28,625 matches
-
consolidării prezumției de nevinovăție. ... 22. Referitor la existența justului echilibru între măsura care a determinat limitarea dreptului de proprietate privată și scopul legitim urmărit, acela al asigurării aflării adevărului în cauzele penale, Curtea constată că textul criticat asigură un raport rezonabil de proporționalitate între cerințele de interes general referitoare la realizarea instrucției penale și protecția drepturilor fundamentale ale individului, dispozițiile legale criticate consacrând un echilibru între cele două interese concurente. ... 23. În aceste condiții, Curtea reține că limitarea dreptului de proprietate
DECIZIA nr. 442 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295893]
-
se arată că soluția legislativă criticată nu este justificată și nu este proporțională cu scopul urmărit de legiuitor, fiind contrară prevederilor art. 53 din Constituție. Se arată că pentru persoanele înaintate în vârstă - pentru care poate fi înțeleasă, în mod rezonabil, existența unor limitări de natură cognitivă care să împiedice asimilarea cu ușurință a unei noi limbi – pot fi prevăzute standarde diferite ale cunoașterii limbii naționale, însă nu o exceptare totală a acestora de la condiția cunoașterii limbii române, astfel cum
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
ceva sau în cineva)“, iar termenul „îndoială“, în contextul normei analizate, are sensul de „neîncredere“, „lipsă de încredere“, „dubiu“. Se susține că maniera de redactare a normei criticate evidențiază cu claritate scopul urmărit de legiuitor, și anume că orice dubiu rezonabil în formarea convingerii membrilor Comisiei pentru cetățenie asupra îndeplinirii condițiilor legale necesare pentru acordarea cetățeniei va conduce la respingerea cererii, o astfel de situație nefiind în avantajul solicitantului. Scopul normei este, așadar, acela de a stabili un standard de apreciere
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
critica adusă sintagmei „elemente care nasc îndoieli cu privire la autenticitatea înscrisurilor“ din cuprinsul alin. (6) al art. 16 din Legea nr. 21/1991, se arată că forma acestora de redactare indică faptul că orice împrejurare de natură să ridice dubii rezonabile cu privire la autenticitatea înscrisurilor depuse de către solicitant sau la veridicitatea datelor cuprinse în aceste înscrisuri impune clarificarea respectivei situații de către Comisie, iar nu respingerea de plano a cererii. ... 37. Cât privește critica adusă soluției propuse la art.
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
alin. (5) lit. b) din Legea nr. 21/1991, care vizează exceptarea persoanelor care au împlinit 65 de ani de la obligația de prezentare a dovezii cunoașterii limbii române, se arată că această diferență de tratament are o justificare obiectivă și rezonabilă, urmărește un scop legitim și este proporțională cu mijloacele utilizate pentru atingerea lui. Se susține că motivul pentru care persoanele care au împlinit 65 de ani la data depunerii cererii și care solicită acordarea cetățeniei, în temeiul art. 10 și
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilității legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. Este în special cazul profesioniștilor, care sunt obligați să dea dovadă de o mare prudență în exercitarea profesiei lor, motiv pentru care se așteaptă din partea lor să
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
în ceva sau în cineva)“, iar sensul cuvântului „îndoială“, în contextul normei analizate, este cel de „neîncredere“, „lipsă de încredere“ sau „dubiu“. ... 78. Totodată, Curtea constată că redactarea normei criticate evidențiază scopul urmărit de legiuitor, și anume ca orice dubiu rezonabil al membrilor Comisiei pentru cetățenie cu privire la îndeplinirea condițiilor legale pentru acordarea sau redobândirea cetățeniei române să determine respingerea cererii de acordare sau de redobândire a acesteia, o astfel de situație nefiind în avantajul solicitantului. Așadar, dispozițiile legale criticate
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
care trebuie să fie efectuate și măsurile care trebuie să fie luate în continuare în vederea lămuririi cauzei sub toate aspectele. Comisia astfel reînvestită efectuează verificările suplimentare indicate în nota de restituire și soluționează dosarul de cetățenie într-un termen rezonabil. “ ... 84. Cu toate acestea, Comisia pentru cetățenie nu dispune de toate mijloacele legale necesare pentru a proceda la aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzelor, această atribuție revenind, în mod firesc, organelor judiciare. Pentru acest motiv, atunci când
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
