4,151 matches
-
valorile asociate cu identitatea unui rol specific și sunt determinate de grupul de referință. Cu alte cuvinte, comportamentul individual este un proces de alegere care vrea să obțină feedback pentru trăsăturile, competențele și valorile care sunt importante în relație cu sinele ideal (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.4.2 Atribuirile Procesul de atribuire este centrat pe modul în care indivizii încearcă să determine cauza comportamentului. Atribuirile externe sunt cele care sunt făcute atunci când observatorul unui tipar comportamental crede că actorul
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
Atribuiriile interne sunt făcute atunci când observatorul consideră că un comportament este rezultatul unei dispoziții a actorului cum ar fi o trăsătură de personalitate sau o valoare internă. Din moment ce conceptul de sine este compus din percepții ale trăsăturilor, competențelor și valorilor sinelui, modul în care individul și ceilalți susțin aceste atribute este important în menținerea acestor percepții despre sine. În acest proces, individul încearcă să dețină alte atribute, trăsături, competențe și valori pentru sine. Trăsăturile, competențele și valorile pe care individul dorește
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006), Cercetătorii care au examinat valoarea baniilor și credințele aferente, au identificat unele trăsături: posesivitate, egoism și invidie (Frum 1998 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Banii sunt văzuți fie ca o extensie directă a sinelui sau ca mijloc de a obține obiecte de valoare care devin extensii ale sinelui (Tang 1992 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Banii mai pot de asemenea să funcționeze ca un mijloc de auto-transformare, simbolizând putere, succes, stimă., identitate de
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
aferente, au identificat unele trăsături: posesivitate, egoism și invidie (Frum 1998 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Banii sunt văzuți fie ca o extensie directă a sinelui sau ca mijloc de a obține obiecte de valoare care devin extensii ale sinelui (Tang 1992 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Banii mai pot de asemenea să funcționeze ca un mijloc de auto-transformare, simbolizând putere, succes, stimă., identitate de gen și bunăstare (Goldberg 1995 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Banii pot fi
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
fi pregătiți săși asume un risc moral pentru a obține bani, pe care-i pun pe seama norocului și a relațiilor potrivite; 3) patologia monetară va fi asociată credințelor fataliste despre modul în care se procură bani, comportamentelor de negare a sinelui și a emoțiilor negative față de bani; 4) credințele politice și religioase vor fi asociate cu patologia monetară, în mod special cu sindromul zgârcitului, a risipitorului și a vânătorului de oferte (Furnham și Okamura, 1999). 5 CERCETAREA 5.1 Obiectivele cercetării
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
antrenarea și stimularea gândirii și creativității, bazate pe metodele consacrate, pe jocuri plastice și experimente-joc, prin abordări inter-, pluri și multidisciplinare: Unele metode, situații de Învățare și experimente creative au caracter constructivist, altele solicită gândirea analogică, simbolică, imaginația, inteligența emoțională, sinele, conștientul, subconștientul, altele au caracter ludic accentual, altele sunt colective, altele individuale, unele valorifcă experiențe perceptive concrete, Însă toate incită structurile și procesele psihice ale subiectului implicat. Iată În continuare câteva metode pe care auxiliarul didactic le propune educatorilor de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
N. Oubrayrie, C. Safont și M. Léonardis. Scala de atitudini multidimensionale pentru stima de sine E.T.E.S. a fost concepută astfel Încât să permită reflectarea percepției pe care subiectul o are În raport cu sine, la nivelul a cinci subdiviziuni ale stimei de sine: * sinele emoțional (E) autoevaluarea controlului asupra emoțiilor și impulsivității; „un control eficient al afectelor permite o organizare adecavtă a activităților, facilitează planificarea și elaborarea realistă a scopurilor și strategiilor prin care acestea pot fi atinse” (N. Oubrayrie, C. Safont și M.
