3,605 matches
-
el, eu etc. I.4. Grupurile de sunete/ grupurile vocalice Grupurile de sunete 19/ grupurile vocalice din limba română diftongul, triftongul și hiatul presupun asocierea succesivă a unor sunete vocalice (fiind incluse în această categorie și semivocalele), fie în aceeași silabă, fie în silabe diferite. Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală și o semivocală aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul semivocalei față de vocală, se realizează distincția între: * diftongi ascendenți (semivocală + vocală): iepure, voios, a-cua-re-lă, no-uă, seară, vreo, soartă; * diftongi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
I.4. Grupurile de sunete/ grupurile vocalice Grupurile de sunete 19/ grupurile vocalice din limba română diftongul, triftongul și hiatul presupun asocierea succesivă a unor sunete vocalice (fiind incluse în această categorie și semivocalele), fie în aceeași silabă, fie în silabe diferite. Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală și o semivocală aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul semivocalei față de vocală, se realizează distincția între: * diftongi ascendenți (semivocală + vocală): iepure, voios, a-cua-re-lă, no-uă, seară, vreo, soartă; * diftongi descendenți (vocală + semivocală
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
diftongul, triftongul și hiatul presupun asocierea succesivă a unor sunete vocalice (fiind incluse în această categorie și semivocalele), fie în aceeași silabă, fie în silabe diferite. Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală și o semivocală aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul semivocalei față de vocală, se realizează distincția între: * diftongi ascendenți (semivocală + vocală): iepure, voios, a-cua-re-lă, no-uă, seară, vreo, soartă; * diftongi descendenți (vocală + semivocală): fii, doi, vrei, lui, căi, a-u-riu, mereu, vi-sau, pârâu, hău. În cazul în care diftongul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în interiorul unui cuvânt, ci al unei structuri, se consideră că diftongul respectiv este sintactic: de-al lor (diftong sintactic ascendent), de-i spune (diftong sintactic descendent). Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală și două semivocale aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul vocalei față de semivocale, se disting: * triftongi ascendenți (semivocală + semivocală + vocală): i-ni-mioa-ră, leoar-că; * triftongi echilibrați (semivocală + vocală + semivocală): veneau, spuneai, iau, iei, zme-oai-că. În cazul în care triftongul este reperabil în cadrul unei structuri, nu în interiorul unui cuvânt, se consideră
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în cadrul unei structuri, nu în interiorul unui cuvânt, se consideră să triftongul respectiv este sintactic: i-au spus, le-ai spus, ți-oi spune (triftong sintactic echilibrat). Hiatul este grupul de sunete format din două vocale succesive care fac parte din silabe diferite: hi-at, con-tra-a-tac, fe-e-ri-e, fi-i-că, al-co-ol, per-pe-tu-u, no-u-ta-te. Dacă hiatul este identificat în cadrul unei structuri (între cuvinte), acesta se consideră hiat sintactic: ca-sa a-ce-ea, Via-ța es-te e-fe-me-ră. I.5. Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe Silaba 20 reprezintă sunetul (vocala
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
format din două vocale succesive care fac parte din silabe diferite: hi-at, con-tra-a-tac, fe-e-ri-e, fi-i-că, al-co-ol, per-pe-tu-u, no-u-ta-te. Dacă hiatul este identificat în cadrul unei structuri (între cuvinte), acesta se consideră hiat sintactic: ca-sa a-ce-ea, Via-ța es-te e-fe-me-ră. I.5. Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe Silaba 20 reprezintă sunetul (vocala) sau grupul de sunete (grup al cărui nucleu îl constituie, obligatoriu, o vocală) care se pronunță printr-un singur efort expirator. În funcție de numărul silabelor care constituie un cuvânt, se diferențiază: cuvinte
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
