4,531 matches
-
recensământului din 2011, orașul Nyírbátor avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (%), romano-catolici (%), greco-catolici (%) și persoane fără religie (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Nyírbátor () [Corola-website/Science/308281_a_309610]
-
2011). Conform recensământului din 2011, orașul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), reformați (%), persoane fără religie (%) și luterani (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Solt () [Corola-website/Science/308285_a_309614]
-
Conform recensământului din 2011, orașul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de germani (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o confesiune majoritară absolut, locuitorii fiind romano-catolici (%), persoane fără religie (%), reformați (%), atei (%) și luterani (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Szentendre () [Corola-website/Science/308286_a_309615]
-
recensământului din 2011, orașul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de romi (%) și germani (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), reformați (%) și persoane fără religie (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Ráckeve () [Corola-website/Science/308284_a_309613]
-
recensământului din 2011, orașul Kunszentmiklós avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (%), romano-catolici (%) și persoane fără religie (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Kunszentmiklós () [Corola-website/Science/308275_a_309604]
-
2011, orașul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind persoane fără religie (%), reformați (%), romano-catolici (%) și greco-catolici (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Tiszavasvári () [Corola-website/Science/308290_a_309619]
-
recensământului din 2011, orașul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de slovaci (%) și ruteni (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), reformați (%), greco-catolici (%) și persoane fără religie (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Pálháza () [Corola-website/Science/308283_a_309612]
-
Szigetszentmiklós avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de germani (%) și romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind persoane fără religie (%), romano-catolici (%), reformați (%), atei (%) și greco-catolici (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Szigetszentmiklós () [Corola-website/Science/308287_a_309616]
-
avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de slovaci (%) și romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind persoane fără religie (%), luterani (%), romano-catolici (%) și reformați (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Tótkomlós () [Corola-website/Science/308291_a_309620]
-
Conform recensământului din 2011, orașul Sárbogárd avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), reformați (%), persoane fără religie (%) și luterani (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Sárbogárd () [Corola-website/Science/308288_a_309617]
-
2011). Conform recensământului din 2011, orașul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), persoane fără religie (%) și reformați (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Újszász () [Corola-website/Science/308294_a_309623]
-
o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, orașul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari. Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), persoane fără religie (%), reformați (%), atei (%) și luterani (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Veresegyház () [Corola-website/Science/308292_a_309621]
-
la naștere al tatălui era Wolf Pascheles, fiind născut într-o binecunoscută familie de editori evrei din Praga, Pascheles-Utitz. Un străbunic al lui Pauli fusese editorul numit și el Wolf Pascheles. Tatăl fizicianului s-a convertit de la iudaism la creștinismul romano-catolic și și-a schimbat numele la scurt timp înaintea căsătoriei sale în anul 1899. Mama, Bertha Schütz era fiica scriitorului austriac evreu Friedrich Schütz și a fost crescută în credința romano-catolică a mamei ei. Numele mijlociu Ernst Pauli l-a
Wolfgang Pauli () [Corola-website/Science/307674_a_309003]
-
Tatăl fizicianului s-a convertit de la iudaism la creștinismul romano-catolic și și-a schimbat numele la scurt timp înaintea căsătoriei sale în anul 1899. Mama, Bertha Schütz era fiica scriitorului austriac evreu Friedrich Schütz și a fost crescută în credința romano-catolică a mamei ei. Numele mijlociu Ernst Pauli l-a primit în cinstea nașului său, fizicianul Ernst Mach. Pauli a crescut ca creștin catolic, deși, în cele din urmă, el și părinții săi au părăsit biserica. La vârsta adultă el s-
Wolfgang Pauli () [Corola-website/Science/307674_a_309003]
-
Carol și ducele de Buckingam pleacă în Spania în vederea tratativelor pentru căsătoria lui Carol cu infanta Maria Anna, fiica lui Filip al III-lea, dar misiunea s-a încheiat cu un eșec, deoarece regele dorea convertirea lui Carol la religia romano-catolică. La întoarcerea în Anglia, cei doi îi propun lui Iacob I să pornească război împotriva Spaniei (era în plină desfășurare Războiul de Treizeci de Ani). Încurajat de consilierii săi protestanți, Iacob I a convocat Parlamentul pentru a cere ajutor financiar
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