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
asupra emoțiilor și impulsivității; „un control eficient al afectelor permite o organizare adecavtă a activităților, facilitează planificarea și elaborarea realistă a scopurilor și strategiilor prin care acestea pot fi atinse” (N. Oubrayrie, C. Safont și M. Léonardis, 1994, p. 309-317) *sinele social (So) autoevaluarea abilităților sociale (capacitate de comunicare și de adaptare În colectiv); * sinele fizic (F) autoaprecierea atributelor fizice (aspect corporal, abilități fizice, sănătate; * sinele școlar (Sc) autopercepția competențelor și performanțelor școlare; *sinele prospectiv (P) autoaprecierea capacității de integrare În
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
activităților, facilitează planificarea și elaborarea realistă a scopurilor și strategiilor prin care acestea pot fi atinse” (N. Oubrayrie, C. Safont și M. Léonardis, 1994, p. 309-317) *sinele social (So) autoevaluarea abilităților sociale (capacitate de comunicare și de adaptare În colectiv); * sinele fizic (F) autoaprecierea atributelor fizice (aspect corporal, abilități fizice, sănătate; * sinele școlar (Sc) autopercepția competențelor și performanțelor școlare; *sinele prospectiv (P) autoaprecierea capacității de integrare În lumea adultă, de afirmare a sinelui, de angajare În construirea propriului viitor. În țara
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
care acestea pot fi atinse” (N. Oubrayrie, C. Safont și M. Léonardis, 1994, p. 309-317) *sinele social (So) autoevaluarea abilităților sociale (capacitate de comunicare și de adaptare În colectiv); * sinele fizic (F) autoaprecierea atributelor fizice (aspect corporal, abilități fizice, sănătate; * sinele școlar (Sc) autopercepția competențelor și performanțelor școlare; *sinele prospectiv (P) autoaprecierea capacității de integrare În lumea adultă, de afirmare a sinelui, de angajare În construirea propriului viitor. În țara noastră Crăiun Adriana a efectuat o etalonare În anul 1999 pe
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Safont și M. Léonardis, 1994, p. 309-317) *sinele social (So) autoevaluarea abilităților sociale (capacitate de comunicare și de adaptare În colectiv); * sinele fizic (F) autoaprecierea atributelor fizice (aspect corporal, abilități fizice, sănătate; * sinele școlar (Sc) autopercepția competențelor și performanțelor școlare; *sinele prospectiv (P) autoaprecierea capacității de integrare În lumea adultă, de afirmare a sinelui, de angajare În construirea propriului viitor. În țara noastră Crăiun Adriana a efectuat o etalonare În anul 1999 pe o populație de 360 de adolescenți români (17-20
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
capacitate de comunicare și de adaptare În colectiv); * sinele fizic (F) autoaprecierea atributelor fizice (aspect corporal, abilități fizice, sănătate; * sinele școlar (Sc) autopercepția competențelor și performanțelor școlare; *sinele prospectiv (P) autoaprecierea capacității de integrare În lumea adultă, de afirmare a sinelui, de angajare În construirea propriului viitor. În țara noastră Crăiun Adriana a efectuat o etalonare În anul 1999 pe o populație de 360 de adolescenți români (17-20 de ani), În funcție de sex și de statutul lor școlar. Scopul cercetării Scopul cercetării
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
prejudecăților este mult mai vast decât orizontul judecăților; conceptul de orizont este preluat de la Husserl și adaptat de către Gadamer. Există două orizonturi: unul al prezentului, În care ființează cel ce Înțelege, și celălalt al trecutului, al tradiției. Ambele există pentru sinele care Înțelege, dar au centre referențiale diferite: orizontul prezentului este al sinelui, pe cînd cel al trecutului este al alterității. Situarea În imaginar a sinelui, În dinamica orizontului trecutului, este fundamentală pentru actul Înțelegerii; interpretarea / Înțelegerea, În această viziune, nu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
preluat de la Husserl și adaptat de către Gadamer. Există două orizonturi: unul al prezentului, În care ființează cel ce Înțelege, și celălalt al trecutului, al tradiției. Ambele există pentru sinele care Înțelege, dar au centre referențiale diferite: orizontul prezentului este al sinelui, pe cînd cel al trecutului este al alterității. Situarea În imaginar a sinelui, În dinamica orizontului trecutului, este fundamentală pentru actul Înțelegerii; interpretarea / Înțelegerea, În această viziune, nu Înseamnă decât conștientizarea alterității, adică Însușirea perspectivei celuilalt (aflat În trecut) asupra
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În care ființează cel ce Înțelege, și celălalt al trecutului, al tradiției. Ambele există pentru sinele care Înțelege, dar au centre referențiale diferite: orizontul prezentului este al sinelui, pe cînd cel al trecutului este al alterității. Situarea În imaginar a sinelui, În dinamica orizontului trecutului, este fundamentală pentru actul Înțelegerii; interpretarea / Înțelegerea, În această viziune, nu Înseamnă decât conștientizarea alterității, adică Însușirea perspectivei celuilalt (aflat În trecut) asupra naturii lucrului de Înțeles . Evident că aceste orizonturi sunt doar ipoteze de lucru
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
devin la adolescent mai profunde și au o semnificație vitală. Adolescența este vârsta când se afirmă mai cu putere rațiunea, judecata, afecțiunea, toate acestea fiind prielnice dezvoltării sentimentului religios și a voinței ferme pentru exersarea virtuților. Perioada adolescenței este perioada sinelui spiritual când individul iese din conformismul infantil, câștigându-și independența de mentalitate, manifestările lui fiind destul de controversate. Adolescența este o perioadă trăită extrem de dramatic de unele persoane. Este foarte bine cunoscută expresia de „ criză a adolescenței” care numește o stare
