4,482 matches
-
defazată față de generația ei. Până la urmă, în loc să vorbim la nesfârșit exclusiv despre artă și bucătărie, mai bine să avem și copii, să-i dăm la grădiniță, să învățăm cultura pop din hăinuțele lor (la un moment dat, sigur ne vom sătura s-o învățăm din realitate), să-i învățăm să planteze flori și să dea cu vopsea pe un gard (întotdeauna se găsește un gard), după care să îi dăm la școală, să învățăm iar geografie, istorie, matematică etc., să rămânem
Curățenia de primăvară. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Cristina Ispas () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1771]
-
Și de nu poŃi sta la priveghere, priveghează măcar șezând pe patul tău, sau chiar întins pe el. Și de nu poŃi posti două zile, postește măcar până seara. Și de nu poŃi până seara, păzește-te măcar să nu te saturi. De nu ești curat în inima ta fii curat măcar în trupul tău. De nu plângi în inima ta, îmbracă-ți cu jale măcar fața ta. De nu poți milui, vorbește măcar ca un păcătos. De nu ești făcător de
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
drog folosit de omenire” spunea Rudyard Kipling. În secolul acesta al diplomației, cuvintele au ajuns cele mai de temut „arme”; până și ele sunt în tranziție. Ne îmbrăcăm zilnic cu cuvinte, dezbrăcăm pe alții din cuvinte și niciodată nu ne săturăm de puterea lor. Atât pe cele frumoase cât și pe cele aspre, le ținem în cutii înăuntrul nostru și le dăm misiunea de a fi izvor de bunătate sau de a secătui alte inimi. Unele stau legate în lanțuri grele
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
fereastra din față sînt gratii puse de proprietăreasă pentru a Împiedica derbedeii din acest cartier plăcut să pătrundă Înăuntru; iarna, Încăperea este rece și Întunecoasă, pereții mustesc de o transpirație lipicioasă, vara transpiri doar tu, dar din abundență, să te saturi; se face o căldură ca-n iad. Mai mult chiar - și aici Începi să te Înfierbînți - cînd te scoli dimineața, aroma plăcută a canalului Gowanus Îți pătrunde În nări, În gură, În plămîni, În tot ceea ce faci, ce spui sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și seducătoare, din pricina gambelor subțiri ca niște fuse, a șoldurilor late, a coloritului bălțat, a chipului anemic și inexpresiv de femeie ușoară, a buzelor subțiri și roșii, a dinților subțiri și strălucitori, ca și cum creierul ei minuscul, ca de pasăre, se săturase pînă la ultimul său atom de o senzualitate bolnavă și lacomă, reducînd toată ființa ei la această mască subțire, vopsită, și la zîmbetul Îngrozitor, idiot și senzual, ce se adresa strălucitor și impertinent Întregului cerc de bărbați care așteptau. Italianul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cap tăcut, vrînd parcă să spună ceva, dar nu rosti nimic. — Ai mai fost pe-acolo? Întrebă bărbatul. — Nu, zise băiatul. — E prima dată cînd bați drumurile, nu? — Da, zise băiatul. — Ce-i cu tine? zise vagabondul zîmbind. Te-ai săturat de muls vaci la fermă, nu? Am dreptate? Băiatul zîmbi Încurcat o clipă, apoi zise: — Da. — Mi-am Închipuit eu, spuse vagabondul chicotind grosolan. O, Doamne! Vă cunosc eu pe voi, ăștia picați acum de la țară, după felul cum pășiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
abili dintre ei, dar n-am auzit În viața mea o asemenea părere. Pe lîngă asta, Aristotel nu-i decît acel biet copil fără minte din poezia lui Wordsworth. Pentru Dumnezeu, dacă reușești să-mi dovedești că Îmbuibarea ta poate sătura toți sărmanii pămîntului, Înseamnă că ești neîntrecut În meșteșugul demonstrației, Chris. Ai fi În stare să-l convingi și pe papa că Darwin a fost iezuit. Ei, și cum vă spuneam, cînd ajungeam la restaurant, părintele Chris O’Rourke Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
galbenă și are un miros puternic. Băștinașii sălbatici, spune el, sînt mari amatori de această plantă și chiar a văzut că o bagă În gură și o mestecă; totuși, cînd au Încercat oamenii lui să facă acest lucru, s-au săturat repede și unii au fost cuprinși de accese de vomă sau de greață. Cea din urmă Întrebuințare ce se dă acestei plante Îi pare atît de neobișnuită Încît se teme că nimeni nu va da crezare povestirii sale, căci, Înșirînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