succesive care fac parte din silabe diferite: hi-at, con-tra-a-tac, fe-e-ri-e, fi-i-că, al-co-ol, per-pe-tu-u, no-u-ta-te. Dacă hiatul este identificat în cadrul unei structuri (între cuvinte), acesta se consideră hiat sintactic: ca-sa a-ce-ea, Via-ța es-te e-fe-me-ră. I.5. Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe Silaba 20 reprezintă sunetul (vocala) sau grupul de sunete (grup al cărui nucleu îl constituie, obligatoriu, o vocală) care se pronunță printr-un singur efort expirator. În funcție de numărul silabelor care constituie un cuvânt, se diferențiază: cuvinte monosilabice (cer, dor, spor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care fac parte din silabe diferite: hi-at, con-tra-a-tac, fe-e-ri-e, fi-i-că, al-co-ol, per-pe-tu-u, no-u-ta-te. Dacă hiatul este identificat în cadrul unei structuri (între cuvinte), acesta se consideră hiat sintactic: ca-sa a-ce-ea, Via-ța es-te e-fe-me-ră. I.5. Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe Silaba 20 reprezintă sunetul (vocala) sau grupul de sunete (grup al cărui nucleu îl constituie, obligatoriu, o vocală) care se pronunță printr-un singur efort expirator. În funcție de numărul silabelor care constituie un cuvânt, se diferențiază: cuvinte monosilabice (cer, dor, spor, magi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-sa a-ce-ea, Via-ța es-te e-fe-me-ră. I.5. Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe Silaba 20 reprezintă sunetul (vocala) sau grupul de sunete (grup al cărui nucleu îl constituie, obligatoriu, o vocală) care se pronunță printr-un singur efort expirator. În funcție de numărul silabelor care constituie un cuvânt, se diferențiază: cuvinte monosilabice (cer, dor, spor, magi), cuvinte bisilabice (soare, via-ță, co-pil, ma-ma), cuvinte trisilabice (iu-bi-re, speranță, ui-mi-re, bi-ne-vo-i), ..., cuvinte plurisilabice (e-fer-ves-cen-ță, te-le-en-ci-clo-pe-di-e). Cuvintele plurisilabice se despart în silabe conform anumitor reguli: * o consoană
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
singur efort expirator. În funcție de numărul silabelor care constituie un cuvânt, se diferențiază: cuvinte monosilabice (cer, dor, spor, magi), cuvinte bisilabice (soare, via-ță, co-pil, ma-ma), cuvinte trisilabice (iu-bi-re, speranță, ui-mi-re, bi-ne-vo-i), ..., cuvinte plurisilabice (e-fer-ves-cen-ță, te-le-en-ci-clo-pe-di-e). Cuvintele plurisilabice se despart în silabe conform anumitor reguli: * o consoană aflată între două vocale trece la silaba următoare: bi-ne-ve-nit; * două consoane aflate între două vocale se despart/ fac parte din silabe diferite: car-te; excepție: atunci când a doua consoană este l sau r, ambele consoane
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvinte monosilabice (cer, dor, spor, magi), cuvinte bisilabice (soare, via-ță, co-pil, ma-ma), cuvinte trisilabice (iu-bi-re, speranță, ui-mi-re, bi-ne-vo-i), ..., cuvinte plurisilabice (e-fer-ves-cen-ță, te-le-en-ci-clo-pe-di-e). Cuvintele plurisilabice se despart în silabe conform anumitor reguli: * o consoană aflată între două vocale trece la silaba următoare: bi-ne-ve-nit; * două consoane aflate între două vocale se despart/ fac parte din silabe diferite: car-te; excepție: atunci când a doua consoană este l sau r, ambele consoane trec la silaba următoare: pa-tru, ca-blu; * trei sau mai multe consoane aflate
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
trisilabice (iu-bi-re, speranță, ui-mi-re, bi-ne-vo-i), ..., cuvinte plurisilabice (e-fer-ves-cen-ță, te-le-en-ci-clo-pe-di-e). Cuvintele plurisilabice se despart în silabe conform anumitor reguli: * o consoană aflată între două vocale trece la silaba următoare: bi-ne-ve-nit; * două consoane aflate între două vocale se despart/ fac parte din silabe diferite: car-te; excepție: atunci când a doua consoană este l sau r, ambele consoane trec la silaba următoare: pa-tru, ca-blu; * trei sau mai multe consoane aflate între două vocale se despart după prima consoană: a-la-bas-tru, abstract, con-struc-ți-e; excepție: grupurile de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