suveranului catolic al Spaniei cu prințul de credință protestantă. Astfel pentru a nu nemulțumi Sfântul Scaun, Filip al III-lea l-a anunțat pe Carol că pentru a se căsătorii cu fiica sa, va trebui să se convertească la religia romano-catolică. Cum era de așteptat, Carol a refuzat și delegația a părăsit Spania. Înainte de întoarcerea în patrie, Carol s-a oprit la Paris, la curtea tânărului Ludovic al XIII-lea al Franței. Aici o cunoaște pe sora lui Ludovic, Henrietta Maria
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
în armata colonială olandeză și naturalist român, explorator al Americii de Nord și Indoneziei. Bucur Mitrea s-a născut în anul 1842, în comuna Rășinari (județul Sibiu), fiind fiu de oieri, Bucur și Stanca (născută Blezu) proveniți din "Țara Moților". La liceul romano-catolic din Sibiu, prenumele ortodox este latinizat în Hilarius. Studiază medicina la Cluj, obține doctoratul în medicină și chirurgie la Viena în anul 1864. În perioada martie - august 1865 călătorește în Germania, Franța și Australia ca medic chirurg pe vasul ""Peter
Ilarie Mitrea () [Corola-website/Science/306481_a_307810]
-
o familie bavareză din clasa de mijloc. Tatăl său, Joseph Gebhard Himmler, a fost profesor la la prestigiosul liceu "Wittelsbacher Gymnasium" din München; a fost, de asemenea, directorul liceului. Mama sa a fost Anna Maria Himmler (născută Heyder), de religie romano-catolică. Himmler a avut doi frați, Gebhard Ludwig Himmler (n. 29 iulie 1898 -d.?) și Ernst Hermann Himmler (n. 23 decembrie 1905 - d.? ). Copilăria lui Himmler a fost relativ normală, părinții erau severi, ocupându-se activ de educația copiilor lor. Prenumele
Heinrich Himmler () [Corola-website/Science/306580_a_307909]
-
regi slabi, Clujul devine unul din cele mai impunătoare orașe din Transilvania, fiind un important centru economic, politic și cultural. Până în secolul XV Cetatea Clujului și-a câștigat recunoașterea europeană. Arhitectura specifică europeană, stilul gotic târziu, se regăsea în Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail, dar și în multe case particulare. Oamenii avuți studiau la școli renumite ale Vestului. Din cauza nivelului de trai ridicat, clujenii nu au participat la răscoala lui Gheorghe Doja din 1514. Dezvoltarea comercianților și a meșteșugarilor a implicat îngrădirea
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
înființat pe fundații profund instabile. Constantinopolul a fost recucerit de greci sub conducerea lui Mihail al VIII-lea Paleologul în 1261 iar comerțul cu veneția a fost reluat. Într-o serie ironică de evenimente, pe la mijlocul secolului al XV-lea, Biserica Romano-Catolică a încercat să organizeze o nouă cruciadă prin care să restaureze vechiul Imperiu Bizantin, care era treptat înghițit de turcii otomani. Încercarea a eșuat lamentabil, marea majoritate a bizantinilor refuzând să accepte unirea bisericilor. Într-un mod paradoxal, grecii și
Cruciada a patra () [Corola-website/Science/306635_a_307964]
-
ori Cruciada cathară (1209 - 1229) a fost o campanie militară de 20 de ani inițiată de Biserica Romano-Catolică, care avea ca scop eliminarea religiei practicate de catharii din Languedoc, religie pe care ierarhii catolici o considerau apostazie. Această cruciadă este importantă din punct de vedere istoric pentru mai multe motive: Biserica Romano-Catolică a avut tot timpul o atitudine
Cruciada Albigensiană () [Corola-website/Science/306655_a_307984]
-
20 de ani inițiată de Biserica Romano-Catolică, care avea ca scop eliminarea religiei practicate de catharii din Languedoc, religie pe care ierarhii catolici o considerau apostazie. Această cruciadă este importantă din punct de vedere istoric pentru mai multe motive: Biserica Romano-Catolică a avut tot timpul o atitudine agresivă față de curentele creștine considerate eretice, dar mai înainte de secolul al XII-lea grupurile religioase nonconformiste nu erau considerate o amenințare prea mare, fiind reprezentate de propovăduitori rebeli rătăcitori sau de mici secte locale
Cruciada Albigensiană () [Corola-website/Science/306655_a_307984]
-
au fost de acord să redea forțelor regale castelul Vysehrad. Žižka, care dezaprobase acest aranjament, a plecat din Praga și s-a retras la Plzen. De aici el a plecat mai departe în sudul Boemiei, iar după ce a înfrânt forțele romano-catolice la Sudomer (25 martie 1420), în prima bătălie de poziții a războiului husit, a ajuns la Usti, un mai vechi loc de întâlnire al husiților. Cum nu se simțea în siguranță aici, Žižka s-a mutat în așezările husite nou
Războaiele Husite () [Corola-website/Science/306674_a_308003]
-
Žižka s-a mutat în așezările husite nou înființate, numite cu numele biblic Tábor. Tabor a devenit centrul husiților radicali, care, spre deosebire de utraquiști, recunoșteau numai două scramente - botezul și frângerea pâinii - și respingeau cea mai mare parte a ceremoniei religioase romano-catolice. Organizarea ecleziastică a Taborului avea în anumite privințe un caracter puritan, iar conducerea locală a fost stabilită pe baze democratice. Au fost aleși patru "hejtmané" - (hatmani) - unul dintre ei fiind Žižka, și a fost instituită o disciplină militară strictă. Funcție de
Războaiele Husite () [Corola-website/Science/306674_a_308003]
-
lui Vladislav II Iagello, dar regele Poloniei, sfătuit de consilierii săi, a refuzat demnitatea. Coroana a fost mai apoi oferită marelui duce al Lituaniei, Vitold. Acesta a acceptat cu condiția ca husiții să accepte la rândul lor reunirea cu Biserica Romano-Catolică. În 1422, Žižka a oferit coroana nepotului regelui Poloniei, Sigismund Korybut, ca regent al lui Vitold pentru Boemia. Korybut nu a reușit să-i reîntoarcă pe husiți în sânul Bisericii Romano-Catolice. El a trebuit să facă uz de forță pentru
Războaiele Husite () [Corola-website/Science/306674_a_308003]