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
se cere atenție, trezire din somnul iluziei În care ne-am afundat. Suntem atât de ancorați În material, În propriile vise din realitatea noastră Încât am devenit ca niște roboței care-și execută treaba dar care au pierdut contactul cu Sinele Superior, cu miracolul care se cheamă viață. Pentru că viața presupune trăirea În prezent, presupune să fii conștient de tot ceea ce ți se Întâmplă În fiecare clipă, de toate minunile care vin spre tine dar pe care nu le vezi deoarece
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
se implice total În ceea ce fac și să umple cu bucurie acțiunea lor,dar În același timp știu și să se detașeze. Vindecarea presupune pe de o parte alinarea rănilor noastre sufletești, iar pe de altă parte restabilirea contactului cu Sinele nostru, manifestarea darurilor ascunse În inima noastră. Astfel vom reuși să dăm curs vieții pentru care am fost creați, o viață Împlinită, o viață trăită conștient. Când am pierdut contactul cu sufletul nostru? Când am pierdut darul nostru? Am să
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
Copilul, care-și manifestă permanent mirarea și surpriza, încercând să surprindă ineditul lumii, neinfluențat încă de educația rutinieră, este considerat prototipul creativității. Mai trebuie precizat că, strâns legată de mediul sociocultural, această tendință naturală, firească a omului, de realizare a sinelui, presupune condiții favorabile spre a se exprima ca ingeniozitate elaborată. Teama față de orice deviere de la normă (convenție, tradiție) sau conformismul social are ca efect dispariția oricărei urme de originalitate, fiind capcana în care eșuează creativitatea multor indivizi. Aceste blocaje sau
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
o serie de deprinderi ce țin de tehnicile simple, specifice artelor grafice și tehnologiilor. Creativitatea specifică se manifestă în produsele artistice ale copiilor în care, chiar dacă intențiile sunt mai largi decât realizările, se manifestă forța și caracteristicile personalității, se proiectează sinele și aptitudinile, interesele etc. Elevul își însușește tehnicile simple ale colajelor, ale modelajului, ale desenului, ale picturii în acuarelă. Aceste tehnici constituie expresii ale diferitelor activități artistice și constituie bazele artelor spațiului. Concomitent cu dezvoltarea aptitudinilor și a capacităților artistice
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
determinate exogen ale sistemului internațional anarhic, se deschide, conceptual și practic, posibilitatea pentru schimbarea acestor instituții. Cea mai importantă cale sugerată de Wendt este schimbarea imaginii despre sine, acest sine (self) care trebuie ajutat, și despre ceilalți actori similari. Dacă sinele (self) devine sistemul internațional, de exemplu, o comunitate de state apropiate prin valori comune sau specia umană în ansamblul ei, concepțiile despre securitate și instituțiile de prezervare a ei se vor modifica fundamental odată cu identitatea de sine și identitatea atribuită
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
incertitudinea și confuzia privitoare la natura adevăratei libertăți”. Trebuie să analizăm contextele în care putem vorbi de obicei despre libertate psihologică, intelectuală, morală, socială, economică sau legală. John Locke descrie , în Eseu cu privire la înțelegerea umană, libertatea ca acționând sub influența sinelui, iar în Tratat despre guvernare, definește libertatea ca nefiind supusă voinței arbitrare, nesigure, inconstante și necunoscute a unei alte persoane. Spinoza spunea că libertatea e perfecta raționalitate, Leibniz o definea ca spontaneitatea inteligenței, Kant o considera autonomie, iar Hegel o
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
comportamentele de la serviciu care au o bază noncalculativă, nevoia unui registru mai bun de surse interne ale motivației, nevoia de a integra explicații dispoziționale și situaționale ale comportamentului și nevoia de a integra teoriile bazate pe sine existente în literatură. Sinele perceput în cadrul unei organizațiii include percepțiile celor trei tipuri de atribute individuale: trăsături, competențe și valori. Autoarea ne explică structura conceptului de sine ca fiind un set de cogniții relativ stabile care oferă fundamentul pentru așteptări, instrumente și valențe în
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
a realizat că înțelegerea comportamentelor organizaționale are la bază premiza că indivizii acționează prin metode ce le maximizează valoarea schimbului pe care-l fac cu organizația. Într-un efort de a descoperi acest fenomen, unii cercetători au mizat pe teoria sinelui, ca o explicație alternativă pentru comportamentul organizațional. Specific, teoria identității sociale, teoria auto prezentării și teoria auto-eficienței, toate sunt fundamental corelate cu conceptul de sine. Ceea ce lipsește este un model al conceptului de sine care să definească clar aceste constructe
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
existente în literatură. (Reeve, 2009) 3.3 Teoria motivației bazată pe conceptul de sine 3.3.1 Structura conceptului de sine În modelul motivației bazat pe conceptul de sine, conceptul individului despre sine este compus din patru percepții interrelaționate ale sinelui: sinele perceput, sinele ideal, stima de sine și setul de identități sociale. Fiecare din aceste elemente joacă un rol crucial în înțelegerea manierii în care conceptul de sine corelează cu impulsionarea, direcționarea și susținerea comportamentului în cadrul organizațional. Fiecare din aceste
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]