reguli: * o consoană aflată între două vocale trece la silaba următoare: bi-ne-ve-nit; * două consoane aflate între două vocale se despart/ fac parte din silabe diferite: car-te; excepție: atunci când a doua consoană este l sau r, ambele consoane trec la silaba următoare: pa-tru, ca-blu; * trei sau mai multe consoane aflate între două vocale se despart după prima consoană: a-la-bas-tru, abstract, con-struc-ți-e; excepție: grupurile de consoane -nct-, -rct-, -rtf-, -mpt-, -mpț-, -ndv-, -ncș-, -lpt-, -ncț-, -stmse despart după a doua consoană: punc-tu-al
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
patru consoane 21 se despart după a doua consoană: gangster, trans-gre-sa, trans-fron-ta-li-er (ultimele explicabile prin structura prefixată) sau după a treia consoană: vârstnic (despărțire motivată și prin structura sufixată); * o consoană aflată între un diftong și o vocală trece la silaba următoare: soare; * "un diftong și un triftong se despart de vocala sau de diftongul precedente" (DOOM, 2005. p. LXXXIII): pro-iect, le-oai-că, ploaie; * cuvintele derivate și cele compuse se despart în funcție de elementele lor constitutive (după structură): in-e-gal, drept-unghi, sa-vant-lâc sau, conform
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ploaie; * cuvintele derivate și cele compuse se despart în funcție de elementele lor constitutive (după structură): in-e-gal, drept-unghi, sa-vant-lâc sau, conform DOOM-ului din 2005, prin raportare la regulile fonetice de mai sus: i-ne-gal (o consoană aflată între două vocale trece la silaba următoare), dreptunghi (două consoane aflate între două vocale se despart), sa-van-tlâc (trei consoane aflate între două vocale se despart după prima consoană); * două vocale aflate în hiat se despart: hi-at, i-e, a-le-e. I.6. Semnele de ortografie și de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
c-a reușit (< cred că a reușit), s-o aștepte (< să o aștepte), c-o floare (<cu o floare), făr-a spune (< fără a spune); * structuri caracterizate prin eliminarea, din vorbire, a unei consoane: sfântu-așteaptă; * structuri caracterizate prin micșorarea numărului de silabe (uneori având ca scop păstrarea măsurii și a ritmului dintr-un vers): ce-ai spus (< ce ai spus), de-abia (< de abia), unde-ai găsit (< unde ai găsit), de-al nostru (< de al nostru), " Șuieram l-a ei chemare/ Ș-
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ai spus), de-abia (< de abia), unde-ai găsit (< unde ai găsit), de-al nostru (< de al nostru), " Șuieram l-a ei chemare/ Ș-am ieșit în câmp râzând" [... la a ei ... Și am ieșit...] (Mihai Eminescu); * despărțirea cuvintelor în silabe la capăt de rând cu precizarea că, în unele lucrări (cf. Dimitriu, 2004, pp. 30-33), cratima este diferențiată de liniuța de despărțire (la capăt de rând); * apostroful: utilizat în structuri caracterizate prin elidarea unei vocale sau a unei consoane (mam
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cratima este diferențiată de liniuța de despărțire (la capăt de rând); * apostroful: utilizat în structuri caracterizate prin elidarea unei vocale sau a unei consoane (mam'mare < mama mare, las' pe mine < lasă pe mine, al'fel < altfel), prin lipsa unei silabe (dom'le < domnule) sau a unor cifre ('89 < 1989), respectiv în cuvinte/ structuri împrumutate din alte limbi: (O'Neill, five o'clock, Mc Donald's); * blancul: valorificat pentru a marca pauza dintre cuvinte; are rol deosebit în diferențierea omofonelor: odată
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
DOOM-ul, marcați, prin subliniere, locul accentului în cuvintele: campanie, companie, mozaic (subst./ adj.), grena, colibri, taxi, atu, adică, avarie, aripă, caracter, fenomen, sever, unic, călugăriță, doctoriță, regizor, acatist, antic, jilav, gingaș, trafic, butelie, suntem/ sunteți, aerodinamic. Despărțirea cuvintelor în silabe Despărțiți în silabe cuvintele următoare, precizând regulile valorificate: * punctual, calapod, șapcă, jucărie, sacralitate, ficțiune, impresionant; * funcție, vestimentație, antrenament, măreție, imoral, astmatic, încălzire; * sculptor, populație, pictură, instrument, inamic, postbelic, trasee, arie; * Antarctica, mobilier, instalație, celebru, continuu, frumos, agreabil; * instrucție, impunător, somptuos
