3,827 matches
-
ieșeau parcă de sub pământ, ca și rarele pâlcuri de acoperișuri, își auzea răsuflarea, își vedea picioarele în nădragi albaștri și ghetele cu șireturi înșirate strâmb, vedea încleștat în gheață câte un pește îndoit, cu coada aproape atingîndu-i capul. Ajunse la salcie încă pe lumina lăptoasă dinainte de prânz. Se așeză pe desagă, după ce scoase din ea toate cele trebuincioase pentru masă. Împărți tot cu Frits, până la ultima firimitură. Mestecând, privea cerul nesfârșit de înalt, mai înalt decât oriunde pe lume. Norii cei
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și apoi să se ruineze încet, ca să dispară iar în pământul din care s-a plămădit? Nu a fost cândva întemeiat până și satul, pentru ca o dată să dispară și el în ceață și în uitare? Copilul pipăi scoarța neagră a sălciei, ce păstra ninsoare în fiecare crăpătură. Părea atât de tare, de veșnică, și totuși nu era decât o formă trecătoare. Își închipuia ființe atât de iuți și de imateriale încît să poată trăi în lumea norilor, și toți să li
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
crucea bolții, fără să clipească măcar din pleoape, fără să audă scheunatul neliniștit al câinelui, cu fața luminată și-ntunecată de curgerea domoală a norilor. Întorcîndu-se în singurătatea țiuitoare a iazului, își îmbrățișa prietenul îmblănit și mai privi o dată către salcie, care-și plecase nuielele atât de mult, încît capetele le erau prinse în gheață. Cam la-nălțimea privirilor lui Maarten, în trunchiul copacului se deschidea o scorbură în formă de ochi, cu buze groase și negre de lemn dezgolit. Înainte de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
marginea scorburii. Se trase-n sus ca să vadă mai bine de unde venea acea strălucire. Copacul era, pasă-mi-te, scobit pe dinăuntru, și partea de jos se deschidea pe fundul eleșteului înghețat. Își scoase patinele și se cațără pe butucul sălciei până ce ajunse să stea cu fundul pe marginea scorburii și cu picioarele atîrnîndu-i în interior, încetișor, pe când Frits începuse să scâncească alarmat în zăpadă, își dădu drumul, sprijinindu-și tălpile ghetelor pe lemnul fibros și, după o coborâre de câteva
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Gerrit, care se înecase cu două veri în urmă, era și el acolo, plutind, cu părul fluturând nemișcat, și privindu-l cu ochi goi, mari și senini. Hainele lui destrămate erau pline de lintiță și de melci de râu. Rădăcinile sălciei se rășchirau împrejur ca niște vene întunecate, și păreau că pulsează. De-afară se auzeau sunete estompate, o voce caldă spunea cuvinte neînțelese, dar însoțite de inflexiuni care-nsemnau liniște, ocrotire și alinare. Gheața strălucea așa cum în fundul minelor adânci strălucesc cristalele
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
într-un aer subțire și dulce, deasupra unor mari orașe necunoscute! Dar își aminti cât de repede se făcea iarna seară și, după ce-și luă adio de la Gerrit și mai aruncă o privire în jur, urcă înapoi prin trunchiul sălciei și, spre bucuria zgomotoasă a câinelui, ieși din scorbură, păstrând pe haine, în păr și-n gene, ca niște pânze de păianjen, ceva din lumina de-acolo, de-atunci. Nu se-nserase încă, dar lumina era mai posomorită, învăluind priveliștea într-
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
împodobea cu firișoarele ei albe, ramificate delicat, țepii moi ai mustății și-ai bărbii aurii, abia mijite. Acum, în seara adâncă, patina pe-ncîlcitura de râuri și iazuri un bărbat tânăr, încă subțire, care nu mai păstra din Maarten cel de la salcie decât câteva amintiri tatuate pe pielița groasă ce-i învelea encefalul. Acum gândea altfel, răsufla altfel, vedea altfel culorile, aștepta altceva de la marea călătorie. Nici nu-și dădea seama de când începuse să ningă, cu fulgi ce păreau întunecați pe cerul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
coastă la Dumbrava, la sud de familia Crăciun; - Zăton - loc de la gura de vărsare a pârâului Trestioara (Heci), unde se amenaja un baraj (ca o zătulă), pentru a se prinde pește; - Zăvoi - pădurice din Lunca Siretului formată din plopi, răchite, sălcii, arini, pe teritoriile satelor Buda, Lespezi, Heci;Zăvorul Sirețelului - loc mai strâmt al Văii Sirețelului, înainte de a pătrunde pe teritoriul satului Dumbrava. V.S. 1.3 ISTORICUL CERCETĂRILOR ZONEI În ceea ce privește comuna Lespezi, au apărut de-a lungul timpului lucrări cu caracter
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
