7,856 matches
-
către divorț și avea speranța că a face un copil va rezolva problemele lor maritale. Tristul adevăr era că energiile lor nu mai dansau cu ușurință Împreună și că tensiunile dintre ei Înrăutățiseră incompatibilitățile care existau. În timp ce diferențele energetice formează scînteia romantismului, subiectul unui alto program 10, stresul și incompatibilitățile de personalitate exagerează diferențele energetice la toate nivelurile. Însă, În cazul tuturor celorlalte cupluri pozele cu copii nu erau atît de departe În timp. Vorbim despre sarcină atunci cînd o femeie
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
În mînă cu medicul, omul politic și cu profesorul noua lume după acre am tînjit atît de mult se naște. Această carte a debutat și acum se Încheie scoțînd În evidență faptul că fiecare femeie este o vibrație desăvîrșită, o scînteie În principiul feminin arhetipal divin. Pe măsură ce veți Îmbrățișa și mai mult fundamentele dumneavoastră naturale energiile de la baza ființei voastre vor străluci În corpul, mintea și lumea dumneavoastră. Anexă Vorbind cu energiile corpului dumneavoastră 1: arta testării energetice Medicul chinez poate
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Moartea lui Orfeu, București, 1970; Sinteza, București, 1971; Fascinația, București, 1977; Salvați sufletele noastre, București, 1980; E noapte și e frig, seniori, București, 1983. Traduceri: Vsevolod Vișinevschi, Neuitatul an 1919, București, 1950 (în colaborare cu Ada Chirilă); Salva Dadiani, Din scânteie, București, 1951 (în colaborare cu Ada Steinberg); T. Juravliov, Soldatul Antipov, București, 1951 (în colaborare cu Nina Melincenco); Vsevolod Ivanov, Parhomenco, București, 1951; A.S. Serafimovici, Torentul de fier, București, 1959 (în colaborare cu Ada Steinberg); D. Davurin, Trenul regimentar, București
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
o școală de subingineri la Cluj. Refugiat la Mediaș după Dictatul de la Viena, recrutat în armată, pleacă la București, unde își continuă specializarea tehnică, dar e trimis pe front (1942-1945). După război, publică versuri în ziare și reviste (scrie în „Scânteia” din 1945), reportaje, librete de balet, mici scenarii de film. Lucrează la Jurnalul de actualități cinematografic al Oficiului Național de Turism, apoi la Ministerul Artelor, Direcția Așezămintelor Culturale. Urmează Școala de Literatură „M. Eminescu” (1949-1950), la absolvire fiind repartizat redactor
GAVRIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287178_a_288507]
-
1945), reportaje, librete de balet, mici scenarii de film. Lucrează la Jurnalul de actualități cinematografic al Oficiului Național de Turism, apoi la Ministerul Artelor, Direcția Așezămintelor Culturale. Urmează Școala de Literatură „M. Eminescu” (1949-1950), la absolvire fiind repartizat redactor la „Scânteia”, de unde se va transfera la „Viața nouă” din Galați. Chemat la București, e numit funcționar la Uniunea Scriitorilor și însărcinat cu organizarea marilor manifestări aniversare și comemorative (1955-1975). Debutează editorial în 1949, cu placheta Dimineața pe schele. După volumul Rădăcină
GAVRIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287178_a_288507]
-
București, 2003. Traduceri: Martin Opitz, Zlatna sau Despre cumpăna dorului, pref. Vasile Netea, postfață Al. Tănase, București, 1981; ed. cu un Argumentum de Vasile Netea și Preliminarii de Dumitru Micu, București, 1993. Repere bibliografice: MRP [Miron Radu Paraschivescu], Suflet popular, „Scânteia”, 1946, 30; C. Dornescu [Leon Baconsky], „Conștiința lumii”, ST, 1956, 4; Zaharia Sângeorzan, „Rădăcină și cer”, CRC, 1969, 43; Dumitru Micu, „Rădăcină și cer”, RL, l969, 45; Ovidiu Papadima, Coordonate ale poeziei patriotice contemporane, „Glasul patriei”, 1972, 8; Lit. rom
GAVRIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287178_a_288507]
-
