7,371 matches
-
trei dimensiuni-cheie care diferențiază structurile adoptate astăzi de întreprinderi: lungimea liniei ierarhice; gradul de centralizare a deciziilor; gradul de planificare a activităților. În diagnoza caracteristicilor și efectelor structurilor organizatorice pot fi utilizate însă și alte metode/instrumente de investigare (chestionare, scale, teste sociometrice). Recurgând la un ansamblu diversificat de instrumente psihologice (job description index, chestionar de adaptare la stres, scala locus de control în muncă, scala locus de control, tehnica sociometrică), Romeo Zeno Crețu (2001) a obținut rezultate semnificative privind, pe
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
planificare a activităților. În diagnoza caracteristicilor și efectelor structurilor organizatorice pot fi utilizate însă și alte metode/instrumente de investigare (chestionare, scale, teste sociometrice). Recurgând la un ansamblu diversificat de instrumente psihologice (job description index, chestionar de adaptare la stres, scala locus de control în muncă, scala locus de control, tehnica sociometrică), Romeo Zeno Crețu (2001) a obținut rezultate semnificative privind, pe de o parte, specificul psihologic al structurilor organizatorice investigate, iar pe de altă parte, efectele (pozitive și negative) ale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și efectelor structurilor organizatorice pot fi utilizate însă și alte metode/instrumente de investigare (chestionare, scale, teste sociometrice). Recurgând la un ansamblu diversificat de instrumente psihologice (job description index, chestionar de adaptare la stres, scala locus de control în muncă, scala locus de control, tehnica sociometrică), Romeo Zeno Crețu (2001) a obținut rezultate semnificative privind, pe de o parte, specificul psihologic al structurilor organizatorice investigate, iar pe de altă parte, efectele (pozitive și negative) ale structurilor organizatorice asupra indicilor calitativi de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
A fost elaborată de un grup de cercetători de la Universitatea din Ohio, imediat după al doilea război mondial (Shartle, 1950; Hemphill, 1950; Fleishman, 1957; Halpin, Winer, 1957; Stogdill, Coons, 1957) și continuată mult timp după aceea. Aplicând o serie de scale prin intermediul cărora subordonații își descriau șefii, cercetătorii amintiți, recurgând la analiza factorială, au descoperit două dimensiuni comportamentale ale liderilor implicate în activitatea de conducere, pe care le‑au numit considerație (C) și inițiativa structurării (S). # • Considerația se referă, în principal
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acordată oamenilor, relațiilor dintre ei, încurajarea participării se asociau cu eficiența organizațională, în timp ce direcționarea și supravegherea mai mare a acestora se asociau cu insuccesul organizațional. În urma analizării rezultatelor obținute prin aplicarea unui instrument conceput de Bowers și Seashore (Four‑Factor Scale - „Scala de patru Factori”), cercetătorii au conceput așa‑numitul „Continuum Michigan” (vezi figura 5). Fig. 5 Figura 5 - Continuumul comportamental al liderului La o primă vedere, concepția Școlii de la Michigan pare a fi identică cu cea a Școlii de la Ohio
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
au pus în evidență existența unor diferențe semnificative. Acest fapt a condus la concluzia că modelul VLD (LMX) permite o mai bună predicție. Modelului respectiv i se reproșează trei slăbiciuni metodologice: 1) insuficiența datelor obținute în cercetările empirice; 2) variabilitatea scalelor de măsurare a schimbului dintre lider și subordonați (de la 2 la 12 itemi), nici una dintre ele nefiind supusă unui studiu psihometric prealabil sau unei validări explicite; 3) caracterul restrictiv al concepției teoretice care nu furnizează suficiente elemente de definire a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
