7,801 matches
-
ea, dedulcită la fructul plăcerii, bătea din picior: nu și nu! Că ea....numai pe Ghiță...numai cu Ghiță...Ce să facă bieții părinții? Dacă așa se întâmplase...După îndelungate negocieri cu fălosul Ghiță, acceptau situația, cedând și pogoanele de rigoare. Ca s-o țină de nevastă. Hora avea și astfel de efecte, care se dovedeau deseori binefăcătoare pentru tinerii îndrăgostiți. Alteori, fierbințeala fetei, apărută la horă, putea deveni un adevărat calvar, dacă nemernicul urmărise doar averea ei. După ce i-o
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
a purces să construiască acest proiect ambițios. Se pretinde din stirpea unui ȘTEFAN STANCIU sau PAUL PĂLTĂNEA, două nestemate ale actului istoriografic slobozit de constrângerile dogmelor și canoanelor politice, încercând să reînnoade tradiția și să regăsească drumul către obiectivitate și rigoare științifică. El este din anul 2006 membru permanent al „Comisiei pentru Istoria Orașelor din România”, subordonată „Secției de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Române”. „Galațiul, așa cum mi-l amintesc” a fost considerată, după apariția la ed. Istros a Muzeului Carol
DESPRE GALAŢI ŞI SUDUL MOLDOVEI-, EDITURA CENTRULUI CULTURAL DUNĂREA DE JOS, 2016, 539 PAG. RECE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/376160_a_377489]
-
asiduu, cu emfază și vanități, în țară. Motivația demersului său eseistic este de a ,,risipi ceața terminologică” din domeniul respectiv, subliniind „confuzia care bântuie sfera modernului, invadată de luxurianta vegetație a aproximărilor” ce pornește ,,de la eseistica veselă și lipsa de rigoare a multor comentatori”. Privindu-l ca pe „o recapitulare recuperatorie” a modernismului, el susține, printr-o largă paletă de abordări sociologice și o iscusită logistică, că noțiunea de ,,postmodernism nu rezonează cu aceea de postmo¬dernitate”, concluzionând că este un
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
răspunde unui comandament publicistic major, unor cerințe științifice stringente, în condițiile recrudescenței revizionismului horthyst, a oponenților Tratatului de la Trianon, în plan național și internațional. Lucrarea este concepută într-o viziune enciclopedică, fiind structurată în douăsprezece capitole formulate cu exigență și rigoare științifică. După cum era și firesc, logic, autorul analizează, în primul capitol, originile daco-romane ale poporului român, prezența sa neîntreruptă în Ardeal, în spațiul carpato-danubiano-pontic, dezavuând tezele aberante, rösleriene și revizioniste, care denaturează, contestă acest adevăr istoric. Pentru a demonstra inconsistența
BĂTĂLIA PENTRU ARDEAL EXEGEZĂ DE PROF. UNIV. DR. DOC. CONSTANTIN MARINESCU, DOCTOR ELENA MARINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1659 din 17 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376220_a_377549]
-
are la origine un vis de peste noapte. Mă refer însă la un vis din acelea care ating revelația, fenomen pe care eu nu îndrăznesc să-l echivalez cu situația pentru care majoritatea invocă, indubitabil, “coincidența”. Eu prefer, suportând consecințele de rigoare din partea celor care condamnă superior ignoranța, să cred că așa-zisa “coincidența” e ceea ce marele prozator Mihail Sadoveanu ne sugerează prin intermediul unui personaj al său: “... întâmplarea e meșterul cel mai tainic și mai iscusit al lui Dumnezeu.” *** Era în vara
VISUL PREVESTITOR AL MĂICUŢEI ANTONIA (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379706_a_381035]
-
se încheagă pe o gigantică scară a urcării sale de la pridvor la arcul bolții ei pe care se înșiruie marile personalități ale neamului. Nu se poate delimita domeniul de excelență care l-a făcut pe maestru remarcat, pentru că oglindirea cu rigoare a întregii sale vieți stă în raționamentul generalului. Drept fundare axiomatic pe valoare, întreaga biografie de până azi a sa are însușirea de operă! Cercetările globale în istorie sunt greu de efectuat cu eficacitate, dar maestrul Victor Rebenciuc nu solicită
