fac și din motive subiective ori care îmi scapă, nu am făcut, mulțumesc pentru toate lui Dumnezeu cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
150 deputați, iar la Washington trimit 2 senatori și 16 deputați. Înaintând spre sud sporește căldura și cultura bumbacului. Pentru prima dată zăresc un grup de negri prășind manual un petec de bumbac. Mă opresc și vreau să-i fotografiez. Revoltați Îmi fac semn să plec. Sunt foarte susceptibili și această susceptibilitate a lor voi avea ocazia s-o constat și În altă parte. Trecem prin Cape Girardeau. Căldura devine Înăbușitoare. Ne oprim și luăm masa pe câmp lângă o cișmea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de sodă, banane și lemn de mahon se ridică la 250 milioane de dolari. Cât despre Mississippi se știe și se apreciază importanța lui economică. Dar foarte greu de evaluat pagubele și victimile ce le aduce, când acest uriaș se revoltă. Mă aflu acum pe malul său după ce am trecut prin Monroe și Tallulah și micuța localitate Delta, cu doar 320 locuitori. Pe aici, În 1769, a călătorit, venind de la marile lacuri canadiene, marele scriitor francez Chateaubriand. Aici s-a inspirat
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
V. Iosif, Constantin Barbă, Radu Ciuceanu, Lucian Plapșa, aceștia (dar și alții) constituind primul lot masiv de torturați în cadrul acțiunii violente de la Pitești. Emil Sebeșan relatează că pretextul pentru începerea bătăii a fost înfruntarea dintre Țurcanu și Angelescu, ultimul fiind revoltat de faptul că un coleg deținut își permite să dea ordine în cameră. Deși Sebeșan, Ciuceanu și Ion Soare au încercat să îi sară în ajutor, au intervenit ceilalți suceveni, scenele ce au urmat fiind de o duritate extremă. În afară de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
reprezentant al Securității că lui Țurcanu îi vine să plângă când se gândește ce a făcut la Pitești și că situația lui a fost stabilită de către autorități ca fiind o răzbunare împotriva legionarilor care l-au închis, Pătrășcanu s-a revoltat că a fost înșelat, acuzându-l pe Nemeș că i-a citat argumente ideologice în sprijinul metodei violente. Mustrările de conștiință au devenit dese în această perioadă, semn că Pătrășcanu își revenise. El a recunoscut că tot ceea ce a făcut
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
că ei, cei doi soți, ne disprețuiau. Ne dis‑ prețuiau pentru că ne vedeau ca pe niște oameni care nu 41 Tranziția. Primii 25 de ani erau la înălțimea acestui ideal de transformare. În plus, ne disprețuiau și pentru că nu ne revoltam. Ce puteau gândi Elena și Nicolae Ceaușescu când primeau nenu‑ mărate cărți omagiale ? La ușa Elenei Ceaușescu se târau foarte mulți universitari, așa știa valoarea lumii univer‑ sitare, văzând-o gudurându-se pe lângă ea. De Academie ce să mai vorbim
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
avantaj pentru că erați gru‑ pați cu toții, spre deosebire de București, unde studen‑ țimea era dispersată. Clujul, de asemenea, ca și Timișoara. A.M.P. : Bucureștiul, în general, e un oraș greu, că e un oraș mare. Deci studenții universității au încercat să se revolte în ’87 pornind de la ceva... s-a închis apa caldă în cămine sau așa ce... Și au ieșit să protesteze câteva sute de oameni... V.A. : Cine era prim-secretar ? Nu cumva o femeie era prim-secretar, una care fusese
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
odată, din întâmplare, la un Consiliu Suprem de Apărare, sub Emil Constantinescu, când era o situație foarte grea - minerii erau revoltați, amenințau să vină la București... Cred că era în ’97. N-au mai ajuns ei la București. S-au revoltat, s-au strâns la Petroșani. Eu i-am dat la televizor. Guvernul s-a rățoit la mine că de ce am inflamat întreaga țară. În realitate, în raționamentul jur‑ nalistic, dar și de psiholog social, cum eram, am consi‑ derat că
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