morților, când cei trecuți în lumea veșnică sunt pomeniți în biserici, sunt bociți sau jeliți la cimitir. Pentru sufletul lor se aprinde o lumânare și se împarte mâncare, apă, băutură, vase și colăcei. - Sfintele Paște: - Postul Mare; - Duminica Floriilor, când salcia sfințită se pune la icoană; - Săptămâna Patimilor (Mare) - denii;Participarea la Prohodul Domnului (în Vinerea Mare); - Învierea Domnului Iisus Hristos, păstrarea lumânării, bucate tradiționale: ouă roșii, pască, cozonac, miel; - Participarea la a doua Înviere. - Sărbatoarea celor 40 de Sfinți (9 martie
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și se dă foc gunoaielor. Copiii sar peste focuri pentru a fi feriți de friguri. - Sfântul Gheorghe. Ceremonialul acestei sărbători constă în aceea că pe stâlpii de la poartă și la ușa grajdului puneau brazde verzi în care înfigeau lăstari de salcie, deoarece se credea că vigoarea sevelor proaspete se răsfrânge și asupra omului și a animalelor. La Sfântul Gheorghe se seamănă busuiocul care se culege la Ziua Crucii (14 septembrie) . Tot la Sf. Gheorghe era obiceiul ca fetele să fie bătute
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Brânzei), când oamenii sărbătoresc cu cântece vesele pe străzile localităților și cu preparate lactate specifice: varenichi, blini, piroghi. În timpul slujbei de Florii, podelele bisericilor sunt acoperite cu un covor de iarbă, în timp ce credincioșii țin în mână lumânări și crenguțe de salcie sfințite. Paștele se sărbătorește în familie cu ouă vopsite (doar roșii), pască și cozonac ce se sfințesc după Sfânta Liturghie din ziua de duminică dimineață. După ce stau la masă, membrii familiei merg la cimitir unde se oficiază o slujbă specifică
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
-se printre stânci și lespezi cenușii și netede, făcea un arc, cotind către stânga. Ocoli ca prin minune câteva vârtejuri primejdioase și un pinten de piatră; se trezi apoi împins, într-o învolburare de spume, printre ramurile aplecate ale unei sălcii mari. Izbuti să se agațe și, de la acel reazem nesigur, să treacă la o creangă mai solidă, care, prietenoasă, îl ajută să ajungă la un loc sigur. Ud leoarcă, stors de vlagă, ieși din apă, făcu câțiva pași printre copaci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
-l opri. Nu! Nu, te rog! N-o face! Nu-l ucide! îl rugă printre lacrimi. Cu un mârâit de nerăbdare înfundat, Balamber o apucă de subsuori și o târî prin iarba udă, azvârlind-o apoi cu brutalitate înspre o salcie, după care își apucă din nou sabia și se năpusti asupra tânărului, ce îl fixa cu o expresie de ură și total dispreț, prin vălul lichid al ploii torențiale. Iute, apucă trupul lui Rutger, îl întoarse și, trăgându-l după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
câte am văzut. Traseul era din ce în ce mai ostil și nu era ușor să porți cu adevărat o conversație. Urmând-o pe Frediana, Sebastianus se trezi aproape pe neașteptate pe buza unei văi adânci, unde vegetația se îndesea: o încrengătură de stejari, sălcii și soc, prin care se auzea gâlgâitul unui curs de apă. Puteai coborî acolo, aventurându-te pe o cărare abruptă și abia vizibilă ce putea fi străbătută numai în șir indian și nu fără a pune caii în primejdie, însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pe câte o palmă de loc mai puțin umedă. Lui Maliban îi reveni primul tur de pază. Liniștit, își luă cu el arcul și tolba și merse să se posteze între copaci, aranjându-se între trunchiurile bifurcate și răsucite ale unei sălcii bătrâne. Multe ore mai târziu, Metronius își trezi, unul câte unul, tovarășii, scuturându-i cu putere. — E cineva lângă colibă, îi șopti lui Sebastianus. Au și torțe. Nechezatul unuia dintre cai se auzi ca o confirmare. Cât ai clipi, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
mai mare ca a celor de alimentare, însă nici o dată nu este prea joasă pentru a se pierde prin ele toată apa din bălți. Deseori omul însuși face la gura gârlelor de scurgere unele întărituri de pământ ori garduri de sălcii, pentru a stăvili secarea bălților. Din cauza sedimentărilor neîntrerupte, fundul bălților este ceva mai ridicat, în acest sector de luncă, decât nivelul cel mai scăzut al apei Prutului. Aceasta se observă ușor în vremea slabelor viituri ale râului, când ridicarea cu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