propuse de diferiți autori. Se pare chiar că, așa cum se exprimă unii autori, de la necesar s‑a ajuns la excesiv, de la uz s‑a ajuns la abuz de instrumente. Numai în perioada 1960‑1976 au fost elaborate peste 100 de scale de măsurare a stilului de conducere. Din păcate, frecvența utilizării acestora este foarte variată (cele mai multe au fost folosite o singură dată și numai 3% cu frecvență ceva mai mare). De asemenea, caracteristicile lor psihometrice (validitate, fidelitate etc.) sunt nesatisfăcătoare (vezi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cu care au lucrat în cariera lor; b) li se cere apoi să descrie o persoană cu care nu au putut să lucreze aproape deloc; descrierea acestor persoane se face cu ajutorul unor adjective bipolare care delimitează 8 trepte ale unei scale; valoarea 8 se situează la polul favorabil al relației, în timp ce valoarea 1, la polul nefavorabil al ei. Pentru ilustrare redăm în continuare scalele LPC; c) se calculează scorul final prin însumarea valorilor alese de subiect la fiecare item în parte
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
aproape deloc; descrierea acestor persoane se face cu ajutorul unor adjective bipolare care delimitează 8 trepte ale unei scale; valoarea 8 se situează la polul favorabil al relației, în timp ce valoarea 1, la polul nefavorabil al ei. Pentru ilustrare redăm în continuare scalele LPC; c) se calculează scorul final prin însumarea valorilor alese de subiect la fiecare item în parte; d) scorurile obținute pot fi mici sau mari. Cele mici semnifică descrierea coechipierului sau a colaboratorului cel mai puțin preferat, în termeni negativi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sunt comportamente observabile (vezi Johns, 1998, p. 301). De altfel, unii autori consideră că LPC măsoară nu doar stilul de conducere, ci, în principal, atitudini (Rice et al., 1978). Însuși Fiedler și‑a schimbat în timp concepția referitoare la utilitatea scalei sale. Astfel, el a considerat‑o mai întâi un instrument de măsurare a distanței sociale („index generalizat al apropierii psihologice”), apoi instrument de măsurare a motivațiilor sau a ierarhiei acestora (nevoia de realizare a sarcinilor și nevoia de menținere a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
exclusiv teoretică, mai recent cercetătorii și‑au pus problema operaționalizării conceptului respectiv, descoperind o serie de comportamente observabile capabile a evidenția prezența sau absența carismei. În acest scop au fost construite diverse scări de diagnosticare a carismei. Printre acestea enumerăm: Scala de automonitorizare (Snyder, 1974); Test de comunicare afectivă (Friedman, Prince, Riggio, DiMatteo, 1980); Chestionar de orientare psihosocială (Romer, Gruder, Lizzadro, 1986) etc. Amintim în acest context operaționalizarea conceptului de charismă făcută de Stroe Marcus (2000) într‑un instrument cu 50
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Leadership din 1978. În anii ’80 a început fundamentarea teoretico‑metodologică a noului tip de leadership (Bennis și Nanus, 1985, prezintă patru strategii ale conducerii transformaționale; tot în 1985, Bernard Bass elaborează și un instrument, MLQ - FORM 10, cu trei scale ce măsoară înclinația liderului de a practica mai multă sau mai puțină conducere transformațională), pentru ca în anii ’90 să asistăm la o adevărată explozie pe tematica leadership‑ului transformațional. Astfel, Tichy și Devanna (1990) accentuează efectul de transformare pe care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de la Ohio. Deși cele două noțiuni sunt relaționate, considerația individualizată se bazează pe aspecte comportamentale opuse celor prevăzute de cercetătorii din Ohio State. Este vorba despre accentul pus pe individualizarea, diferențierea comportamentelor conducătorilor în raport cu particularitățile subordonaților, pe dezvoltarea angajaților, în timp ce scalele vechi măsoară ideea liderului „ca băiat bun”. Din cele de mai sus se desprinde ideea superiorității leadership‑ului transformațional în raport cu cel tranzacțional și chiar cu alte forme de leadership. Leadership‑ul transformațional integrează în sine atât elemente ale leadership‑ului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