VICTOR REBENCIUC. EXCLUSIVĂ OMENIE DEFINITĂ ÎN ADEVĂR, DREPTATE ŞI VALOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379797_a_381126]
-
teologic - duhovnicească și nu numai, cu care a fost înzestrat datorită muncii și tenacității Preacuvioșiei Sale; luciditatea și spiritul său critic însoțit de foarte multă înțelegere și condescendență; pe urmă spiritul de disciplină, în primul rând cu el însuși, de rigoare academică, doctrinară, liturgică și canonică revelată cu fiecare slujire a sa ori cu fiecare predică sau cuvântare, susținute într-un mod foarte coerent și elevat în diferite împrejurări și cu diferite ocazii; comportamentul, felul său de a fi și de
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371663_a_372992]
-
Eftimie al Romanului și Casian al Dunării de Jos; Nu în cele din urmă îmi aduc aminte de zecile de articole, studii și cărți apologetic - misionare și ziditoare de suflet, pe care le-a scris cu o competență, cu o rigoare științifică și pastorală deosebită, cum ar fi spre exemplu: în anul 1980 „Patericul Românesc”, cu 736 pagini, apărut la E.I.B.M.B.O.R. București în condiții deloc ușoare, bine știind regimul totalitar - comunist sub care viețuiam cu toții; 1984 „Convorbiri duhovnicești” - vol
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371663_a_372992]
-
cei mai mulți dintre meșteșugari câștigau destul de puțin, zece - cinsprezece denari, însă erau destui care câștigau sume frumoase. Împăratul și-a spus că o parte însemnată din bani ajung în mâna înșelătorilor ăstora, și nu cred că greșea prea mult, pentru că știți rigoarea cu care trata împăratul problemele de acest fel. Personal am fost de acord cu porunca imperială. Aproape toți senatorii, înalții funcționari și dregători ai statului, curtezanele, foarte mulți cavaleri, ofițeri de rang superior sau inferior, mergeau la haruspici și căutau
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
un raport disociativ argumentat între caracterul dificil - amprentat cu anatema nefericitei epigrame violent-denigratoare la adresa Lucefărului poeziei românești - si valoroasă să opera. Aflăm că, de fapt, “George Călinecsu nu se sfiește să-l așeze ca valoare imediat dupa Eminescu.” Concomitent cu rigoarea criticului, autoarea acorda un spațiu generos amănuntelor de istorie literară, impresionante prin tragismul lor că în cazul cronicii a trei destine: “Triunghiul cu dragoste și moarte: St. O. Iosif, Natalia Negru, Dimitrie Anghel.” sau „Cea a mai frumoasă poveste de
O CRONICA LA O CARTE: „ÎMI PLEC FRUNTEA” de MARIAN TEODORESCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369188_a_370517]
-
presupunere, desigur. Dar rolul de herald al cărții nu cred că poate fi ignorat. Arhitema scrierilor este meritocrația. Ea, meritocrația, este definiția ontologică a lumii referențiale și artistice care îl preocupă pe autor. După măsura ei este analizată contingența, după rigorile ei se realizează selecția referinței ce devine semn. Restul gravitează pe alte orbite, undeva departe, interferând, disforic, la răstimpuri, cu traseul protagonistului (autor - narator - personaj). Concomitent, și fatal, toate componentele - conflict, fabulă, tipologii, ba chiar și ambianța - se constituie și
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
pe nepoți la făcutul temelor. Asta se petrecuse cât fuseseră în școala primară. Și Marieta zâmbi ghiduș când Mira accentuă faptul că acasă nu fusese niciodată învățătoare pentru copiii ei... Fusese bine așa pentru toți: bunicul - om deștept- imprimase o rigoare, un respect pentru ceea ce aveau copiii de asimilat, pe de-o parte, iar pe de alta, își atenua durerea că nu putuse învăța mai mult de șase clase, câte avea. Nora economisea puteri pentru corectatul caietelor și timp pentru... romanele
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
