3,463 matches
-
el rămânea neobosit“. Un alt episod amuzant din viața micului rege este descris de către valetul său, La Porte: „Regele a insistat să împartă o cameră mică împreună cu Monsieur. Dimineața, când s-au trezit, Regele fără să ințeleagă ce face, a scuipat pe patul fratelui său, iar apoi fratele său a scuipat intenționat pe patul regelui; și regele, răspunzându-i la gest, a scuipat pe fața fratelui său, apoi fratele său a sărit pe patul regelui și a urinat; regele a făcut
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
rege este descris de către valetul său, La Porte: „Regele a insistat să împartă o cameră mică împreună cu Monsieur. Dimineața, când s-au trezit, Regele fără să ințeleagă ce face, a scuipat pe patul fratelui său, iar apoi fratele său a scuipat intenționat pe patul regelui; și regele, răspunzându-i la gest, a scuipat pe fața fratelui său, apoi fratele său a sărit pe patul regelui și a urinat; regele a făcut același lucru pe patul fratelui său; apoi, când amândoi nu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
împartă o cameră mică împreună cu Monsieur. Dimineața, când s-au trezit, Regele fără să ințeleagă ce face, a scuipat pe patul fratelui său, iar apoi fratele său a scuipat intenționat pe patul regelui; și regele, răspunzându-i la gest, a scuipat pe fața fratelui său, apoi fratele său a sărit pe patul regelui și a urinat; regele a făcut același lucru pe patul fratelui său; apoi, când amândoi nu au mai putut să scuipe și să urineze, au început să tragă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și regele, răspunzându-i la gest, a scuipat pe fața fratelui său, apoi fratele său a sărit pe patul regelui și a urinat; regele a făcut același lucru pe patul fratelui său; apoi, când amândoi nu au mai putut să scuipe și să urineze, au început să tragă fiecare de așternutul celuilalt, iar apoi au început să se lovească. Am încercat să-l opresc pe rege, dar pentru că nu am reușit am fost nevoit să îl chem pe domnul de Villeroy
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
i-a ieșit cam somnoros și cam Trândav și nărăvaș strămoșul meu/ Adam; Că l-a făcut, cum am aflat, Cu praf și nițeluș scuipat; Ca să încerce dacă un altoi De stea putea să prindă pe noroi, Că, de urât, scuipând în patru zări,/ Stingher, Făcuse și luminile din cer... (Tudor Arghezi, Adam și Eva) 1. Prezintă conținutul de idei al fragmentului de text. 2. Menționează sinonimele cuvintelor: trândav, nărăvaș. 3. Precizează modul de formare a cuvintelor: nițeluș, nevinovați. 4. Motivează
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
termeni, și de Vișan (2004: 680). Pentru că substantivele desemnează entități animate, ambele au trăsături semantice de gen, fapt care conduce la indecizia vorbitorilor în alegerea modelului de acord): Vești bune în acest week-end: jigodia de Ciripoi (Sorin Roșca Stănescu, n.n.) scuipată așa cum merită pe ABSOLUT TOATE forumurile și Felix huiduit de propriii argați. Să fie într-un ceas bun! (ilie.blog.cotidianul.ro, 2008) Dacă N2 este [− Animat], acordul extern poate fi determinat fie de N1, fie de N2 (Vișan 2004
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
am citit despre o vindecare miraculoasă produsă de către Sfîntul Nectarie cu preotul unei biserici închinate sfîntului. Preotul se ruga cu ardoare către sfînt, fiind bolnav de cancer de plămîni. A căzut grav la pat iar mai apoi a început să scuipe sînge timp în care pe zi ce trece se simțea mai bine mai întărit. Cancerul a dispărut definitiv. Am căutat să găsesc un răspuns la această întrebare ce are sîngele respectiv de lîngă tumoare rău și nu-i trebuie organismului
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
relațiile cotidiene și profesionale, în moravuri și în întreaga conduită publică și particulară. El este indisociabil de o anume urbanitate și civilitate de esență profund citadină. A te purta ca la coada vacii, a trânti căciula de pământ sau a scuipa pe jos etc. nu este, cu certitudine, o ținută... europeană. Stilul salonard, monden, să-i spun parizian, al cărui exponent tipic a rămas la noi mai ales conu Alecu paleologu, personaj simbolic, reprezentant al unei specii pe cale de totală dispariție
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
mai mult a loc de adăpat caii, dar n-are a face... și am văzut și cai. frumoși. mai ales cei de competiție. m-am împrietenit cu unul, după ce i-am dat mere și zahăr... și pe urmă m-a scuipat (mestecând mărul în semn de mulțumire), și-a lipit botul de palma mea, m-a lăsat să-l mângâi... pe urmă miroseam corespunzător... asta a fost la primire... gazda, un domn, cum îl știi: frumos (nu s-a schimbat deloc
