6,157 matches
-
Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Doamne, învățam în medie, aproape în fiecare zi, în jur de trei ore numai la română. Ai mei erau ușor nemulțumiți deoarece nu se mai știa masa de seară, orele treceau, iar eu tot cu româna pe masă. Domnul profesor obișnuia să coroboreze ceea ce preda cu foarte multă critică și-atunci erai nevoit să te documentezi, ceea ce solicita timp de studiu. Mi-aduc aminte că uneori, atunci când avea o dispoziție deosebită, devenea aproape „abrupt” în dialog
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
hotarele Dunării și Tisei, Sfatul Țării declară că Basarabia renunță la condițiunile de unire, stipulate în actul de la 27 martie 1918, fiind încredințată că în România tuturor românilor regimul curat democratic este asigurat pe viitor. Sfatul Țării, în preziua Constituantei române, care se va alege pe baza votului universal, rezolvând chestiunea agrară după nevoile și cerințele poporului, anulează celelalte condițiuni din Actul Unirii din 27 martie și declară unirea necondiționată a Basarabiei cu România mamă”. În urma acestei hotărâri, Sfatul Țării de la
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
plecut asta la tine Kerțane ?» - »Ce mă mai întrebi asta domnule ! Dacă prea cucernicul nostru părinte Vulcan făcea o sfeștanie la care să aud cum se cântă Mântuiește Doamne poporul Tău...,iar copiii mi-ar fi cântat un Deșteaptă-te Române..., apoi știu că mi-ar fi fost haznă, dar hondromăneli din astea ungurești din care nu am înțeles aproape nimic, n-am de ce să mai auz pe aici !» X Serbările anuale de pe Câmpia Libertății, de la care Badea Cîrțan niciodată nu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
frații lui Eminescu se aflau la învățătură în Botoșani, la pensionul amintit. La acea dată Botoșanii aveau cel mai mare număr de pensioane din întreaga Moldovă 45. La Ferderber lecțiile se făceau cu preponderență în germană, apoi urma franceza și româna. Eminovici fiind încă în Botoșani a profitat de aceasta, știind el foarte bine că o limbă străină se învață mai ales conversând. Ladislau Ferderber preda în limba germană, Adolf Meisels în limba franceză, iar G. Vasiliu în limba română. Era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Și cum să declari scriitor român un... cetățean al Uniunii Sovietice? Relațiile cu URSS, și așa tensionate, n-aveau nevoie de motive în plus pentru iritări ale "marelui urs". Celălalt capitol, "traduceri", era și mai impracticabil. Cum să traduci în română o carte scrisă... în limba română? A fost nevoie să apelăm la vicleniile de rigoare, inventând un nou capitol, intitulat "alte lucrări", pe care l-am ornat cu titluri... derutante. O carte a lui Fl. Gheorghiță despre OZN-uri, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și Covaci fac tot felul de prostii", Petre Iosif: cutare student de la Școala de literatură a fost prins în flagrant delict "citind cunoscuta trilogie a lui Blaga" etc. Mai că-ți vine să-i dai dreptate lui Davidoglu, care, potrivit românei pe care o știa cât o știa, proptește oiștea-n gard în tentativa de a parafraza o veche zicală: "Tovarășul Baranga a pus carul înaintea scriitorilor"... * A u trecut, iată, 40 de ani de la lansarea unei cărți ce avea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
veți întreba cine-i Vasile Stati, destui sunt cei ce vor arăta că barem au auzit de autorul scârbavnicului "Dicționar moldovenesc-român". Președintele Voronin îl consideră pe Stati "un poliglot puternic". O fi, câtă vreme vorbește la perfecție două limbi distincte, româna și "moldoveneasca", bașca rusa, învățată din familie (mama lui Stati este rusoaică). Bănuiesc însă că, în fundul sufletului, președintele Moldovei își disprețuiește sluga, fiindcă "trădătorii sunt odioși chiar și acelora ce îi preferă" (Tacitus), iar Vasea a luat-o razna de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
a părut să transcrie direct dintr-o carte apărută la București, desigur, în limba română. Așa că, dincolo de evidența delictului plagierii, se naște o întrebare: dacă dumnealui scrie, așa cum pretutindeni declară, în "limba moldovenească", atunci cum se justifică sfeterisirea paginilor în română într-o carte apărută... în altă limbă? Cum spuneam,Vasile Stati a fost cel dintâi scriitor basarabean căruia i s-a permis să viziteze Iașul. N-am știut, atunci, ce hram poartă și l-am plimbat peste tot, la statui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
al lui Stati pornește de la o falsificare flagrantă a realității, inventând o limbă "moldovenească" distinctă de limba română (!) și mult apropiată de... idiomurile slave. Stati nici măcar nu-i original: încă de pe la mijlocul secolului XIX, geopolitica țaristă declara (A. Arțimovici, 1863) româna vorbită dincolo de Prut "un dialect apropiat limbii slave". S-au fabricat și atunci "dicționare" în care "sângeros" se traducea prin "sânjvărsatnic", "necesitate" prin "trebeîmplinire" ș.a.m.d. Tot pe atunci însă, cei cu reală știință de carte și respect pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de biserică ori de armată. Altfel, zilele contabililor sau apicultorilor sunt marcate (dacă sunt) doar în cercul breslei sărbătorite. Una în plus? Da, dacă n-o s-o potopească indiferența oficială. Situația între granițele țării diferă de cea din Basarabia. Acolo, româna este atacată din afară, de o limbă străină. La noi, este agresată din înăuntrul ariei propriilor vorbitori, nu numai de stricătorii de limbă, ci și de românii ce consideră că s-ar cuveni să uităm și să abandonăm limba strămoșilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
