4,821 matches
-
a devenit un centru științific de mare prestigiu. Ca profesor (fără a fi un "vorbitor", în înțelesul obișnuit al cuvântului), Dumitru Cornelson a reușit să impună rigoare și conținut științific superior disciplinei pe care o preda. Cursurile sale, model de sistematizare, erau sinteze de îndrumare în toate sectoarele diverse și uneori dificile ale obiectului: arhitectură sanitară, urbanistică, igienă publică, profilaxia marilor epidemii, igienă "agricolă" și chimia pământului. Toate acestea au constituit capitole care au îmbogățit fondul cultural al medicilor. Drept, judicios
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
criticului s-a mutat către aspecte ideologice. Istoria lite raturii române, din care nu a realizat decât volu mul consacrat literaturii vechi și începutului literaturii mo derne, este o lucrare solidă, cum spuneam, valabilă în latura ei in formativă, în sistematizările pe care le propune, fără totuși un accent puternic de viziune personală, stilistică sau de interpretare. Cât privește paternitatea lucrării, până la furnizarea probelor indubitabile că nu G. Ivașcu a scris o, rămâne în bibliografia lui. Dar marea vocație a lui
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
s-a perfectat în baza autorizației de înstrăinare nr.1156/1991, eliberată de Primăria Sectorului 1, în care sunt cuprinse menniunile " Apartamentul se află în perimetrul construibil al municipiului București, într-o zonă de locuințe neafectata de prevederile planului de sistematizare al municipiului București". Redactat și dactilografiat în șapte exemplare, la Notariatul de Stat, Sector 1, București, astăzi... dată autentificării... Semnează - donatori (2), donator (1) și notarul public cu ștampila oficială. Ca urmare a acestui aranjament, A. Nastase, cu soția și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
fost nici roman și nici simplă cronologie, ci o recapitulare de date, cu destule hiatusuri factologice, între ele. Insuccesul acestuia a tăiat, probabil, elanul altora și timp de două decenii nimeni nu s-a mai gândit la o asemenea posibilă sistematizare, de tip dicționar, până în 1994, când Săluc Horvat a oferit un Dicționar cronologic: Mihai Eminescu. De data aceasta elaborarea s-a dovedit a fi riguroasă, obiectivă și cu ambiții de exhaustivitate. Încurajările și elogiile aduse în presa literară a acelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
risipite în paginile Curierului de Iași, dar mai cu seamă în cele ale Timpului, din București, le-a adus în gândirea politică a vremii. Geta Deleanu un nume mai puțin cunoscut în eminescologie vine, la rândul său, cu propunerea unei sistematizări în privința contribuțiilor poetului la gândirea filosofică românească a timpului, într-un studiu ce se fixează, în speță, pe Filosofia culturii 1 acestuia. Pentru a ajunge la înțelegerea exactă, justă, a concepției despre cultură și civilizație a lui Eminescu, pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de evaluare în ansamblu a unei epoci, de fapt, ce s-a caracterizat, în primul rând, prin descoperirea și redescoperirea continuă, în noi și noi fațete, a personalității creatoare a marelui nostru scriitor. Doamna Ioana Vasiloiu ne propune o anume sistematizare a materialului, într-un soi de istorie a eminescologiei, o "istorie a receptării" critice a scriitorului, fiind încredințată că, pentru cititorul de azi, propunerea domniei sale se va constitui într-o "provocare în abordarea din perspective moderne a operei eminesciene" care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
a fi Iosif Vulcan, apoi cel al receptării critice provocat de ediția princeps a Poesiilor, realizată de T. Maiorescu și, în fine, momentul interbelic ca factor al "consolidării mitului eminescian" este în primul rând un cu totul meritoriu demers de sistematizare a drumului parcurs de critica și istoriografia noastră literară, într-un continuu proces de cristalizare a ideilor, de aprofundare a cunoașterii marelui scriitor, atât de necesar azi, când o reinterpretare a tuturor scrierilor literare și a exegezelor asupra acestora, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
să sintetizeze fenomenul ca știință despre Eminescu, el compartimentează demersurile efectuate de-a lungul timpului în: eminescologia non-literară, eminescologia literară, eminescologia estetică, eminescologia impresionistă, apoi: eminescologia de sinteză, ontologică, modelară, formalistă, eminescologia izvoarelor și cea consacrată biografiei. Discuția în cadrul acestei sistematizări îi are în obiectiv pe D. Popovici, Rodica Marian (cu Luminile Luceafărului), Dan Mănucă, Constantin Amăriuței, Doru Scărlătescu, Mariana Neț, Cristian Tiberiu Popescu, Gheorghe Glodeanu, Mihai Cimpoi, Theodor Codreanu, Dumitru Micu, Ioana Bot la drept vorbind, o serie de cronici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