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin subliniere, locul accentului în cuvintele: campanie, companie, mozaic (subst./ adj.), grena, colibri, taxi, atu, adică, avarie, aripă, caracter, fenomen, sever, unic, călugăriță, doctoriță, regizor, acatist, antic, jilav, gingaș, trafic, butelie, suntem/ sunteți, aerodinamic. Despărțirea cuvintelor în silabe Despărțiți în silabe cuvintele următoare, precizând regulile valorificate: * punctual, calapod, șapcă, jucărie, sacralitate, ficțiune, impresionant; * funcție, vestimentație, antrenament, măreție, imoral, astmatic, încălzire; * sculptor, populație, pictură, instrument, inamic, postbelic, trasee, arie; * Antarctica, mobilier, instalație, celebru, continuu, frumos, agreabil; * instrucție, impunător, somptuos, galerie, dreptunghi, somptuozitate
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și două cuvinte formate prin conversiune. (b) Transcrieți din text două cuvinte care conțin diftong, două care conțin triftong și unul care conține hiat. (c) Precizați numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele: acela, ici, nici. Despărțiți în silabe cuvintele: oploși, înspre. (d) Formulați patru enunțuri în care cuvântul care să aibă alte valori morfologice decât cea din text. (e) Scrieți valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor: dumneavoastră, al Ancuței, avea, niște, mele. (f) Indicați din text două
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
două cuvinte formate prin conversiune. (b) Transcrieți din text trei cuvinte care conțin diftong, unul care conține hiat și o structură cu hiat sintactic. (c) Precizați numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele: cinstiră, mănânci, atunci. Despărțiți în silabe cuvintele: cinstiră, despre. (d) Formulați patru enunțuri în care cuvântul și să aibă alte valori morfologice decât cea din text. (e) Scrieți valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor: câteva, a vorbi, domnule, mi, departe. (f) Indicați din text un
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și unul format prin conversiune. (b) Transcrieți din text două cuvinte care conțin diftong, două care conțin hiat și o structură cu diftong sintactic. (c) Precizați numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele: atunci, șchiop, fericire. Despărțiți în silabe cuvintele: alături, dumneavoastră. (d) Formulați trei enunțuri în care cuvântul și să aibă alte valori morfologice decât cele din text. (e) Scrieți valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor: său, lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop, se întoarse, eu, așa. (f) Indicați din text
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și unul format prin conversiune. (b) Transcrieți din text două cuvinte care conțin diftong, unul care conține hiat și două structuri cu diftong sintactic. (c) Precizați numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele: închegări, Genarul, cea. Despărțiți în silabe cuvintele: năzdrăvan, inimi. (d) Formulați patru enunțuri în care cuvântul ce să aibă alte valori morfologice decât cea din text. (e) Scrieți valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor: amândoi, ale văzduhului, două, îl, zbură. (f) Indicați din text un
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
so too. (...) Ellipsis (2) este procesul în cursul căruia unele sunete se pierd în vorbire din cauză că ele nu sunt accentuate. Contracțiile sunt un tip foarte comun de elipsă. Afereza este elipsa care duce la căderea uneia sau a mai multor silabe de la inițiala cuvîntului ('Most all the time)". La fel sunt considerate apocopa și sincopa. "Cu cât mai jos e nivelul (stilistic n.n.), cu atât mai probabile sunt variatele tipuri de elipsă: Are you going to sneeze? se aude adesea, în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]