doi ochișori albaștri, spălăciți. Când îți vorbea, clipea, te privea în ochi, așteptând blând să vadă în ce măsură îl urmărești și-i cântărești propriile-i vorbe. Era un poliglot erudit. Știa vreo patru-cinci limbi. Germana. Poloneza. Franceza. Engleza. Rusa. Și, bineînțeles, româna. Deși polonez de origine, vorbea o română impecabilă, bogată, nuanțată, folosind, deopotrivă, arhaisme și neologisme, cât să se poată compara și confrunta cu un bun filolog de-al nostru. Vorbea și citea cu ușurință și limba idiș. Se ivise pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
clipea, te privea în ochi, așteptând blând să vadă în ce măsură îl urmărești și-i cântărești propriile-i vorbe. Era un poliglot erudit. Știa vreo patru-cinci limbi. Germana. Poloneza. Franceza. Engleza. Rusa. Și, bineînțeles, româna. Deși polonez de origine, vorbea o română impecabilă, bogată, nuanțată, folosind, deopotrivă, arhaisme și neologisme, cât să se poată compara și confrunta cu un bun filolog de-al nostru. Vorbea și citea cu ușurință și limba idiș. Se ivise pe lume și trăise o vreme bună printre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
vorbăreață și autoritară, umblată prin lume și foarte diplomată cu o soră în Austria și alta în Germania nemțoaică venită în urbe în anii stăpânirii habsburgice, dar fiind prima generație românizată și căsătorită cu un câmpulungean, coana Zitta vorbea o română impecabilă, iar limba etniei sale, germana, o folosea rar, doar atunci când se întâlnea cu câteva cunoștințe și rude, descendente și ele ale unor familii de coloniști printre care era și verișoara ei, doamna Mândrilă, soția adjunctului lui Bițu. Cu suratele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
o sală de clasă, și așteptam „proba” de examen la limba română. Când profesorul Rizescu intră pe ușă, o tăcere grea se așternu, subit, în sala de clasă, de parcă cineva ni-ar fi rupt beregata la toți deodată. Profesorul de română, era un personaj cu totul fascinant. Înalt, spătos, cu o coamă neagră mare pe umeri, cu lavalieră nagră la gât, cu ochi negri pătrunzători... Dușumelele gemură sub pașii lui, rari și grei, în timp ce urcă la catedră... Apoi, ne învălui cu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Articolul 1 Se aprobă Reglementările aeronautice civile române referitoare la Directivele de navigabilitate/RACR-39, prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Articolul 3 La data intrării în vigoare a prezentului ordin
ORDIN nr. 704 din 25 noiembrie 1999 pentru aprobarea Reglementărilor aeronautice civile române referitoare la Directivele de navigabilitate/RACR-39. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126730_a_128059]
-
Articolul UNIC Se propune Președintelui României recunoașterea, prin decret, în funcția de președinte al Cultului Creștin Biserică Evanghelica Română a domnului Petre Miu. PRIM-MINISTRU MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU Contrasemnează: --------------- Secretariatul de Stat pentru Culte Nicolae Brânzea, secretar de stat ---------------
HOTĂRÂRE nr. 63 din 28 ianuarie 2000 pentru propunerea domnului Petre Miu în funcţia de preşedinte al Cultului Crestin Biserica Evanghelica Română în vederea recunoaşterii prin decret al Preşedintelui României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126813_a_128142]
-
Articolul 1 Tarifele pentru prestațiile de servicii specifice efectuate de Autoritatea Rutiera Română - A.R.R., prevăzute în anexa la Ordinul ministrului transporturilor nr. 715/1998 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 477 din 11 decembrie 1998, cu modificările ulterioare, se actualizează la 1,11 prin aplicarea indicelui tarifelor serviciilor, stabilit
ORDIN nr. 16 din 10 ianuarie 2000 privind actualizarea tarifelor pentru prestaţiile de servicii specifice, efectuate de Autoritatea Rutiera Română - A.R.R.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127196_a_128525]
-
1,11 prin aplicarea indicelui tarifelor serviciilor, stabilit pentru trimestrul III 1999 și publicat de Comisia Naționala pentru Statistica în Buletinul statistic de prețuri nr. 9/1999, conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Autoritatea Rutiera Română - A.R.R. va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Articolul 3 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul transporturilor, Adrian Gheorghe Marinescu, secretar de stat Anexa TARIFELE pentru prestațiile de servicii specifice, efectuate
ORDIN nr. 16 din 10 ianuarie 2000 privind actualizarea tarifelor pentru prestaţiile de servicii specifice, efectuate de Autoritatea Rutiera Română - A.R.R.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127196_a_128525]
-
aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Articolul 3 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul transporturilor, Adrian Gheorghe Marinescu, secretar de stat Anexa TARIFELE pentru prestațiile de servicii specifice, efectuate de Autoritatea Rutiera Română - A.R.R.