București, la Biblioteca Academiei, redactor la revista „Luceafărul”. Debutează în „Luceafărul” (1980) și colaborează cu studii de istorie literară la „Caietele Mihai Eminescu” și „Limba română”, iar critică literară scrie mai ales în „Luceafărul”, dar și la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Săptămâna”, „Flacăra” ș.a. Debutează editorial cu volumul A doua viață a lui Eminescu (1994), urmat de Cercul strâmt. Arta de a trăi pe vremea lui Eminescu (1995). A susținut doctoratul în 1997, cu o teză care, amplificată sub titlul
GEORGESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287222_a_288551]
-
1971; Al doilea motiv, București, 1972; Hora de duminică, București, 1972; Taina pergamentului, Iași, 1974; Reîntoarcerea învinsului, București, 1980; Tren de noapte, București, 1981. Traduceri: Helmut Kohl, Am vrut unitatea Germaniei, Iași, 1999. Repere bibliografice: Adrian Anghelescu, „Geamul dinspre drum”, „Scânteia”, 1965, 6712; Toma Pavel, „Geamul dinspre drum”, LCF, 1965, 15; Nicolae Manolescu, Doi tineri debutanți, CNT, 1965, 18; Cornel Ungureanu, Căutări creatoare și inerție în epica scurtă, O, 1967, 4; Magdalena Popescu, „Singurătatea lucrurilor”, GL, 1968, 29; Alex. Ștefănescu, „Dincolo de
GEORGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287225_a_288554]
-
muză a tinereții lui, răzvrătirea socială, revolta împotriva nedreptății, a tiraniei. Semnând Ignotus și Victor C. Rareș, a mai publicat în „Viața românească” însemnări sarcastice referitoare la contemporaneitate. SCRIERI: Poezii, București, 1894; Versuri și proză, îngr. G. Ibrăileanu, Iași, 1912; Scântei, pref. B.P. Hasdeu, București, 1930. Repere bibliografice: Iorga, Pagini, I, 241-248; Dafin, Figuri, II, 86-90; Călinescu, Ist. lit. (1941), 524; Sevastos, Amintiri, 125-129; Dicț. lit. 1900, 392-393; Dicț. scriit. rom., II, 363-364. G.D.
GHEORGHE DIN MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287230_a_288559]
-
Institutul Pedagogic, iar din 1954 fiind elev al Școlii de Literatură „M. Eminescu”. De aici va ajunge la secția de critică literară a Facultății de Filologie a Universității din București, pe care o va absolvi în 1959. Este redactor la „Scânteia tineretului” între 1959 și 1964, iar între 1964 și 1967, redactor-șef adjunct la publicațiile pentru copii „Luminița” și „Arici Pogonici” și colaborator la „Cravata roșie”. În 1967 înființează „Cutezătorii”, revistă pentru tineret, de mare impact în epocă, unde va
GHELMEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287228_a_288557]
-
2; Vladimir Streinu, Stâlp de poetă, LCF, 1967, 21; Stelian Popa, „Poezii”, CRC, 1967, 28; E. Mironescu, Mariana Dumitrescu, LCF, 1967, 32; Marin Tarangul, „Poezii”, GL, 1967, 35; Mariana Vintilă-Nuși, „Poezii”, VR, 1967, 9; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Mariana Dumitrescu, „Iarba timpului”, Scânteia, 1969, 8123; Geo Șerban, Mariana Dumitrescu, TR, 1971, 39; Piru, Poezia, I, 265-266; Lit. rom. cont., I, 351-353; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Mariana Dumitrescu, RL, 1983, 21; Micu, Scurtă ist., II, 310; Dicț. scriit. rom., II, 178-179; Emil Manu, Generația literară a
DUMITRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286910_a_288239]
-
1989; Frumoasele doamne din provincie, Craiova, 1998; Spiritualitatea elenă în Oltenia (în colaborare cu Toma Rădulescu și Florin Pârșcoveanu), Craiova, 2002; Premiul Nobel, Craiova, 2003. Repere bibliografice: Dumitru Micu, Mihai Duțescu, „Noaptea nunții”, RL, 1969, 40; Nicolae Baltag, „Noaptea nunții”, „Scânteia tineretului”, 1969, 6322; Victor Rusu, „Noaptea nunții”, IL, 1970, 21; Liviu Grăsoiu, „Noaptea nunții”, ATN, 1970, 2; Marin Vasile, Eros și poezie, LCF, 1972, 1; Ioan Groșan, „Această iubire”, RL, 1979, 41; Lit. rom. cont., I, 732-733; Ion Dur, Un
DUŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286921_a_288250]
-