atât factori exteriori, cât și factori interiori, ca urmare a unor procese de conștiință, individul își modifică scara de valori și trece de la conduitele nepăsătoare și neglijente la cele care implică seriozitate și efort. Acestea sunt deciziile determinate de modificarea scalei de valori. În fine, sunt și situații când, chiar dacă rațiunea a înclinat balanța forțelor opuse, evidența fiind deplină, omul are senzația că prin el însuși, prin propria sa capacitate de voință a reușit să ajungă la rezultatul obținut. Aceasta este
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
total, media răspunsurilor la această dimensiune arată că participarea la decizii este apreciată mai sever de către ingineri (3.227) și muncitori (3.600), și mai puțin de către șefii de echipă (3.827), deși nici aceștia nu depășesc acel punct din scala de apreciere care arată că doar „într-o oarecare măsură” se realizează participarea la decizii. Semnificativ este însă faptul că, în comparație cu celelalte subdimensiuni ale climatului organizațional, participarea la decizii se plasează la valori relativ ridicate (aproape constant peste valoarea celorlalte
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
negative. Aceasta deoarece nu factorul respectiv în sine influențează satisfacția, ci corelatele lui comportamentale. Organ și Bateman au arătat magistral că ceea ce contează în mediile organizaționale nu este nevrotismul ca atare, cât nivelul acestuia, cei cu un scor mare la scala de nevrotism caracterizându-se prin toleranță scăzută la ambiguitatea sarcinii de lucru, prin nevoia de reasigurare, prin autoaprecierea ocupațională instabilă, în fine, prin sensibilitatea la amenințare. Aceasta înseamnă, de exemplu, că cei cu un scor înalt la nevrotism preferă sarcinile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sensibilitatea la amenințare. Aceasta înseamnă, de exemplu, că cei cu un scor înalt la nevrotism preferă sarcinile clare, structurate, și simt nevoia permanentă de a primi un feedback de la șefi, manifestă îngrijorare exagerată, spre deosebire de cei cu un scor scăzut la scala de nevrotism, care preferă sarcinile mai ambigue, nu simt nevoia de a primi asigurări la fiecare pas, nu manifestă îngrijorare etc. (Organ, Bateman, 1986, pp. 234-235). Cunoscând toate aceste lucruri, un manager ar putea anticipa într-o oarecare măsură reacțiile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
au impus conceptul de satisfacție de fațetă în psihologia organizațională. Primul este MSQ (Minnesota Satisfaction Questionnnaire), iar al doilea JDI (Job Descriptive Index). MSQ solicită subiecții să spună cât de satisfăcuți sunt de diferitele aspecte ale muncii lor, pe o scală care se întinde de la ,,foarte satisfăcut” până la ,,foarte nesatisfăcut”. JDI îi pune pe subiecți în situația de a răspunde cu ,,da” sau ,,nu” la o serie de adjective sau propoziții simple care descriu diferite fațete particulare ale muncii lor. Ambele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ce apare în investigarea și mai ales în măsurarea motivației. Dacă în legătură cu alte componente ale vieții psihice există o multitudine de metode și instrumente de investigare, în domeniul motivației acestea sunt extrem de limitate. Există teste de aptitudini sau de inteligență, scale de atitudini, chestionare și inventare de personalitate, chiar modalități experimentale de măsurare a tuturor acestor componente ale vieții psihice. În studiul motivației, aproape singurul mijloc la care se recurge este cel al studierii reacțiilor verbale ale subiectului. Or, nu întotdeauna