ORDIN nr. 16 din 10 ianuarie 2000 privind actualizarea tarifelor pentru prestaţiile de servicii specifice, efectuate de Autoritatea Rutiera Română - A.R.R.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127196_a_128525]
-
o controversă existența, atît sub imperiul art. 1936 cod civil și art. 277 cod. com., cât și sub imperiul art. 16 din legea cambiei și că acest text conținea soluții în sensul opiniei care domină în cele trei legislații înrudite: română, franceza și italiană. În fața acestor dificultăți ridicate de un text interpretativ, ne-a apărut necesară abrogarea și înlocuirea lui cu un text nou care, fără să poată schimba interpretarea fixată de legiuitorul din 1935, să precizeze această interpretare în termen
RAPORT nr. 151.840 din 31 octombrie 1940 al ministrului justiţiei către Conducătorul Statului Roman şi Preşedintele Consiliului de Miniştri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127405_a_128734]
-
Protecție a Mediului Craiova Str. Brestei nr. 3, etajul 3, cod 1100, Craiova, județul Dolj Agenția de Protecție a Mediului Deva str. Aurel Vlaicu nr. 25, cod 2700, Deva, județul Hunedoara Agenția de Protecție a Mediului Drobeta-Turnu Severin str. Băile Române nr. 3, cod 1500, Drobeta-Turnu Severin, județul Mehedinți Agenția de Protecție a Mediului Focșani str. Dinicu Golescu nr. 2, cod 5300, Focșani, județul Vrancea Agenția de Protecție a Mediului Galați str. Cuza Vodă nr. 72, cod 6200, Galați, județul Galați
ORDIN nr. 699 din 30 iulie 1999 pentru aprobarea Procedurii şi competentelor de emitere a avizelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125486_a_126815]
-
1) Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune au obligația să asigure, prin întreaga lor activitate, pluralismul, libera exprimare a ideilor și opiniilor, libera comunicare a informațiilor, precum și informarea corecta a opiniei publice. ... (2) Conținutul programelor Societă��ii Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune trebuie să răspundă standardelor profesionale în materie. ... Articolul 4 (1) Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, ca servicii publice în realizarea obiectivelor generale de informare, educație, divertisment, sunt obligate să
LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126430_a_127759]
-
Articolul UNIC Domnul Petre Miu se recunoaște în funcția de președinte al Cultului Creștin Biserică Evanghelica Română. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU -----------
DECRET nr. 21 din 15 februarie 2000 privind recunoaşterea în funcţia de preşedinte al Cultului Crestin Biserica Evanghelica Română a domnului Petre Miu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127064_a_128393]
-
Articolul UNIC Se ratifica Acordul pentru reglementarea problemelor financiare în suspensie, între Republica Populara Română și Republica Austria, semnat la București, la 3 iulie 1963. Președintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ -----------
○DECRET nr. 784 din 31 decembrie 1963 privind ratificarea Acordului pentru reglementarea problemelor financiare în suspensie între Republica Populara Română şi Republica Austria. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127140_a_128469]
-
muzical pentru toate specialitățile și pentru toate gradele de învătămînt; - editarea de lucrări de muzicologie, originale și traduceri, din domeniile istoriografiei muzicale, etnomuzicologiei, bizantinologiei, lexicografiei, esteticii, criticii muzicale, educației muzicale și a altor lucrări muzicologice destinate uzului didactic; - editarea de române și lucrări literare originale și traduceri cu tematică muzicală, enigmistica muzicală, cărți poștale cu tematică muzicală, cărți de colorat, jocuri muzicale. Articolul 2 Editură Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România va funcționa ca unitate economică independența, de gradul
HOTĂRÂRE nr. 571 din 18 mai 1990 privind trecerea Editurii Muzicale din componenta Centralei Editoriale, în sistemul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121070_a_122399]