târgului Drânceni (Fălciuă. Această variație a formelor de relief din luncă a determinat și o variație specifică a învelișului biosferic de aici. De pildă, pe grindurile mai înalte, de lângă Prut crește bine pădurea de luncă, în care alături de plop și salcie, se întâlnește chiar ulmul și stejarul, permanența acestor din urmă două esențe fiind semnalată și de unele numiri de locuri precum: balta ulmului, cotul stejarului, etc. care există în lunca de aici. Pe aceleași grinduri, alături de vița de vie ordinară
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Corni. Tata meșterea acolo, cu un neamț bătrân, Johan, și la fierărie. Locuința noastră era alcătuită din două odăi și un antreu lung ce se mărginea cu fierăria, în spatele casei un șopron în care, vara, era bucătăria, lângă șopron o salcie mare, nu era gard. În fața casei spre apus se afla clădirea morii, pe lângă moară se strecura, prin ierburi și păpuriș, un pârâiaș. Destul de plin și în timpul verii, mai la vale spre răsărit, iazul, lângă iaz, lângă îngrăditura dreptunghiulară, două-trei căsoaie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
am azvârlit în apa călduță a Prutețului. Locul moșului era mărginit de drumul ce mergea cu ocoluri, ținând marginea ogoarelor, la malul Prutului. Spre răsărit era hotărnicit de Pruteț care forma în linie ușor curbă cam două laturi ale pătratului: sălcii și papură multă. Între Pruteț și ogor era un loc gol cu iarbă, larg de câțiva pași. De la drum ceva mai în fund și pe malul ridicat, ca o spinare de cal, se afla coliba lângă două stogulețe de fân
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
de câțiva pași. De la drum ceva mai în fund și pe malul ridicat, ca o spinare de cal, se afla coliba lângă două stogulețe de fân din prima coasă, loc de ajuns pentru căruță și de păscut pentru cal. În sălciile și păpurișul gârlei, puzderie de păsări și în hățișurile de pe maluri ascunzători pentru iepuri. Locul colibei de pe mal fiind mai sus, aveam peste lanuri și pe întinderea șesului vedere mai largă, așa că peisajul era variat, vederea mai puțin închisă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
puțin și m-am trezit din vis cu războaie și în zgomot, undeva spre nord fulgera întins și după fiecare fulger rămânea pe ochiul închis triunghiul luminat din gura colibei. Tunetul huruia solemn în depărtare, în ogoare, în Pruteț, în sălcii, în toată firea intrase ca un tremur de neliniște, toate pare că erau vii în zbuciumul lor, pare că toate aveau glasuri, în spaimă trecură aproape de pământ păsări. Se făcuse negru de nu vedeai mâna lângă ochi. Pe o aripă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
cu apă verde, stătută, murdară, acum însă zona este parțial uscată și dezafectată de vegetația acvatică. Stânca apare ca un monument uriaș de cremene brună, iar țancurile (vârfurile ascuțite și înalte de stâncă) ei mohorâte se ridică cu mult deasupra sălciilor împrejmuitoare. Mama îmi explică că oferă imaginea unei mici insule stâncoase rămasă în mijlocul bălții. Se povestește că în timpuri de demult, pe când pământul era locuit de uriași ce pășeau peste Dunăre ca peste un fir de pai, două cete de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
cu apă verde, stătută, murdară, acum însă zona este parțial uscată și dezafectată de vegetația acvatică. Stânca apare ca un monument uriaș de cremene brună, iar țancurile (vârfurile ascuțite și înalte de stâncă) ei mohorâte se ridică cu mult deasupra sălciilor împrejmuitoare. Mama îmi explică că oferă imaginea unei mici insule stâncoase rămasă în mijlocul bălții. Se povestește că în timpuri de demult, pe când pământul era locuit de uriași ce pășeau peste Dunăre ca peste un fir de pai, două cete de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
vi se facă!... Nu te lasă pe matale inima să faci una ca asta!... Dar, uite, o să dormim, îți promitem, dacă ne mai spui o poveste. Vă cam obrăzniciți, dragii mei! Hai, bunică, te rugăm! Spune-ne povestea fântânii cu sălcii de la marginea satului, zice Sorina. Că am auzit de la copiii satului că fântâna acesta are o poveste a ei! Și ce v-au mai spus poznașii aceia? Nu cumva au început ei a depăna firul poveștii? îi iscodește bunica. Păi
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
săpat mormintele în jurul fântânii și nu departe de casa și ograda pentru care s-au jertfit. La scurt timp de la această întâmplare, jur împrejurul fântânii au răsărit opt vlăstare mici și firave care, odată cu trecerea vremii, au devenit tot atâtea sălcii mlădioase și pletoase. Parcă fetele ar fi fost tot vii și-ar fi rămas de-a pururi acolo, la margine de sat. Cu timpul, gospodăria părinților lor s-a părăginit, nemaifiind nimeni care să aibă grija ei. Pe acel loc
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]