3,089 matches
-
proveni de la un proprietar pe nume Bogdan. Satul, probabil, înainte de Ștefan cel Mare, ori în timpul lui, prin cumpărare sau schimb ajunge să fie „dreptu domnescu ascultându de ocolul Bacăului".1 Ca și celelalte sate din Ocolul Bacăului și satul Valea Seacă este scos și vândut, în ultimul sfert al secolului al XVI-lea de Petru Șchiopul, în prima sau în a doua domnie (1574-1579 ;1582-1591) lui Paos vornicul pentru „caii buni" sau „aspri". De la acesta satul trece prin moștenire la feciorii
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
1653. După prematura moarte a lui Alexandrel, după dispariția ilustrului său tată, Ștefan cel Mare, după incendierea în 1538 a curții domnești, Ocolul domnesc a continuat să existe. La acesta au fost adăugate mai mute sate printre care și Valea Seacă și o dumbravă, care mai târziu devine satul Albeni. Includerea acestor sate cu hotarele lor a avut în vedere bogățiile și pozițiile lor strategice. Alexandru Lăpușneanul, probabil la a doua domnie (1564-1568), a vândut o dumbravă „care acel, loc a
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
Lăpușneanul, probabil la a doua domnie (1564-1568), a vândut o dumbravă „care acel, loc a fost domesc, ascultător de ocolul Bacăului, unor săteni din Albeni „care au dat domniei sale 2 cai în Bacău".3 Se pare că, din satul Valea Seacă s-au recrutat curierii necesari ștafetelor domești și ținutuale. In virtutea acestei vechi obligații și la 1774 satul dădea „ 80 de poștași la Bacău", care asigurau transmiterea poruncilor, a veștilor, a corespondenței și însoțirea călătorilor. La 13 decembrie 1872 a
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
ștafetelor domești și ținutuale. In virtutea acestei vechi obligații și la 1774 satul dădea „ 80 de poștași la Bacău", care asigurau transmiterea poruncilor, a veștilor, a corespondenței și însoțirea călătorilor. La 13 decembrie 1872 a fost inaugurată stația C.F.R. Valea Seacă. În operațiunile militare din cadrul Războiului de Independență, s-au remarcat și doi eroi din Valea Seacă : soldații Cată Andrieș și Farcaș Mihai din Regimentul 13 Călărași, căzuți eroic în luptele de la Grivița (30 august 1877). Localitatea este așezată pe coasta
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
poștași la Bacău", care asigurau transmiterea poruncilor, a veștilor, a corespondenței și însoțirea călătorilor. La 13 decembrie 1872 a fost inaugurată stația C.F.R. Valea Seacă. În operațiunile militare din cadrul Războiului de Independență, s-au remarcat și doi eroi din Valea Seacă : soldații Cată Andrieș și Farcaș Mihai din Regimentul 13 Călărași, căzuți eroic în luptele de la Grivița (30 august 1877). Localitatea este așezată pe coasta dealurilor din dreapta Siretului la 12 km depărtare sud-vest de orașul Bacău. Valea Seacă figurează printre cele
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
eroi din Valea Seacă : soldații Cată Andrieș și Farcaș Mihai din Regimentul 13 Călărași, căzuți eroic în luptele de la Grivița (30 august 1877). Localitatea este așezată pe coasta dealurilor din dreapta Siretului la 12 km depărtare sud-vest de orașul Bacău. Valea Seacă figurează printre cele mai vechi comune cunoscute, din care s-a format în mare parte localitatea Nicolae Bălcescu. Din 1968 împreună cu celelalte comune desființate, a intrat în componența comunei Nicolae Bălcescu, județul Bacău. Este unul din cele mai vechi sate
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
1968 împreună cu celelalte comune desființate, a intrat în componența comunei Nicolae Bălcescu, județul Bacău. Este unul din cele mai vechi sate catolice din Moldova. În secolul al XII-lea, un grup de italieni, cu misiuni apostolice, au venit la Valea Seacă și au consemnat existența a 42 de creștini catolici care nu aveau biserică și erau subordonați parohului de Bacău. Alte informații cuprinse în "Efimeridele Cibinului" arată că husiții din Ungaria, alungați de regele Sigismund, au fugit în anul 1420 în
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
husiții din Ungaria, alungați de regele Sigismund, au fugit în anul 1420 în Moldova și s-au așezat, la Cotnari, Faraoani și Valea-Seacă. Episcopul Bandini, pe la anul 1640, când a venit să administreze Mirul la Valea Mare, amintește de Valea Seacă, de unde au venit pentru a primi Mirul 44 de persoane. Numele satului arată totodată toponimia locului, adică satul este așezat între două dealuri și un pârâu care uneori seacă. Într-o lucrare din 1646 se spune că satul Valea Seacă
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