ce a fost, neînțelegându-i pe cei care se agită pentru mai mult. În plus, Iașul era un oraș mult mai muncitoresc decât crede lumea. V.A. : Da, devenise un centru industrial foarte puternic. A.M.P. : Universitatea, studenții, care fuseseră revoltați, evident că au votat cu opoziția, dar erau încă marile platforme industriale și cei de acolo au votat cu partidul lui Iliescu. V.A. : Totuși, muncitorimea de la Iași avea și o anumită tradiție, de la Nicolina începând, de prin anii ’20
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Expresul lui Nistorescu, adică prin 1992-1993, ceea ce arată totuși eșecul nostru în restructurarea sectorului de stat. Cu toate costurile acelea dureroase. A fost extraordinar de greu ! Când a fost vorba să se restructureze parțial Oltchimul, cei de acolo s-au revoltat, incitați și de opoziție... Probabil că nici dialogul social de partea noastră nu era purtat cu tact. Eu vorbesc în calitate de om care era în Televiziune și care făcea doar acoperirea mediatică a acestor măsuri, dar știa și teoria... La Oltchim
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
aprinse pentru găsirea unei soluții de ieșire la liman. Când par‑ lamentul era mai disperat din lipsa de soluții, povestea Mircea Crișan, s-a ridicat unul și le-a zis : „SĂ declarăm război Americii !“. „Cum, tocmai prietenului nostru ?“ - s-au revoltat parlamentarii. „Ești nebun, cum să ne măsu‑ răm noi cu America ? O să ne bată...“ „Da, o să ne bată, ne iau prizonieri și o să trebuiască să aibă grijă de noi.“ Așa ne doream și noi pe vremea RĂzboiului Rece. Care e
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
nu, evadând șsubl. S.W.ț din sălile aztece, ești fericit să găsești biblioteci serioase și oameni cu care să poți vorbi - două lucruri care lipseau în mod dramatic în Mexic. Nu voi reveni acolo decât atunci când mayașii se vor revolta și vor face o noapte a Sf. Bartolomeu împotriva tuturor creolilor care infestează această țară odinioară atât de interesantă... În mod cert, atmosfera intelectuală la Chicago este cu totul remarcabilă, mult mai interesantă decât cea de la New York, care nu îmi
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
un zîmbet de mamă, coana Catinca a plătit. Concluzia lui Iorga: "Ei, dragă, s-au scumpit toate, totdeauna descopăr că am mai puțini bani decît costă un lucru"". În afara acestor evocări, multe din ele publicate și în țară, după '89, revoltat de transformarea lui Mihail Sadoveanu și Tudor Arghezi în susținători ai regimului comunist, va apela din nou la arma sa redutabilă: pamfletul. Sub titlul Rechizitorii, cele două pamflete vor fi editate în țară, la Editura Jurnal literar, 1996, cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de Interne, fără judecată, cu încă jumătate de an. Nu el, cît copiii au avut de suferit, n-au avut acces la învățămîntul superior pe motiv de cazier politic al tatălui. Ilie Alexoaie (n. 1929), agricultor din Roma, s-a revoltat împreună cu alți săteni în contra comuniștilor, veniți în 12 iunie 1949, pentru a-i lămuri să-și comaseze pămînturile. Tatăl va fi arestat și adus acasă pentru a-l aresta și pe fiu. Se va ascunde și va sta fugar pînă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
frigul, mizeria, disperarea izvorîte din degradarea fizică la care regimul comunist a condamnat întreaga populație; menținerea puterii comuniste prin promovarea mizeriei materiale și morale, a fricii generalizate; pulverizarea reperelor morale și a valorilor de solidaritate ale societății românești; uciderea cetățenilor revoltați la ordinul dictatorului, cu aprobarea conducerii PCR și cu participarea Armatei și Securității, în timpul Revoluției anticomuniste din Decembrie 1989. Toate acestea au constituit capetele de acuzare în temeiul cărora Traian Băsescu declară: "ca șef al statului român, condamn explicit și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