totul "dintr-o răsuflare". Numai că, abordând chestiunea metodic, apare dintr-o dată revelația unui câmp de investigare extrem de amplu și de complicat. Simpla inventariere a teoreticienilor care s-au aplecat asupra ei, din Antichitate și până azi, obligă la o sistematizare a cercetării, ceea ce Sebastian Drăgulănescu și face. Mai întâi definește conceptul de comic, pornind de la referirile în domeniu ale lui Platon și Aristotel, pentru a ajunge la Adrian Marino, Marian Popa sau Val Panaitescu, făcând popasuri de sinteză asupra gândirii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
se desfășoară pe două spații: unul fantastic și filosofic (Avatarii Faraonului Tlá, Umbra mea, Sărmanul Dionis, Archaeus ș.a.), celălalt, istoric și realist (Geniu pustiu, Aur, mărire și amor ș.a.). Urmând demersul din studiul Proza lui Eminescu (1964), practicând rigoarea unor sistematizări ce slujesc unei mai bune abordări a fiecărui text în parte și apoi la raportarea în întregul ansamblu al operei eminesciene, domnia sa depistează și aici șase "direcții cu teme și stiluri adecvate". Prima este cea "confesivă", care tratează "plenitudinile și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
vastă și cât mai profundă a problematicii în cauză. Nu vreau să spun că sinteza intitulată Mihai Eminescu, Dicționar enciclopedic (Editura Gunivas, Chișinău, 2013) împlinește acest deziderat, dar reprezintă, oricum am lua-o, realizarea sa de vârf în privința cuprinderii și sistematizării tuturor aspectelor cu care eminescologia s-a confruntat încă de la începuturi, impunându-se ca o realizare unică în literatura noastră, atât prin dimensiunea abordării cât și prin capacitatea de a cuprinde, în puține (totuși!) pagini, un material de o vastitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
sistemului de instruire pe obiecte de învățămînt. Acestea, aprecia el, constituie pentru copil un mediu artificial, pe de o parte, pentru că nu corespund trebuințelor sale, iar pe de altă parte, pentru că îi prezintă realitatea într-un mod fragmentar, abstract. Unei sistematizări a cunoștințelor după criteriul disciplinelor de învățămînt și, în cadrul acestora, după complexitate logică, Decroly îi opune gruparea lor pe ansambluri, așa cum le oferă viața, dar ordonate după trebuințele copilului. Aceste unități didactice, corespunzătoare trebuințelor copilului, au fost denumite centre de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de rezolvare a problemelor, în sensul preconizat de J. Dewey; 4) proiectul exercițiu, prin intermediul căruia se formează priceperi și deprinderi (24, pp. 91-92). Utilizarea în exclusivitate a metodei proiectelor duce la o scădere a nivelului de instruire, mai ales în ceea ce privește sistematizarea cunoștințelor (20, p. 90). În deceniul al treilea, în organizarea școlilor progresiviste s-au avut în vedere, mai ales, două din tezele pedagogiei lui J. Dewey: situarea copilului, cu interesele sale, în centrul educației și luarea în considerare a ritmului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
absența notelor și a repetenției; înlocuirea notelor cu un raport asupra activității fiecărui elev; importanța egală acordată activităților cognitive, artistice, tehnice și practice pentru formarea personalității elevilor etc. Spre deosebire de "școlile noi", cea creată de Steiner se remarcă printr-o extremă sistematizare spațială, temporală, socială și programatică a practicilor pedagogice. Orientarea procesului educațional este simultan estetică, morală și religioasă, totul fiind integrat în filosofia antimodernă a antroposofiei (9, p. 119). Evident că R. Steiner a elaborat o teorie a educației cu totul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
tradusă. Dac-ar trebui să alegeți între aventură și pasiune, spre care dintre ele ați înclina? Cât din viața dumneavoastră a fost pasiune, și cât aventură? Care au fost marile ne bunii avuabile? Ați practicat excesul? Vă încumetați la o sistematizare a viciilor, mărunte sau mari, cărora v-ați abandonat? A.R. Ei, de data asta iată o întrebare cam prea intimă. De fapt, un snop de întrebări. Aș putea să invoc dreptul la confidențialitate. Dar, fie. Să eliminăm tabuurile, dacă
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
până în 1959 în cadrul Întreprinderii de Gospodărie Comunala a Orașului Rădăuți, ca șef al serviciului tehnic. Curând, a revenit la Iași parcă simțind că aici avea să se realizeze în viață. La început a lucrat ca inginer proiectant în cadrul Direcției de Sistematizare, Arhitectura, Proiectare și Construcții din Iași în perioda 1959-1961. Din 1961 începe muncă pe marile șantiere de costructii, mai întâi lucraza ca inginer șef al serviciului de Investiții în cadrul Fabricii de Antibiotice Iași care era atunci în plină fază de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93333]
-
protestat vehement, dar au continuat să trimită mesaje și telegrame de felicitare șefului statului și să proslăvească politica înțeleaptă a partidului (vezi textele Patriarhului Teoctist și ale rabinului Moses Rosen). În același timp, și satul românesc cade pradă așa-zisei sistematizări. Sub pretextul unor îmbunătățiri civilizatoare, satul românesc este demolat, realizându-se, de fapt, o mare deposedare. În locul caselor vechi (unele insalubre) apar oribile blocuri cu closet în curte. Ștergerea diferenței dintre sat și oraș nu era decât o mascaradă, o