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
dintre noi. Cum, de ce? întrebară ceilalți oarecum revoltați! Pentru că, dragii mei, avem și noi un TATĂ, care ne iubește peste măsură și ne încarcă cu toate bunătățile. Și întocmai ca fiul de care vorbirăm, facem și noi; Îl neglijăm, Îl scuipăm, Îl batjocorim și-L alungăm prin faptele noastre cele rele. Știm bine cine este Acest Tată: este Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, ai Cărui fii nerecunoscători suntem noi... Așa că, prima piatră s-o aruncăm asupra noastră. Toți au rămas
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
la vânătoare, năzdrăvanul este atras de o pasăre, într-un bordei, unde zărește două oale fierbând pe foc. Își amintește, brusc, o vorbă din bătrâni: "dacă găsăști două oale la un foc că fierbe, una s-o spargi și-ntr-una să scuipi. Da' nu-i frumos. Stau așa." Intră pe ușă "o fată cu cosâța groasă, fața rumenă", care zboară când flăcăul vrea s-o ia în brațe. Atunci când o prinde, fata îi spune cerului să se deschidă, "că vine-o cânte
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nu a fost niciodată anticipat, cei mai buni oameni de știință și ingineri ai URSS sunt mobilizați pentru a elabora un plan de acțiune. Comisia guvernamentală organizează lucrări de ajutorare, vizând în primul rând „sufocarea” reactorului explodat, care continuă să scuipe radionucleide spre cerul liber. Trei zile după catastrofă, Mihail Gorbaviov* ordonă, în Politbiuro, crearea unui Grup Operațional, condus de șeful guvernului și alcătuit din înalți funcționari ai guvernului și ai KGB, precum și din miniștrii Apărării și Internelor, instaurând astfel controlul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în toiul avântului și al ardorii care-i înflăcărează și-i însuflețesc pe cei cu inima vitează, se pomenește cu o ghiulea rătăcită, pușcată de vreunul care Dumnezeu știe dacă n-a și luat-o la goană, înspăimântat de flăcările scuipate la detunetul blestematei mașinării, și ghiuleaua curmă și pune capăt într-o clipită gândurilor și vieții celui care merita să se bucure de ele ani și ani de zile.10 La sfârșitul secolului al XVIII-lea, artileria era încă privită
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
un subiect colectiv, ceea ce contribuie la dizolvarea responsabilității individuale pentru actul de incivilitate. Se poate observa legătura cu gândirea unică, ce impune un stil gregar de discurs. Ni se pare așadar evident ca indivizii calificați astfel să ia obiceiul să scuipe pe jos sau să nu-și ceară scuze atunci când Îi Îmbrâncesc pe ceilalți; ă această perspectivă se aplică unor acte de gravitate diferită (ca grad sau ca natură), pe care nimeni nu va face efortul să le diferențieze Între ele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
te enervează. Doar așa vom supraviețui! Dacă ajungem la o sută, le publicăm împreună, iar Poșta Română se va privatiza și ne va da un premiu. Cadență! Mirel 21 noiembrie 2005 București: - stații de măsurarea poluării inutile; - pumni în barbă; - scuipat în fața „fraierului“; - televiziuni private; - private privatizate cu țigănci la intrare ce întreabă autoritar „te piși sau te caci?“; - posturi pirat de manele; - excremente de câine (am început să-i hrănim occidental, cu boabe chimice). Căcățelul canin se lipește de trotuar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
seminariile lor academice, de doi bani, fie pentru că guvernele vestice nu vor mai fi dispuse să arunce găleți de bani... pentru ce? Pentru ca steagurile țărilor lor să fie arse în piețe publice și ambasadele incendiate? Pentru a fi urât și scuipat în față, dacă nu chiar linșat? Codruț 17 februarie 2006 Enervantă este rutina zilnică. Mă întreb dacă orice rutină este detestabilă. Probabil că există și o rutină a nobilimii, a oamenilor bogați și importanți, care se complac într-o rutină
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
uitând în schimb să înființăm mecanismele de recuperare a tone și tone de hârtie care sunt aruncate inutil pe apa sâmbetei. - Scuipatul pe stradă. Sunt banal, știu... dar este vorba de banalitatea răului, a mojiciei și a mitocăniei, Codruț! Se scuipă cu aplicație, printre dinți, pe pantofii trecătorilor, în praful infect al acestui oraș, unde este atât de greu să trăiești. Am impresia că tot ce-ți scriu este inutil, că nu servește la nimic... Mirel 24 mai 2006 Îți scriu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