din legea criticată, cu privire la sintagma „elemente care nasc îndoieli cu privire la autenticitatea înscrisurilor“, Curtea reține că aceasta indică intenția legiuitorului de a exclude posibilitatea acordării cetățeniei române atunci când există orice împrejurare de natură să ridice dubii rezonabile cu privire la autenticitatea înscrisurilor sau la veridicitatea datelor din cuprinsul dosarelor depuse la Autoritatea Națională pentru Cetățenie în vederea dobândirii sau redobândirii cetățeniei române. Astfel, pentru situațiile anterior menționate, dispoziția legală criticată prevede dreptul Comisiei pentru cetățenie de a
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
române, se observă că norma criticată are în vedere inclusiv persoane care au împlinit o anumită vârstă (spre exemplu, persoane născute în anul 1959, în situația depunerii cererii în anul în curs), dar despre care se poate presupune, în mod rezonabil, că au utilizat limba română în mediul familial (în cazul în care aceasta era limba maternă), limbă pe care este posibil să o fi studiat la școală cu grafie chirilică. Așa fiind, pentru astfel de persoane nu cunoașterea limbii române
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
diferența de tratament devine discriminare, în sensul art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, numai atunci când autoritățile statale introduc distincții între situații analoage și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă. Potrivit jurisprudenței instanței europene anterior menționate, vârsta, ca motiv de discriminare, se încadrează în ipoteza vizată de expresia „altă situație“ din cuprinsul art. 14 al Convenției, însă aplicarea acestuia din urmă poate fi declanșată atunci când statele semnatare
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
europene anterior menționate, vârsta, ca motiv de discriminare, se încadrează în ipoteza vizată de expresia „altă situație“ din cuprinsul art. 14 al Convenției, însă aplicarea acestuia din urmă poate fi declanșată atunci când statele semnatare, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, nu tratează în mod diferit persoanele ale căror situații sunt semnificativ diferite (a se vedea hotărârile din 6 aprilie 2000, 29 aprilie 2002 și 15 ianuarie 2013 pronunțate în cauzele Thlimmenos împotriva Greciei, paragraful 44, Pretty împotriva Regatului Unit, paragraful
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
convenționale mai sus invocate la prezenta cauză, Curtea reține că distincția între cele două categorii de solicitanți ai redobândirii cetățeniei române, respectiv persoanele care nu au împlinit și cele care au împlinit 65 de ani, are o justificare obiectivă și rezonabilă, urmărește un scop legitim, cu respectarea raportului de proporționalitate între acesta și mijloacele utilizate pentru atingerea lui, fiind, așadar în acord cu dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție. ... 107. Întrucât soluția legislativă criticată urmărește un scop legitim, cu respectarea
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
10. Aceasta cu atât mai mult cu cât standardul utilizat de legiuitor în materia cetățeniei („dincolo de orice îndoială“) este asemănător dar nu identic și poate părea chiar mai exigent decât cel utilizat în materie penală („dincolo de orice îndoială rezonabilă“). Pe cale de consecință el poate fie să dea expresie unui standard autonom, specific doar materiei cetățeniei, fie să exprime un grad de exigență mai ridicat în materia acordării cetățeniei decât cele utilizate în materie penală atunci când se face
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
consecință el poate fie să dea expresie unui standard autonom, specific doar materiei cetățeniei, fie să exprime un grad de exigență mai ridicat în materia acordării cetățeniei decât cele utilizate în materie penală atunci când se face vorbire despre „îndoiala rezonabilă“. ... 11. Astfel, în materie penală, condamnarea se pronunță dacă instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat. Cu privire la sintagma „îndoială rezonabilă“ Curtea Constituțională a constatat că ea este
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
exprime un grad de exigență mai ridicat în materia acordării cetățeniei decât cele utilizate în materie penală atunci când se face vorbire despre „îndoiala rezonabilă“. ... 11. Astfel, în materie penală, condamnarea se pronunță dacă instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat. Cu privire la sintagma „îndoială rezonabilă“ Curtea Constituțională a constatat că ea este de sorginte jurisprudențială europeană și apare, de exemplu, în Hotărârea din 11 iulie 2006 a Curții
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
atunci când se face vorbire despre „îndoiala rezonabilă“. ... 11. Astfel, în materie penală, condamnarea se pronunță dacă instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat. Cu privire la sintagma „îndoială rezonabilă“ Curtea Constituțională a constatat că ea este de sorginte jurisprudențială europeană și apare, de exemplu, în Hotărârea din 11 iulie 2006 a Curții Europene a Drepturilor Omului (paragraful 104), pronunțată în Cauza Boicenco împotriva Republicii Moldova, potrivit căreia, standardul de