care s-a experimentat reeducarea prin tortură pe loturi de studenți. Botoșani, închisoare politică din 1960, sediul pentru deținerea reprezentanților partidelor politice, țărăniști, liberali, social-democrați. Aici s-a practicat reeducarea non-violentă prin convingere. Un infern a creat Goiciu pentru țăranii revoltați din Vrancea, dar și pentru liderii țărăniști, foame, frig, izolare, solitudine. Între anii 1945 și 1956, Mislea este închisoarea centrală a deținutelor politice din România, renumitele carcere de la Secretul Mare erau destinate viețașelor. În condiții inumane, aici s-au alăptat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
încheiat. Un rol de căpetenie în finalizarea acestei samavolnicii l-a avut Nicolae Ceaușescu. În Vrancea, ultimul bastion în calea colectivizării, s-a aplicat comunismul de război, comunismul care opera cu tancuri și tunuri pentru a convinge țăranii. Țăranii se revoltă la Podul Putnei, devastează primăria, ard cererile de înscriere în colectiv, portretele conducătorilor comuniști. Douăzeci vor fi duși cu dubele la Galați, dezbrăcați sumar și băgați în celule, cîte unul sau doi. Două luni vor fi torturați. Unul dintre arestați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fragilitatea unui regim menținut prin teroare și frică generalizată. Revolta muncitorilor de la Uzina Steagul Roșu, un mastodont ctitorit de geniul Carpaților, a pornit de la neplata salariilor. În noaptea de 14 noiembrie, primind fluturașii cu salariile, muncitorii din secția 440 se revoltă și refuză să mai lucreze. Secție după secție s-au alăturat gestului spontan al celor de la 440 de a intra în grevă. Din fabrică, muncitorii pleacă organizați către Palatul Administrativ din Brașov. Marin Niculescu narează emoționant etapele manifestației: "Am ajuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Încărcat de atâtea istorii și personaje și chiar de o „altă viziune asupra lumii”, care În anii șaizeci a atras zeci și mii de tineri americani și europeni să fumeze „acolo” heroină, sub poalele Himalaiei, În Katmandu și În Tibet! Revoltându-se astfel, „poetic”, contra mizeriilor Europei și a prostiilor fenomenale ale adulților secolului XX, vrând să fie „liberi” și Încercând să scape nu de realitate, ci de „realitatea adulților”, de „realitatea celorlalți”. Apoi, frumoșii, bieții de ei, s-au Înecat
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
acelor valori care au constituit baza de existență și de formare a României moderne, și adeseori, chiar și Înainte, eu le-am numit cele trei instituții istorice: Biserica, Țăranul, văzut ca „instituție”, și Cultura?!Ă Nu, nu dictatura sa mă revoltă În primul rând, a lui Ceaușescu, deși formele ei și oamenii de care s-a slujit au fost (tot maiă imunde, antiumane, antinaționale, urmărind nu numai să păstreze o putere absolută, total nefirească pentru secolul și continentul În care se
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ins, singuratec, tot mai „singuratec”, și... nu cu „mulțimea”, ci cu „imaginea” ce i s-a oferit mulțimii despre el. Această „mulțime” - de colegi, dar și cei străini, „indiferenți” și care nu pot trăi cu o „enigmă umană”, cu un „revoltat”, cu cineva care „nu Înțelege” - nedumerită, de fapt Înfometată, neliniștită de orice „strică” desenul previzibil și dinainte comandat al ordinii sociale și al tipului de reacție pe care „cetățeanul” trebuie să-l „respecte”, trebuia „hrănită”, nu-i așa, astâmpărată, la
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și chiar să admir cauzalitățile de tip idealist În filosofie, de la Schelling la Blaga, care fac din mister și din forțele extra-logice, uneori, sedii ale unor răspunsuri posibile la marile, gravele Întrebări! Și alții, nu puțini, autori esențiali, care se revoltă contra unilateralității spre care nu puțini gânditori Împing ființa umană, limitând-o la Rațiune, cu atâta persuasiune și fanatism aproape, Încât chiar și acest concept, unul dintre cele mai impozante și necesare din câte avem, devine cumva... discutabil! Dintr-o
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]