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sintetică a testelor din cadrul bateriei EARS: LIP (Profilul Progresului Auditiv); MTP (Monosilabic- Trochee- Polisilabic); Cuvinte monosilabice închise;Testul de percepție verbală pentru copiii cu deficit auditiv (Tyler-Holstad); Testul de cuvinte monosilabice deschise; Procedura de Screening Auditiv Glendonald (GASP); Chestionar MAIS (Scala de înțelegere a stimulilor verbali); Chestionar MUSS (Utilizarea semnificativă a scalei verbale). Concluzie: Participarea la acest proiect a oferit șansa unui schimb de bune practici, avantajos și util pentru toți partenerii, interesant în compararea metodelor și intrumentelor de evaluare, cu
Proiect OLDINC: Dezvoltarea limbajului verbal oral la copiii deficien?i de auz ?n vederea integr?rii by Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Science/84056_a_85381]
-
Monosilabic- Trochee- Polisilabic); Cuvinte monosilabice închise;Testul de percepție verbală pentru copiii cu deficit auditiv (Tyler-Holstad); Testul de cuvinte monosilabice deschise; Procedura de Screening Auditiv Glendonald (GASP); Chestionar MAIS (Scala de înțelegere a stimulilor verbali); Chestionar MUSS (Utilizarea semnificativă a scalei verbale). Concluzie: Participarea la acest proiect a oferit șansa unui schimb de bune practici, avantajos și util pentru toți partenerii, interesant în compararea metodelor și intrumentelor de evaluare, cu scopul suprem de îmbunătățire a serviciilor oferite copiilor deficienți de auz
Proiect OLDINC: Dezvoltarea limbajului verbal oral la copiii deficien?i de auz ?n vederea integr?rii by Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Science/84056_a_85381]
-
niciun cuvânt. Testarea psihologică: copilul colaborează cu dificultate, atenția fiindu-i atrasă de stimuli colaterali din cabinet, deși a fost lăsat un timp să se obișnuiască cu noua încăpere. Reacționează cu greutate la sarcinile propuse, rezultatul procentajului individual obținut la Scala de apreciere a dezvoltării neuropsihice a copilului cu vârstă între 0-3 ani a fost sub 50%, ceea ce corespunde diagnosticului de subnormlitate psihică. Subiectul urmează să fie readus în școală în vederea realizării reglajului procesorului implantului cohlear, ocazie cu care va fi
Rolul echipei audiolog-psiholog-p?rinte ?n evaluarea copilului cu implant cohlear-studii de caz by Adriana Conea () [Corola-publishinghouse/Science/84050_a_85375]
-
Între cele două problematici, pozițiile intermediare fiind susținute de Karl Korsch și de Georg Lukács. În anii ’60 ai secolului XX, privilegind o orientare mai pragmatică, anumiți autori, ca Melvin Seeman, Erik Allardt sau Robert Blauner, au Încercat să creeze „scale” de atitudine care să permită măsurarea deziluziilor generate de progres și a dezamăgirii față de lume prin evidențierea sentimentului de izolare, de deposedare sau, pentru a relua o formulă utilizată adesea de Erich Fromm sau de Jürgen Habermas, de „supunere cvasi-ineluctabilă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
doua parte a anilor ’30, În special În scrierile lui Talcott Parsons și Robert Merton. Accentul se mută acum pe limitarea mijloacelor licite disponibile și, În general, pe fenomenele de dezechilibru, de devianță și de dereglare. Alte abordări, bazate pe scale de atitudine, vor fi privilegiate mai apoi, În scopul de a evalua, cum face Leo Srole, corespondentul psihic al acestor disfuncționalități, reprezentative pentru situații În cadrul cărora domnește resemnarea sau fatalismul. După cum observa Philippe Besnard Într-o importantă lucrare consacrată acestei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
antirasisme Noul rasism ideologic s-a transformat treptat Într-o combinație de culturalism și diferențialism, ambele radicale, punând astfel pe picior greșit argumentația antirasistă clasică; aceasta era bazată pe recuzarea biologismului și a inegalitarismului (care presupune și el existența unei scale universale a valorilor „rasiale”, deci o formă de universalism), considerate a fi cele două caracteristici fundamentale ale rasismului doctrinar, cărora s-a crezut multă vreme, cu naivitate, că li se poate opune relativismul cultural și dreptul la diferență. Recenta metamorfoză
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]