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
ea este de sorginte jurisprudențială europeană și apare, de exemplu, în Hotărârea din 11 iulie 2006 a Curții Europene a Drepturilor Omului (paragraful 104), pronunțată în Cauza Boicenco împotriva Republicii Moldova, potrivit căreia, standardul de probă „dincolo de orice îndoială rezonabilă“ permite „deducerea sa și din coexistența unor concluzii suficient de întemeiate, clare și concordante sau a unor prezumții de fapt similare și incontestabile“ (Decizia nr. 47 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
prezumții de fapt similare și incontestabile“ (Decizia nr. 47 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 27 aprilie 2016, paragraful 14). Preluarea în sistemul continental a standardului probei „dincolo de orice îndoială rezonabilă“, specific sistemelor adversariale, este rezultatul tendinței de obiectivizare a standardului convingerii intime a judecătorului care, în esența sa, presupune un grad apreciabil de subiectivitate. Acest standard poate fi pe deplin înțeles doar prin raportare la standardul in dubio pro reo
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
verificările care trebuie să fie efectuate și măsurile necesar a fi luate în continuare în vederea lămuririi cauzei sub toate aspectele. Comisia astfel reînvestită efectuează verificările suplimentare indicate în nota de restituire și soluționează dosarul de cetățenie într-un termen rezonabil. (7) Regulamentul Comisiei pentru cetățenie se aprobă prin ordin al ministrului justiției, la propunerea președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie. (8) Prin regulamentul prevăzut la alin. (7) se stabilesc compunerea, organizarea și funcționarea Comisiei pentru cetățenie, inclusiv procedura de repartizare a
LEGE nr. 14 din 12 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295342]
-
condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea cetățeniei române într-o perioadă de cel mult 2 ani de la data înregistrării cererii la secretariatul tehnic al Comisiei. (11) Termenul prevăzut la alin. (10) va fi prelungit cu timpul necesar în mod rezonabil pentru efectuarea de către Comisie a demersurilor ce se impun în vederea stabilirii autenticității unor înscrisuri ori a veridicității unor fapte atestate de actele depuse de către solicitant, fără ca durata prelungirii să depășească 6 luni. (12) Procedura organizării și
LEGE nr. 14 din 12 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295342]
-
și/sau controlat de o persoană desemnată? Dacă da, furnizați detalii. 3.3.2 Furnizați detalii, însoțite de documente justificative adecvate, cu privire la beneficiarul real al fondurilor și menționați dacă acesta este supus sancțiunilor internaționale. 3.3.3 Aveți informații sau aveți o suspiciune rezonabilă că fondurile care fac obiectul prezentei cereri pot fi utilizate de o persoană desemnată sau de o persoană care acționează în numele sau la comanda acesteia sau de entități deținute sau controlate de aceasta? Secțiunea 4 - Informații suplimentare 4.1 Furnizați
ORDIN nr. 405 din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295987]
-
alin. (2) fraza finală și alin. (5) fraza finală și ale art. 68 alin. (5) și (7) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: – Art. 64 alin. (1) lit. f): „(1)Judecătorul este incompatibil dacă: (…) f) există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este afectată. “ ; ... – Art. 67 alin. (2) fraza finală și alin. (5) fraza finală: (2) (…) Este inadmisibilă recuzarea judecătorului sau a procurorului chemat să decidă asupra recuzării. (…) (5) (…) Inadmisibilitatea se constată de procurorul sau de completul în fața
DECIZIA nr. 509 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295945]
-
statuat că va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, în cazul în care aceasta nu cuprinde motivarea ca, element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, fie din cauza generalității sale, fie din cauza lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat. Totodată, Curtea, prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din
DECIZIA nr. 509 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295945]
-
Legea nr. 47/1992, în cazul în care aceasta nu cuprinde motivarea ca, element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, fie din cauza generalității sale, fie din cauza lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat. Totodată, Curtea, prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, a stabilit că „Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 509 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295945]