2,969 matches
-
creadă, spunînd că a intrat la slujbă în dimineața de 23 octombrie în Manila în palatul guvernatorului, și de aceea era imposibil să fie în Mexico la 24 octombrie seara. Autoritățile l-au închis la închisoare, ca pe dezertor și sluga satanei. Sfântul tribunal (Inchiziția) l-a interogat pe soldat, dar acesta a putut spune în favoarea sa doar că a călătorit din Manila în Mexico "mai repede decât cântă cocoșul". Două luni mai târziu, noutățile din Manila au confirmat povestirea lui
Teleportare () [Corola-website/Science/309626_a_310955]
-
recensământul respectiv de ciuma care a făcut urme cumplite în regiune, din cauza căreia în sat erau înregistrate 43 de gospodării (case), dintre acestea 29 fiind scutite de bir (20 de scutelnici ai logofătului Balș, 5 femei sărace, un preot, o slugă, un țigan și un ruptaș), iar 14 rămânând birnice. În anul 1830 în sat erau înregistrate 130 de curți. În partea nordică a actualului sat Albești, unde în anul 1955 arheologul Nicolae Zaharia a descoperit o necropolă medievală, apar menționate
Comuna Albești, Botoșani () [Corola-website/Science/310245_a_311574]
-
della Porta, Placido Adriani sau Silvio Fiorillo. Schema generală a scenariului - canovaccio - este simplă: doi tineri îndrăgostiți, un bătrân dat în mintea copiilor, îndrăgostit la rându-i de iubita fiului, un bătrân cumsecade și cu capul pe umeri, perechea de slugi istețe și viclene, cinstite sau mai puțin cinstite, îndrăgostiți și ei, sprijinindu-i pe cei doi tineri, peripeții, neînțelegeri, ciomăgeli, travestiuri, și totul se termină cu bine,conform legilor firești ale naturii: tinerii se căsătoresc, bătrânii rămân singuri cu treburile
Commedia dell'arte () [Corola-website/Science/309104_a_310433]
-
și viclene, cinstite sau mai puțin cinstite, îndrăgostiți și ei, sprijinindu-i pe cei doi tineri, peripeții, neînțelegeri, ciomăgeli, travestiuri, și totul se termină cu bine,conform legilor firești ale naturii: tinerii se căsătoresc, bătrânii rămân singuri cu treburile lor, slugile își slujesc mai departe stăpânii, căsătorindu-se și ele. Pe această temă generală se brodează la nesfârșit, variațiunile nici nu se pot socoti, fiecare personaj apare cu identitatea lui aducând noutatea și neprevăzutul în spectacol. Fiecare personaj era creat pe
Commedia dell'arte () [Corola-website/Science/309104_a_310433]
-
iobăgie nu le era slobod a-și zidi biserică numai afară ori la un capăt de sat. Știm, că biserica a fost clenodiul cel mai scump al românului în vremea grea a negrului feudalism, când românul era considerat de un slugă nimernic, a cărui viață depindea dela voia nobilului străin și de limbă și credința sa; singur biserica cu rugăciunile ei bogate și frumoase i-a fost unica mângâiere. Așișderea soarte aveau și preoții români, care erau socotiți cu iobagii și
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
însoțirea lor nici nu se consumase. În ceea ce privea șansa ei de a naște copii, numai Dumnezeu putea hotărî. Constantin a fost încântat când a primit scrisoarea și raportul lui Sphrantzes, la sfârșitul lui mai 1451. Începuse să creadă că sluga sa, credincioasă îndeobște, tăia frunze la câini în timpul acestei călătorii. Familia lui Constantin era deja înrudită cu casa sârbească Brancovici, pentru că nepoata împăratului, Elena, fiica fratelui său Toma, se căsătorise, în 1446, cu Lazăr, fiul lui Gheorghe și fratele Mariei
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
primele sale lucrări originale: epistole, fabule, epigrame în care se afirmă talentul lui de scriitor satiric. În 1762 Fonvizin intră ca translator la Colegiul Afacerilor Externe. În această perioadă, viitorul dramaturg scrie cunoscuta sa fabulă „"Vulpoiul predicator"” și „"Epistola către slugile mele"” - amândouă cu un puternic caracter polemic, demascator. Între anii 1766 — 1769, Fonvizin scrie prima sa comedie satirică „"Brigadirul"”, care pune temeliile dramaturgiei naționale ruse. De atunci datează și legăturile lui strânse cu N. I. Panin - un om înaintat al timpului
Denis Ivanovici Fonvizin () [Corola-website/Science/309412_a_310741]