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
credincioșilor catolici din România, omagiul fierbinte pentru tot ceea ce faceți pentru binele și prosperitatea patriei, ale întregului popor... Aș dori să subliniez ceea ce este evident pentru noi toți cei care trăim în România, că planul de modernizare a localităților și sistematizare a teritoriului, așa cum îl știm că se înfăptuiește de mai mulți ani, urmărește să creeze condiții mai bune de muncă și viață pentru toți locuitorii lor, demne de epoca de civilizație în care trăim.“ (Scînteia, 15 aprilie 1989) ROLL Ștefan
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a politicii românești. Noii deputați, aflați la începutul activității lor, sunt învestiți cu încrederea covârșitoarei majorități a corpului electoral. Ei pot trece, deci, la lucru convinși de sprijinul cetățenesc, animați de îndreptățit optimism.“ (Tribuna României, 1 decembrie 1977) „Ideea de sistematizare vizează toate localitățile urbane și rurale, care au întreprins importante lucrări pregătitoare în această direcție și în baza cărora decurg amplasările de noi clădiri, definitivarea rețelei stradale, organizarea transporturilor, întreaga muncă de progres edilitar. O vastă operă o constituie sistematizarea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
sistematizare vizează toate localitățile urbane și rurale, care au întreprins importante lucrări pregătitoare în această direcție și în baza cărora decurg amplasările de noi clădiri, definitivarea rețelei stradale, organizarea transporturilor, întreaga muncă de progres edilitar. O vastă operă o constituie sistematizarea rurală, care are în vedere păstrarea specificului național în arhitectură și organizarea localităților, îmbinată cu grija pentru terenurile agricole, a căror micșorare înseamnă pierderi de neînlocuit pentru agricultură, precum și introducerea unor elemente de confort și civilizație, cunoscute până acum doar
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Iași, 1972 ) „Din vatră-n pisc să urci, lumină vie Să fii răsad, prin oameni să rodești, Tu, tinerețe fără bătrânețe, Partid al demnității românești.“ („Partid al demnității românești“, Scînteia, 30 decembrie 1977) BUTNARU J. „În etapa actuală activitatea de sistematizare a localităților se desfășoară sub imperiul hotărârilor de deosebită însemnătate teoretică și practică adoptate de plenara CC al PCR din iunie 1986, care a probat normele pentru dimensionarea judicioasă a terenurilor din cadrul perimetrelor locuibile ale localităților, elaborate din inițiativa tovarășului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
inițiativa tovarășului Nicolae Ceaușescu, precum și a orientărilor date de conducătorul partidului și statului nostru cu prilejul vizitei de lucru efectuate în luna iulie a.c. în județul Ilfov, ca și la conferința pe țară a președinților consiliilor populare din martie a.c.“ („Sistematizarea și modernizarea localităților - coordonate esențiale ale edificării civilizației noastre socialiste“, România literară, 6 august 1988) BUZESCU Aura, actriță „Știm, acum câțiva ani «teatrul cel mare» a primit o nouă casă cu multe spații afectate jocului, repetițiilor, muzeului, expozițiilor - expresie a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
program științific, clar, ordonat, care pune în ecuație potențialul uman și material al țării cu obiectivele strategice ale dezvoltării și tendințele revoluției tehnico-științifice. Este meritul istoric al tovarășului Nicolae Ceaușescu de a fi elaborat concepția despre dezvoltarea localităților patriei, strategia sistematizării teritoriului, a orașelor și satelor. Îi datorăm secretarului general al partidului faptul, de o excepțională însemnătate, că în clipa de față dispunem de un program unitar, științific al dezvoltării, că vasta operă de construcție este pe deplin corelată cu celelalte
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
partidului faptul, de o excepțională însemnătate, că în clipa de față dispunem de un program unitar, științific al dezvoltării, că vasta operă de construcție este pe deplin corelată cu celelalte obiective ale edificării și progresului patriei, că la opera de sistematizare a teritoriului prezidează o concepție de un înalt nivel științific.“ („România în casă nouă“, Scînteia, 20 ianuarie 1984) „A fi patriot înseamnă a fi devotat cu trup și suflet cauzei construcției socialismului multilateral dezvoltat, a comunismului pe pământul românesc. Devotamentul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
stele, el tace în fiecare lumină și tăcerea lui mișcă lumina peste pietre, măsurând timpul.“ („Discurs la o tribună anonimă“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 12 decembrie 1982) DUMITRESCU Corneliu, prof. dr. arh., rectorul Institutului de Arhitectură din București „Sistematizarea teritoriului și localităților se integrează armonios în amplul program inițiat și expus în tezele din aprilie de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, de organizare a activității economice și sociale în țara noastră, de valorificare superioară a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]