n-ai spus că i-ai luat rachiul și l-ai azvîrlit?“ „Așa am făcut“ - am zis. „Poate c-o mai fi avut altă sticlă pe care n-ai găsit-o“ - a zis - „se vede clar că a băut pe săturate de cînd am plecat.“ „Dacă a mai băut Înseamnă că a făcut rost de băutură În timp ce eram plecați“ - am zis. „Nu avea nimic În cameră, pentru că am cercetat locul pas cu pas, cu mare grijă, și fac prinsoare pe ultimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
bogații să sufere mereu de sete. Sete de bani, sete de bârfă, sete de prostii. Egoismul le va crește într-una pofta de bani, îi va face să alerge ca nebunii după bani, după cât mai mulți bani, să nu se sature de bani, să se calce în picioare unii pe alții ca să adune bani și bogății. Își vor cumpăra fleacuri din ce în ce mai scumpe, fără să aibă habar că plătesc taxa pe prostie și pe egoism. Cu ajutorul meu, Bârfa
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
regretatului George Șerban, în calitate de președinte, că se oferă să colaboreze secret cu Societatea în depistarea racilelor SRI, care este și se comportă, susținea guralivul, exact ca fosta Securitate, așa încât dumnealui, deși ofițer activ, nu mai suportă ideile comuniste, s-a săturat, se simte vinovat pentru tot ce s-a întâmplat și, în consecință, se pune la dispoziția conducerii Societății Timișoara pentru a demasca apucăturile abuzive și nedemocratice ale SRI. Bineînțeles că toată această activitate nu se putea întâmpla altfel decât secret
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
este construit, cu toată "fragilitatea lui ideatică", afirmată în unele editoriale, pe un principiu ferm, acela al complementarității și nu al excluderii. Asta ne și desparte, bunăoară, de pamfletul politic al lui Sabin Gherman: dacă el susține că s-a săturat de România, semnatarii Memorandumului spun invers: în felul nostru, nouă ne pasă de România. De aceea am gândit abordarea diversității regionale prin complementaritate: diversitatea poate să se regăsească în libertate consensuală prin regândirea construcției unei noi unități statale. O să revin
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
sau să fie folosite ca amulete. Funcția reprezentativă a imaginii în cult reiese clar, de exemplu, în Ps 17,15, tradus literal de BCEI în 2008: „Dar eu în dreptate voi contempla fața ta, când mă voi trezi, mă voi sătura de imaginea ta (temûnâ)”, în timp ce, în precedență, BCEI din 1974 traducea temûnâ cu „prezență”, explicitând funcțiunea imaginii. Prin termenii pesel și temûnâ, porunca biblică din Ex 20,4 pare, deci, să se refere în primul rând la reprezentările cultuale, nu
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
chestiune importantă, trebuia să pară că-și concentrează atenția pe un aspect secundar. Atâta vreme cât va da impresia că avea spiritul axat asupra lui Jurig, ca și cum el constituia pericolul. Discipolul va aștepta rezultatul. Zise cu glas de oțel: - Jurig, m-am săturat de vorbăria asta. E timpul să te hotărăști pentru sau contra mea. Și-ți spun imediat că ar fi cuminte să fii pentru. Yalertanul, care se pregătea să se arunce, se opri. Mușchii feței se contractară spasmodic, oscilând între îndoială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
o secundă urcă pe ea. Se uită la contor: ceva mai mult de doi kilometri și jumătate. Asta putea însemna două lucruri: Mai întâi, că era vorba de o capcană și de o momeală. Sau, dacă nu, soldații spațiali se săturaseră să respecte regulamentele. Evident, era posibil să fie o combinație: o capcană a Discipolului, ignorată de echipaj, sau un echipaj avertizat care nu lua avertismentul în serios. Una după alta, Gosseyn examină aceste eventualități și de fiecare dată ajungea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
ca Frankie sau ca amanta lui inteligentă, tu. Eu eram sărmana cu care el s-a purtat bine, dar m-a iubit mai mult decît pe celălalte, deși a trebuit să țin asta în secret. Ori de cîte ori mă săturam să fiu neglijată și încercam să scap, el venea la mine acasă, se urca pe burlane și intra pe fereastră. Sludden era un adevărat atlet. Mă ținea strîns și-mi spunea că, deși făcusem dragoste des, amintirile erau încă proaspete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Apoi copilul se mișca în mine, mă calmam imediat și mă simțea împlinită. Atunci îmi părea rău de Sludden. Părea un copil lacom și zănatec, alergînd după sîni și mame care-l să-l hrănească, un copil care nu se sătura niciodată. Și tu ai simțit asta, Rima? — Nu, răspunse Rima scurt. — De ce-l plăceai atît de mult? — Era genul deștept și amuzant. Era singurul dintre noi fără nici o boală. — Nu avea nici una pentru că el era boala, zise Lanark. El era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