-
servilismul față de cei mari („"Elefantul și Javra"”, „"Vulturul și Păianjenul"”). Pe de altă parte, Krîlov dezvăluie cauzele nedreptăților sociale și abuzurilor claselor privilegiate. În fabula „"Țăranii și Rîul"” (1813) răsună protestul poporului jefuit și exploatat de ocîrmuire în cârdășie cu slugile ei. Țăranii vin la Rîul cel mare „ca să-l înduplece, să le asculte durerile și chinurile multe”. Dar curând își dau seama că jalba lor este zadarnică: Morala fabulei este concludentă: În fabula-pamflet „"Cioara și găina"”, Krîlov a demascat falsul
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
locuitori și a rămas constantă până la mijlocul secolului trecut. Conscripțiile din 1778-1780 din timpul Mariei Tereza, consemnează starea socială a supușilor: "„Populația numără 3.165 locuitori din care 214 meșteșugari, 1368 de mineri, fiecare familie avea câte 2 copii, 117 slugi, 7 instructori de școală, 5 preoți, 51 de săraci și cerșetori. În oraș mai existau croitori în număr de 19, negustori 14, măcelari 13, fierari 35, cizmari 36, pantofari 4, un cioplitor în lemn.”" Recensământul în limba germană din 1850
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
Noe, fiind îmbătat de alcool, doarme dezbrăcat în fața cortului (este și o pictură de Michelangelo Buonarroti în Vatican cu beția lui Noe), fiind astfel văzut gol de fiul său Ham. Mânios, Noe își blestemă fiul său ca să ajungă în Canaan slugă, el și urmașii săi, la ceilalți frați ai lui (Gen. 9,21-27). În cele din urmă, Noe moare la vârsta de 950 de ani, 350 de ani după potop. Nu există dovezi că ar fi existat cu adevărat. Potopul nu
Noe () [Corola-website/Science/305045_a_306374]
-
târg vestit în Basarabia. Mulți numesc Teleneștii o „localitate evreiască”. Înșăși evreii numesc târgul "Teleneșt" (prin analogie cu Tel-Avivul), ceea ce se traduce din ebraică ca: „deal lângă Inești”. Conform unei alte legende, aici a fost un boier, care avea o slugă leneșă. Boierul era enervat pe sluga leneșă și-l probozea: "Ce te lenești, mă?". Mai târziu această frază s-a transformat în numele târgului. Într-o altă legendă, Teleneștiul este legat de un boier "Telea", care avea moșie pe acest loc
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
Teleneștii o „localitate evreiască”. Înșăși evreii numesc târgul "Teleneșt" (prin analogie cu Tel-Avivul), ceea ce se traduce din ebraică ca: „deal lângă Inești”. Conform unei alte legende, aici a fost un boier, care avea o slugă leneșă. Boierul era enervat pe sluga leneșă și-l probozea: "Ce te lenești, mă?". Mai târziu această frază s-a transformat în numele târgului. Într-o altă legendă, Teleneștiul este legat de un boier "Telea", care avea moșie pe acest loc la sfârșitul secolului al XV-lea
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
au contribuit boierul Nicolae si soția sa Maria Leonard înhumați în ograda bisericii, mormintele cărora sau păstrat cu sfințenie și pîna astăzi. In 1817 satul întrunea 92 de familii țărănești, 3 familii de mazili (categorie privilegiată de agricultori, descendenți din "slugi domenști" destituite din dregătoria la curte) și 2 preoți. În aprilie 1835 găsim Gura Căinarului în proprietatea boierului Nicolae Leonard cu toate cele 81 de familii de tărani (Recensămîntul localităților înfăptuit de autoritățile țariste în gubernia Basarabiei în 1897,a
Gura Căinarului, Florești () [Corola-website/Science/305113_a_306442]
-
aprilie 1554, unde se spune: <nowiki>"</nowiki>Din mila lui Dumnezeu, noi Alexandru voevod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor ce o vor vedea sau o vor auzi cetindu-se, ca pe această adevărată slugă a noastră Petrea și sora lui Mărie, copiii Stanei, nepoții lui Ignat stolnic, i-am miluit cu milă noastră deosebită și le-am dat și le-am întărit, de la noi, în țara noastră Moldova, ocinele și dedinele lor drepte, din
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