degete subțiratice la fiecare, să leșine pe spate de veselie. Încet, cu mâna rămasă teafără, le-am desenat pe peretele proaspăt văruit, folosind un creion de tâmplărie, cele patru odăi sfinte: două auricule și două ventricule. Dibaci, cu migală, au scuipat încăperile, amestecând pentru totdeauna, cu saliva lor scumpă și aleasă, sângele meu ieftin și umil credincios... Tatăl meu cel din pământ, învață-mă cum să trăiesc, ajută-mă iarăși să scriu, să cresc litere reavăne, zmulse aspru, înmănunchiate lin, flori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
aveam haz... *** Evenimentele vieții mele căpătaseră o nuanță ușor grotescă. Mergeam pe I.C. Brătianu într-o dimineață. Nu mai țin minte la ce mă gândeam. Pășeam absorbit. Când am făcut colțul pe Cuza Vodă, o puștoaică, elevă, înaltă, negricioasă, a scuipat veselă. Curios e că vedeam bucățile albe de salivă, țâșnind în snop din gura ei largă, buzată, cu dinți extrem de albi. Au căzut pe trotuar. Kaștoaca și-a pocnit palmele una de alta și a exclamat bucuroasă: „Ce mă făceam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
În unitatea lumii și În capacitatea miraculoasă a omului de a ajunge la esență, folosind pentru aceasta Întreg laboratorul cosmic. Când femeia - Femeia! - devenise, Încă o dată, magică, continuând un mister extrem de stimabil, iar cavalerii vremii, de altfel cam bădărani și scuipând pe jos pe dalele și covoarele cele mai scumpe, le aduceau la picioare omagiile lor, uneori În versuri și pe o muzică șăgalnică și monotonă, pozau, la rândul lor - cum o facem noi azi! - și, o jur, nu există, domnii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
om cu părul alb, fără obiecții, frîntură de cîntec șuierat, două trupuri întinse peste scaune, restul reglementar, în capul oaselor, lipsă un geam, rama goală, colțul de dialog însuflețit, miros de urină, perechea de țigani bătrîni, cojile de semințe le scuipi, dincoace copilul răsturnat să-i dau suc, pulpele groase, beau și eu, dă-i și lui, ia-l în brațe, biberonul în gură, încalecă bancheta, smucește-l, culcă-l în poală cu fața în sus, adoarme, fîn, programarea muncilor agricole
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
specific, siloz vopsit roș-galben-albastru la Leu, ca și la Craiova, de la Cluj, de la un singur om, dintr-un singur oraș! călătoria Funar în preistoria generalizării, pornomilitarul împuie capul ucenicului de pe culoar, noi cu conductorul ne-am aranjat și stăm înăuntru, scuip cu atenție cojile de semințe în pungă, greu de înțeles ce făceai, de jumătate de oră ridicînd și coborînd pumnii, ca să aduni din gură și să nu dai coajă pe jos, Caracal pielea cîmpiei nu ține semnele în ridicături, ci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și copii, fratele și sora la socotit vagoane cu mîna, la sud versantul decupat în fînețe, stația Gura Putnei cățelul lînos în ideea să dorm sub roțile vagoanelor de marfă! țigănușul preșcolar să lase mucul pufăit, mă ascultă, plesnește cu scuipat, mama și mătușa se întrerup pe moment, km 1+1 al ramificației de Putna, dați-ne un bănuț! lîncede minute fetele din gașcă, cum să vedem trenul cu ochii celui care ne-a înghițit? vagoanele măsoară case pe fundul văii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
aplicațiile lui grotești, spirală de puncte roșii turnurile gemene în termocentrala Bacău, pămîntul zbicit de noapte se face bătătură de case, liniile crăpătură în noroiul lor, nămol sapropelic varul magaziei, geometric pe cartiere, inexplicabil destinul luminii în vid, fumează și scuipă amăreala, o strivesc sub talpă pe hol, bătrînul și-a făcut din fereastră siluetă cenușie, viteza infirmă întîmplările similare, suprapuneri în geamul spre hol femeia, mîna prin părul dat pe spate, fata duce o șuviță din ochi, Roman trecere peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Ruginoasa Tîrgu Frumos DN 28 așteptare răsplătită, mașini-trasoare descriu cotiturile cu încetul, de credință pînă aderă la tren, negrul nopții moaie înghețul, Tîrgu Frumos crucea începînd din deal, țigara același loc, aceleași gesturi, patru chiștoace sub picior, apleacă-te să scuipi, regizezi exclamațiile la telefon, mucul în scrumiera de pe culoar, între ieșiri am consumat G.G. Marquez, "A trăi pentru a-ți povesti viața", lectura pe alocuri în comun, Sîrca pomicultură, iazurile accelerația de linie dreaptă după Podu Iloaiei, minciună să intre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]