a venit să administreze Mirul la Valea Mare, amintește de Valea Seacă, de unde au venit pentru a primi Mirul 44 de persoane. Numele satului arată totodată toponimia locului, adică satul este așezat între două dealuri și un pârâu care uneori seacă. Într-o lucrare din 1646 se spune că satul Valea Seacă a mai purtat și numele de "Bogdan Falva" (satul lui Bogdan). Situat într-o vale, în care este mare belșug de vin și bucate, existând 55 de suflete catolice
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
Seacă, de unde au venit pentru a primi Mirul 44 de persoane. Numele satului arată totodată toponimia locului, adică satul este așezat între două dealuri și un pârâu care uneori seacă. Într-o lucrare din 1646 se spune că satul Valea Seacă a mai purtat și numele de "Bogdan Falva" (satul lui Bogdan). Situat într-o vale, în care este mare belșug de vin și bucate, existând 55 de suflete catolice care aveau biserică la Faraoani, însă nu se poate preciza motivul
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
un grup de greco-catolici care au cerut să le trimită preot. Nu se cunoaște evoluția acestei comunități fiind posibilă o asimilare a ei de către comunitatea de rit latin. Pe timpul lui Ștefan cel Mare, și probabil mai înainte de el, satul Valea Seacă, prin mai multe tranzacții de cumpărări și moșteniri, a devenit sat domnesc "dreptu domnescu ascultând de ocolul Bacăului". Antioh Cantemir Vodă care a domnit între anii 1695-1700 și 1705-1707, a luat de soție pe Catrina de Valea Seacă, iar nunta
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
satul Valea Seacă, prin mai multe tranzacții de cumpărări și moșteniri, a devenit sat domnesc "dreptu domnescu ascultând de ocolul Bacăului". Antioh Cantemir Vodă care a domnit între anii 1695-1700 și 1705-1707, a luat de soție pe Catrina de Valea Seacă, iar nunta a făcut-o în Câșlegile Crăciunului, și a fost mare veselie câteva săptămâni, fiind cununați chiar de Iacov, patriarhul Țarigradului. La începutul secolului al XIX-lea satul a intrat în stăpânirea hatmanului Constantin Palade, și existau atunci 103
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
din bârne și șase din stuf. Prima biserică probabil că a existat mult înainte de 1778, dată la care a luat ființă Parohia Valea-Seacă, așa cum reiese din Schematismul Misiunii Catolice din 1850, care spune că "în 1884 este construită în Valea Seacă, pe locul alteia mai vechi, o biserică din lemn și cărămidă". În 1888-1889, a fost reconstruită din cărămidă și piatră în stil roman simplu. Cutremurele de pământ din 10 noiembrie 1940 și 3 martie 1977 au cauzat daune însemnate bisericii
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
din cimitirul de la Faraoani, "extat cappella Portiunculae suae Sanctae Mariae Angelorum Reginae an 1839 aedificato". Bisericuța este construită din bârne de stejar, lungă de 15 m, lată de 6 m și înaltă de 5 m. Tot în raza satului Valea Seacă mai sunt două capele: una pe dealul Bozdos, închinată sfinților "Constantin și Elena", construită în anul 1888 de către pr. Petru Neuman, cu concursul prințului Eugen Shänberg, posesorul pădurilor din împrejurimi. În 1937, credincioșii au refăcut capela din cărămidă și beton
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
cu concursul prințului Eugen Shänberg, posesorul pădurilor din împrejurimi. În 1937, credincioșii au refăcut capela din cărămidă și beton armat. O a doua capelă se află pe dealul Albenilor, Măgura, care poartă hramul "Înălțarea lui Isus la cer". Parohia Valea Seacă are 973 de familii cu 3.215 credincioși păstoriți de pr. paroh Ieronim Enășoaie și pr. vicar Cristian Ciobancă
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
de familii, etc. Se crede că ciobanii au venit din Transilvania și Muntenia. Teoria II: Gheorghe Ștefan, logofăt al domnitorului Vasile Lupu și domnitor la rândul lui din 1643 până în 1658, deținea mari moșii: pe valea Siretului (Răcăciuni, Sascut, Valea Seacă, etc), pe valea Trotușului (Bogdana, Cașen, etc). Marea parte a moșiei Cașinului nu era ocupată de satul Stănești, ci de padure deasă de fag și de stejar ce încă se întâlnea aici și în cea mai mare parte pe malul
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Crețu, Vale Rea Mare, Vale Rea Mică și pârâul lui Miron. Depe partea stângă, râul primește afluenți pâraiele: Fata Moartă, Paltinul, Pietrosul, Clăbucul, Ghioina, Sărățelul, Curița, Lada, Bărăcea și Cuciur. Unele dintre aceste pâraie nu au nicio însemnătate, apa lor secând mai totdeauna. Numai ploile abundente le mai reînvie albia amintindu-ne uneori cu neplăcere de prezența lor căci, produc stricăciuni gospodăriilor aflate în jur. Pârâul Curița izvorăște din spatele muntelui „Măgura Cașinului”, din coastele dealului „Chioșuri” și adună până la vărsarea în