1980 și 1984, este student la Facultatea de Ziaristică din București. Chemat de Adrian Păunescu, ca redactor, la „Flacăra” (1984-1985), mai activează în redacțiile publicațiilor „Rebus” (1985-1987) și „Filatelia” (1987-1989). A colaborat la „Familia”, „Luceafărul”, „România literară”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”. În 1990, înființează și conduce revista „Europa”. Între anii 1990 și 2000, este redactor și secretar de redacție la „Viața românească”. Din 2000, lucrează în Ministerul de Interne, în calitate de consilier în cadrul Serviciului de asistență religioasă. Debutează în „Convorbiri literare
DUMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
A. S. Makarenko, Poemul pedagogic, București, 1949 (în colaborare cu Tamara Schächter); Marianne Lange-Weinert, Marianne, București, 1961; Alan Alexander Milne, Winnie ursulețul, pref. trad., București, 1967. Repere bibliografice: I. D. Bălan, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, „Ion Creangă”, LCF, 1963, 24; Liviu Călin, „Ion Creangă”, „Scânteia”, 1963, 24 septembrie; Mihai Drăgan, „Ion Creangă”, TR, 1963, 38; G. Ciompec, „Ion Creangă”, GL, 1963, 44; Teodor Vârgolici, Două cărți despre Eminescu, LCF, 1964, 4; Vladimir Streinu, „Ion Creangă”, VR, 1964, 2; Munteanu, Atitudini, 300-305; Ion Vlad, Lecturi constructive
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
publică volumul Libertatea de a trage cu pușca, premiat de Editura Fundațiilor Regale, după ce, în 1943, sub titlul Pelagră, acceptat de Editura Prometeu, fusese respins de cenzură. După război, scrie la „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața românească”, „Tribuna poporului”, „Veac nou”, „Scânteia tineretului”, „Orizont”, „Meridian”. Director, în 1946, al Teatrului Național din Craiova, între 1947 și 1950 este redactor, apoi redactor-șef adjunct la „Flacăra” (inițial „Revista literară”). În 1950, îl înlocuiește pe Miron Radu Paraschivescu (bolnav) la conducerea „Almanahului literar” din
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
Secretul inginerului Mușat (I-IV, 1959) sub pseudonimul-anagramă Crișan Făgerașu și a utilizat ocazional, în presă, diverse alte pseudonime (S. Fantezian, Paracelsus, Avicena ș.a.). Debutează publicistic în presa timișoreană (1945), colaborează la „Studentul român” (1947), apoi devine redactor la ziarul „Scânteia”, unde avea să lucreze timp de peste două decenii. Adevăratul debut al scriitorului poate fi considerat volumul Romanul fantasticelor pățanii și aventuri și coșmaruri ale curajosului James B. Clawhead, marele Maestru al Obiectivității, omul care a trecut Cortina, roman satiric, cu
FARCASAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286959_a_288288]
-
James B. Clawhead, marele Maestru al Obiectivității, omul care a trecut Cortina, roman satiric, cu accente de furibund pamflet politic, apărut în 1954, și cunoscut îndeobște sub titlul prescurtat de pe copertă: J.B.C. trece Cortina. În anii ’50, ca ziarist la „Scânteia”, F. dobândește în mediile culturale un renume de „comisar” al „rectitudinii” ideologice comuniste. Ca scriitor însă abandonează destul de curând temele politice și gazetărești ori virulența pamfletară și se specializează în literatura științifico-fantastică și de aventuri, domeniu în care se impune
FARCASAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286959_a_288288]
-
la Universitatea din Victoria (British Columbia). La Toronto a publicat, în românește, consistente pagini memorialistice, în care evocă întâmplări la care a participat și oameni pe care i-a cunoscut (lideri politici, scriitori, actori ș.a.). A colaborat la diverse periodice: „Scânteia”, „Lupta de clasă”, „Contemporanul”, „Flacăra”, „Luceafărul”, „Presa noastră”, „Revue roumaine”, „Scânteia tineretului”, „Tânărul scriitor”, „Viața românească” ș.a. F. și-a găsit, probabil, vocația în literatura SF și a ilustrat-o mai mult decât onorabil. O iubire din anul 41 042
FARCASAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286959_a_288288]
-
românește, consistente pagini memorialistice, în care evocă întâmplări la care a participat și oameni pe care i-a cunoscut (lideri politici, scriitori, actori ș.a.). A colaborat la diverse periodice: „Scânteia”, „Lupta de clasă”, „Contemporanul”, „Flacăra”, „Luceafărul”, „Presa noastră”, „Revue roumaine”, „Scânteia tineretului”, „Tânărul scriitor”, „Viața românească” ș.a. F. și-a găsit, probabil, vocația în literatura SF și a ilustrat-o mai mult decât onorabil. O iubire din anul 41 042 e mai degrabă compunerea unui confecționer experimentat decât un roman viabil
FARCASAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286959_a_288288]
-
Proza și recenziile la volumele de proză, memorialistica (poezia fiind ignorată) se vor căi de accelerare a rolului social al femeii. Din păcate, proza originală nu transgresează hotarele minorului agreabil: Lucia Demetrius (Darul lui Moș Crăciun), B. Râpeanu, I. V. Scânteie. Tot aici, Cezar Petrescu publică un text tributar comandamentelor regimului (Femeia sovietică). Apar recenzii la romanele Rogojina de Mircea Damian, Petru Arbore de Eugen Relgis, Sfârșit de veac în București de I. M. Sadoveanu (semnează Vintilă Corbul), Dușmănie de Petru
FEMEIA SI CAMINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286980_a_288309]
-
FILIP, Vitalie (10.VIII.1930, Dușmani, j. Bălți), poet și prozator. A absolvit Universitatea de Stat din Chișinău (1955), lucrând apoi în redacția ziarului „Tânărul leninist” și a revistei „Scânteia leninistă” (din 1977). F. publică versuri din 1950. A editat la Chișinău volumele Versuri (1956) și Mii de tovarăși (1961). Prima sa carte de proză, Cioc-Prim, a apărut la Chișinău în 1959, urmată de Prietenii se întâlnesc la drum (1963
FILIP-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286999_a_288328]
-
din fața plutonului de execuție, comutându-i-se pedeapsa în zece ani de închisoare (va fi eliberat însă în august 1944). Va lucra apoi ca funcționar la Întreprinderea de Construcții-Montaj București (până în 1973), secretar de redacție la „Lupta tineretului”, „Tânărul muncitor”, „Scânteia tineretului”, „Flacăra Moineștiului”. A colaborat la „Libertatea”, „Lumea”, „Orizont”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Revista muncii”, „Tinerețea”, „Tribuna tineretului”, „Universul”, „Victoria”, „Viitorul social”. În Viața ca o pradă (1977), Marin Preda readuce în atenție un scriitor uitat și îi evocă drama, determinată
FILEROT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286991_a_288320]
-
la revistele „Albina” și „Forum”, ca redactor. Din 1990 este conferențiar la Academia de Artă din București. Primele versuri le publică în 1953, în ziarul local din Bacău. Volumul de început este Recital, apărut în 1976. Colaborează la „Viața studențească”, „Scânteia tineretului”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „România literară”, „Steaua”, „Tomis”, „Ateneu”, „Tribuna”, „Familia” ș.a. Debutând cu o poezie modulată de melancolii, dar și de încântări adolescentine, exprimate într-un vers melodios sau grav încordat, F. evoluează spre o expresie simplificată prin distilări
FILIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286994_a_288323]
-
infernală”, împletită cu efortul, dar și cu un anume elan vital patetic scot din banalitate și imprimă contur poetic unor ustensile prin excelență antilirice: nicovala, ciocanele, sfredelul, foalele. În chip arghezian, poezia își propune să prefacă fierul în aur și scânteile forjei în nestemate. Contorsionat, cu sonuri ce traduc scrâșnetul metalic, versul are un aspect frust, sugerând duritatea și greutatea materiei în cumpănă cu efortul uman. Imaginile sunt nutrite de voluptatea senzorială a unui eu liric ce aspiră deopotrivă ,,fum de
FERARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
versuri sunt republicate. La „Flacăra pentru minte, inimă și literatură” din numărul 20/1990 colaborează Alex. Ștefănescu (Votez cu Marin Preda. 10 ani de la moarte). Pe prima pagină a acestui număr este reprodusă statuia lui Lenin din fața fostei Case a Scânteii, având în mâna dreaptă inscripția „Jos comunismul”. Din aprilie 1996 F. iese în format de revistă, cu tipar în policromie. Alți colaboratori: Romul Munteanu, Cezar Tabarcea. I.H.
FLACARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287014_a_288343]