o țină de degete. Rima îl susținea mergînd de-a lungul drumului. O ura. își dorea să se întindă pe jos și să doarmă, așa că-și mască pașii tîrșîiți într-un mers liber și se gîndi cu răutate: „O să se sature repede să mă tîrîie după ea“, dar Rima nu se plînse și menținu ritmul multă vreme. în cele din urmă, simțindu-și capul gol, Lanark se prefăcu că fredonează un cîntec. Ea se opri și strigă: — O, Lanark, hai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Griffith-Powys, Arthur Griffith-Powys din Ynyswitrin. Tu ești Lanark din Unthank, nu-i așa? Te-am ratat azi-dimineață, dar am auzit că te-ai ținut tare. E bine cînd știi că e cineva care să-i lase lați. Ne-am cam săturat. Sper că mîine o să-i dai drumul pe șleau. Galeria începea să se umple de oameni mai în vîrstă care, evident, erau delegați sau soții de delegați, și persoane cam de treizeci de ani care păreau a fi secretari și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
nu mai au nici o valoare. Se opri, cu aerul unui om care se pregătește să dezvăluie o mare taină. ― Toate aceste tratate au fost rupte în mod deliberat. Se sprijini mai solid pe picioare și adăugă, sinistru: ― Enro s-a săturat de visele himerice ale Ligii. Vrea războiul la scara universului și mi-a dat în mod expres ordinul de a extermina populația non-A de pe Venus, act jucând rolul de provocare deliberată. Și încheie pe un ton liniștit, de constatare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Dormeam și aveam un coșmar cu voi doi, față în față. Îl mai am și acum...“ „Încearcă să-l uiți“, am spus. „Închipuie-ți că n-a existat...“ „Mi-am închipuit destule, poate prea multe“, a oftat Maria. „M-am săturat...“ și-a lipit din nou fruntea de genunchi și a rămas așa. Părea că doarme. Nu s-a clintit nici când m-am ridicat din fotoliu, nici când am ieșit din camera ei. 16. Acasă, i-am povestit Zenobiei, fără
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Câte mai sunt, până la capăt, unde o să se aleagă praful și pulberea de noi ? Cât o să mă mai chinuiesc ? Dacă vrei să știi, fac ceva pe ele de trepte și de cercuri, pe susul și pe josul lor. M-am săturat. Dacă vrei să știi, nu e greu, e îngrozitor, așa, de unul singur. Cunosc figura : cineva mă conduce, din mine. Sunt propria mea proiecție, un cretin care nu vrea să ajungă nicăieri și la nimic... și tu dai zor să
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
pentru modul lor de viață și, mai ales, pentru modul lor de moarte... Apoi, nu știu de ce, m-am pomenit cu Robespierre (l-aș fi preferat pe Saint Just, dar a venit el). Îmi împuiase capul cu discursurile lui, mă săturasem, i le refăceam, n-avea decât să turbeze... Iată deci cadrul general și datele momentului aceluia de care mi se fâlfâie, acum și în vecii vecilor, amin, când a sosit virând în aer, prin ușa larg deschisă, primul pantof de
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
chestiune importantă, trebuia să pară că-și concentrează atenția pe un aspect secundar. Atâta vreme cât va da impresia că avea spiritul axat asupra lui Jurig, ca și cum el constituia pericolul. Discipolul va aștepta rezultatul. Zise cu glas de oțel: - Jurig, m-am săturat de vorbăria asta. E timpul să te hotărăști pentru sau contra mea. Și-ți spun imediat că ar fi cuminte să fii pentru. Yalertanul, care se pregătea să se arunce, se opri. Mușchii feței se contractară spasmodic, oscilând între îndoială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
o secundă urcă pe ea. Se uită la contor: ceva mai mult de doi kilometri și jumătate. Asta putea însemna două lucruri: Mai întâi, că era vorba de o capcană și de o momeală. Sau, dacă nu, soldații spațiali se săturaseră să respecte regulamentele. Evident, era posibil să fie o combinație: o capcană a Discipolului, ignorată de echipaj, sau un echipaj avertizat care nu lua avertismentul în serios. Una după alta, Gosseyn examină aceste eventualități și de fiecare dată ajungea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]