registru tematic și ideatic surprinzător de inedit pentru lirica autoarei și, totodată, se apelează la virtuțiile expresive ale unei alte formule poetice, total diferită de pronunțata și constant valorificata, până acum, formulă proprii poeziei clasice de dragoste. Discursul liric abandonează rigorile prozodiei clasice și optează pentru posibilitățile de expresie ale versului alb/ liber, sensibil contaminat de extetica „minimalistă” sau „autenticistă” a poeziei noastre postmoderniste. Fapt trădat atât de predilecția subliniată pentru universul citadin din care decupează secvențe cenușii, anoste de decor
O INSPIRATĂ SCHIMBARE DE REGISTRU EXPRESIV de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374196_a_375525]
-
tristețea:/nu sunt lucrul final,/ ci un om care-nvață să tacă...” Theodor RĂPAN* Ascendența spirituală a Poetului este Cuvântul care îngăduie organizarea unui univers de o severă eterogenitate, numai de el știută. Esențializarea poeticului cere har, concentrare, meșteșug, disciplină, rigoare. Și nu numai! Semnele distincte ale unei asemenea Căi le descifrăm în credința mărturisită, în puterea izbăvitoare a unei frumuseți pure, născută din tensiunea și inflexiunile elementelor și simbolurilor fundamentale care alcătuiesc, în concepția creatorului lor, Ciclul Evangheliilor lirice. EVANGHELIA
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
quid / ceva nedistinct și alții voința. Este adevărat însă că speculația indiană veche, și anume upanisadică, în ce privește Realitatea absolută se preta celor mai diferite interpretări: într-adevăr, această Realitate Absolută se înțelegea fie ca logică absolută în rigiditatea și rigoarea ei (unele Upanisade ne-o prezintă exact în acest fel) [321], fie ca entitate neatinsă, extrem de mobilă, care ochilor unui occidental i-ar putea apărea schimbătoare, precum stările sufletești, fie încă, drept dinamism, care este mai bine reprezentat în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
sale în cultura noastră este un act de pietate și de justiție. Cultul trecutului este o formă a memoriei care ne ajută să ne identificăm și să ne modelăm sinele nostru. Opera lui Demetrio Marin, distinsă prin gînd înalt și rigoare profesională, este un simbol al rezistenței prin cultură, fortificator și optimist, depășind condiția tragică a omului încătușat de doctrine politice totalitare. Pentru cunoașterea operei lui Demetrio Marin, atașăm, la această scurtă postfață, Lista de lucrări întocmită de prof. univ. dr.
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în parte nu posed nici minimul de cunoștințe exigibile. Cu toate acestea cestiunea s-a pus. Prea se-nvață latinește și se neglijează alte obiecte. Ei bine, de acum nu se va mai învăța latinește, dar se vor neglija cu rigoarea de pîn-acum și celelalte obiecte. Cumcă cestiunea s-a pus și în alte țări fără a se rezolva încă, fiind extrem de grea, se știe. Noi, cei mai superficiali și mai puțin culți, coada Europei cum s-ar prinde, ne-am
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
practicat o boemă care nu era numai una mondenă, în vogă la început de secol, ci și în spirit, în felul de a judeca artistic lumea. Pornind cu studii inginerești la Dresda, nu fără urme în profilul viitorului pictor al rigorilor, tînărul curios mergea la Paris, Meccă a celor care voiau să trăiască deplin. Tot printr-o Cantacuzină, sora bunicului dinspre mamă, grande dame într-o lume marcată de opulență și rafinament, junele bărbos și pletos, încă un oriental înfășurat în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
închipuie că românul de bun simț va crede în această forțare a deriziunii atît de stîngaci înscenate. Prin anii șaptezeci, peste curtea Socolei domnea împăratul Stelică. Se credea Napoleon și i se acordau, de alienați și alieniști, deopotrivă, onorurile de rigoare. Stelică deținea, într-adevăr, grandoarea discursului napoleonian, dar se îmbrăca în stilul fraților Petreuș. Magistrul Brînzei, cu deferența necesară rolului său de psihiatru, îl invita pe împăratul Stelică să-și dezvolte grandoarea în fața amfiteatrului plin cu studenți. Singur Stelică și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