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
localnici și au devenit moșneni, formând ceata moșnenilor săseni. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era arondată plaiului Buzău din județul Buzău, și era formată din satele Calvini, Bâscenii de Jos, Bâscenii de Sus, Frăsinet, Iorgulești, Olari, Slobozia, Valea Seacă și Zeletin, totalizând 2370 de locuitori. În comună funcționau 3 biserici (în satele Bâscenii de Jos, Bâscenii de Sus și Calvini) și o școală cu 37 de elevi (din care 6 fete). În 1925, comuna este atestată de Anuarul Socec
Comuna Calvini, Buzău () [Corola-website/Science/300802_a_302131]
-
Socec cu aceeași compoziție, tot în plasa Buzău a aceluiași județ și cu o populație de 3220 de locuitori. În 1931, din comuna Calvini s-a separat comuna Bâscenii de Sus, ea având satele Bâscenii de Sus, Iorgulești, Slobozia, Valea Seacă și Zeletin, în vreme ce restul satelor (Calvini, Bâscenii de Jos, Frăsinet și Olari) au rămas la comuna Calvini. Comuna Bâscenii de Sus a avut o existență efemeră, fiind inclusă din nou în comuna Calvini. În 1950, comuna a fost inclusă în
Comuna Calvini, Buzău () [Corola-website/Science/300802_a_302131]
-
de microforme de relief, reprezentate de doline (de forme și dimensiuni variate, adeseori alcătuind adevărate câmpuri de doline), avene (numite de localnici „poșiștaie”) sau lapiezuri („locuri rele”). Cursurile de apă sunt, în general, mici, de forma pâraielor, multe dintre ele secând în cursul verii. Cele din cuprinsul Depresiunii Damiș, după ce se unesc în nordul acesteia, dispar în subteran prin Ponorul de la Toaia sau prin Ponorul Munău. O altă serie de pâraie dispar în subteran prin Ponorul de la Întorsuri, Ponorul de la Peșteruță
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
un mic curs de apă care izvorăște din zona colinară și primește ca afluent principal râul Bicaci străbate pe direcția est-vest hotarul satului. Chiar dacă debitul său este variabil în cursul anului, vara ajungând uneori la cote extrem de reduse, el nu seacă niciodată. Acest curs de apă, aflat la circa 2 km sud de centrul satului, a avut, fără îndoială, o importanță majoră în viața locuitorilor prin resursele pe care le oferea. Astăzi, la vest de Canalul Colector Criș, această vale este
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
niciodată. Acest curs de apă, aflat la circa 2 km sud de centrul satului, a avut, fără îndoială, o importanță majoră în viața locuitorilor prin resursele pe care le oferea. Astăzi, la vest de Canalul Colector Criș, această vale este seacă, dar vechiul ei traseu se distinge în topografia locului, iar la marginea Pădurii Rădvani se alimentează cu apă din canalele de drenaj și din stratul freatic și sub numele de râul Coharna, curge spre vest traversând frontiera de stat. Celălalt
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
Celălalt este pârâul de la marginea de nord a satului. Este un mic pârâu mlăștinos ce își are originea chiar în hotar, pe locul cunoscut sub numele de Futraș, după care urmează aceași direcție est-vest dată de înclinarea terenului. Apele sale seacă în verile lungi și secetoase, dar stratul de apa freatică este bogat și se află la mică adâncime. Numele acestui pârâu nu apare pe hărți și nici locuitori de astăzi nu-l cunosc, cei mai în vârstă îl numesc Gat
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
Râul Sălăuta, străbate satele Romuli și Fiad colectând apele Văii Strâmbei și a râului Fiad ,precum și alte izvoare din munți; Telcișorul izvoraște de pe versantul sudic al munților Rodnei și adună în avale o serie de pâraie că: V.Nisipului, V.Seacă, V.Poienii, V.Luștii,V.Tisei, V.Prisăcele, V.Stejarului și foarte aproape de vărsarea în Sălăuta celebra Vale a lui Stan zisă și Valea Dragostei. Localitatea Telciu dispune de o mare întindere montană și deluroasa Păduri de foioase, conifere, pășuni
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]
-
care în condiții de nefurajare dau o producție de 500 kg la hectar. Burla izvorăște de lângă satul Mânăstireni, județul Botoșani. În anii ploioși se revărsa peste maluri, provocând inundații mari, așa cum s-a întâmplat în anul 1969. În timpul verii, Ursoaia seacă. Fiind așezată pe culmea unui deal, Sulița are apă freatică la mare adâncime. Toate fântânile ce se găsesc pe platoul localității sunt foarte adânci 15-20 m. Apa conține o cantitate mare de săruri minerale, din care cauză nu prea se
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]