marelui mut Buster Keaton nu vă place? 30 noiembrie Nu există motiv, fie și minim, ca I. (inițială curativ-comodă) să nu apară la t.v., la oră de intensă audiență, și să nu facă valuri propagandistice. Ultimul? Cu cinismul de rigoare: amintirea actelor sîngeroase săvîrșite de legionari în 1940. Foarte bine, s-ar zice, crimele de-atunci numai minime nu sînt și, evident, demne de, vai, indignată blamare, dar cînd îți dai seama că, vezi doamne, de dragul unui Nicolae Iorga, ucis
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Plastici, deși supusă presiunilor propagandistice, reușea, cît se putea, să se implice în programul monumental, temperînd zelurile interesate ale artizanilor și activiștilor. Nu ar fi defel rău să o facă și acum, competent și imperativ, obligînd administrațiile să se supună rigorilor morale și stilistice. Arta de for public ar putea, astfel, să se sustragă, prob și demn, "condamnării" lui Lessing. 17 februarie Ca unul ce mă aflu zilnic la volan, trebuie să-mi recunosc mica aversiune, manifestată spontan și de aceea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
hainei militare regale. În acea Românie din ce în ce mai departe de noi (nu și pierdută). Paradele aureolate de Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea, Mihai I. Cu prezența vetust-entuziasmantă a calului. Regele Mihai, încă adolescent, fascinînd prin întruparea ingenuității, cu eleganta rigoare cazonă. Simbolizînd, printre altele, casta arătoșilor ofițeri de elită, mirajul domnișoarelor prenupțiale. Belicosul chipiu al lui de Gaulle! Da, dar militarismul acestui mare personaj al istoriei... E unul ivit ca nobilă antiteză la celălalt, iraționalul, agresivul. Iar seducătorul miles gloriosus
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cunoscut, e-adevărat, cîțiva boemi iluștri, s-a simțit bine în compania lor, a avut ce discuta, dar atît. Nu s-a lăsat contaminat. A preferat însă, observăm noi, boemia spiritului, una aparent iconoclastă, derutant disociativă, dar permanent supravegheată de rigoare carteziană. Repudiind precaritatea, dezordinea, mizeria. Bastonul cu mîner scump se vrea, de altfel cu toată scuza cochetă a purtătorului de baston, caduceu antiboem. Imagini cutremurătoare din începutul bolșevismului românesc. Gloata rufoasă și isterizată aclamînd noua putere impusă de Moscova. Dej
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și eleganță spirituală, domnul Decebal, mecena faimoasei Latin, de altfel deținătoarea acestui corpus de lucrări.) De aici și cohorta de "probleme", una mai complicată decît alta. În clarificarea și finalizarea cărora sînt implicate instituții și persoane. Competente. Dar supunîndu-se, ele, rigorilor legalității, îmi scot, mie, untul (pardon de expresie!) din propria persoană. Care persoană, de altfel, știe că deschizînd o expoziție acolo, în trena recent consumatei Bienale, în lumina acelui de aur Quattrocento venețian, știind deci că nu produce o gaură
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu dezonorantul trecut. În care dicta "cetatea revoluționară a Nicolinei", unde, de altfel, s-au și confecționat grosierele răngi-proptele care să veșnicească înțepenirea proletară a mastodonților pe creștetul celei mai vechi școli românești. Calcul greșit! Lumea civilizată, cu excepțiile de rigoare (ce rigoare!) asiatice sau caraibiene, s-a debarasat brusc și spectaculos de tragismul unei orînduiri contrare firii omului și continuă să facă ordine în urma imploziei. Reziduurile comunismului își perpetuează pulsiunile malefice iar spectacolul, oricum tragic, oferit recent de o Iugoslavie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]