năvalnic sângele răzeșilor de odinioară, și care în goana veacurilor, au păstrat cu sfințenie dragostea față de glie și față de înaintași. Localitatea Ciocâlteni este des menționată la sfârșitul sec. XVIII, fiind înzestrată cu loturi întinse de pământ de către domnii Moldovei, dăruite slugilor devotate. Astfel, către sfârșitul sec. XVIII, hotarele moșiei erau deja bine conturate, fiind aproximativ asemănătoare cu cele de astăzi. Spre sfârșitul sec XVIII - începutul sec. XIX, spațiul dintre Prut și Nistru a devenit teatrul operațiunilor militare din cadrul războaielor ruso-austro-turce, năvălililor
Ciocîlteni, Orhei () [Corola-website/Science/305194_a_306523]
-
raionul Sîngerei, Republica Moldova. Satul Bilicenii Vechi e menționat pentru prima dată într-un act domnesc din 7 aprilie 1586, care glăsuiește: „Suret de la Petru Vodă, anul 7094 April 7. Facem înștiințare precum au venit înaintea noastră și înaintea boierilor noștri sluga noastră Toader velic vatag și Ionaș și frate-său Ihnat și Grozav și s-au jăluit noao cu mare jalobă și cu multe mărturii și cu megieși dinspre împrejur, zicînd, că diresurile ce au avut ei de danie de la Alexandru
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
căpitanul de curteni, asupra unor părți de ocină din Biliceni, Horodiște, Dereneu și Prihodiște „cu fînaț și cu loc de mori în Ciuluc și pe Cula”, „cu vie și cu pomînt și cu tot venitul”, vândute de Micul și Socota „slugii noastră lui Andrei căpitan de curteni și femeii sale drept 200 taleri di argint”. În anul de război 1772, administrația militară rusă găsește în Biliceni doar 6 văduve și slugi bătrîne, că n-a mai avut pe cine pune la
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
pomînt și cu tot venitul”, vândute de Micul și Socota „slugii noastră lui Andrei căpitan de curteni și femeii sale drept 200 taleri di argint”. În anul de război 1772, administrația militară rusă găsește în Biliceni doar 6 văduve și slugi bătrîne, că n-a mai avut pe cine pune la bir. Situați în calea armatelor, la drumul mare de la Bălți spre Chișinău, Bilicenii rămăseseră multă vreme devastați și pângăriți. Părăsise satul și moșierul din localitate, Postolache Cîrstea. După doi ani
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
1420 în domnia lui Alexandru cel Bun: «Din mila lui Dumnezeu, noi, Alexandru voievod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se că aceasta adevărată slugă a noastră și credincios boier, pan Oana vornic, a slujit mai înainte sfintraposatilor noștri înaintași cu dreapta și credincioasa slujba, iar astăzi ne slujește nouă cu dreapta și credincioasa slujba. De aceea, noi, văzînd dreapta și credincioasa lui slujba către
Vorniceni, Strășeni () [Corola-website/Science/305211_a_306540]
-
regiuni ale satului și desigur fiecare din aceste regiuni își are istoria ei. Se presupunea că anul întemeierii satului Puhoi este 1469, căci anume acest an figura în documentul prin care Ștefan cel Mare ar fi dat satul Puhoi unor slugi ale sale: Nicolaie Matosgada și Hegașu Melciul- postelnic la curtea voievodului. Dar Bogdan I. în culegerea „Documente false atribuite lui Ștefan cel Mare” demonstrează că acest document este un fals. Alt document care privește satul Puhoi îl găsim „Documente privitoare
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
era propovăduită în India de către apostolul Toma. Pentru a-și feri fiul, Ioasaf, de influențele creștine, Avenir l-a închis într-un palat minunat și s-a străduit să-l ferească a cunoaște durerea și moartea, înconjurându-l numai cu slugi tinere. Ca și Gautama Buddha, Ioasaf află însă până la urmă de suferințele muritorilor, întâlnind pe rând un bolnav de lepră , un orb, un bătrân și cortegiul care purta un mort. Tânărul cade de aceea pe gânduri și află de învățătura
Varlaam și Ioasaf () [Corola-website/Science/306165_a_307494]
-
cult și, mai ales, pentru ajutorul celor nevoiași. Ceea ce n-au cutezat năvălitorii barbari și străinii timp de patru veacuri, au reușit comuniștii în 1949, desființând Fondul Bisericesc. Nu prin legiferare publică, ci printr-un fals decret, nepublicat, instrument la îndemâna slugilor comuniste, care s-au pus la dispoziția ocupantului sovietic. Astfel, mai bine de jumătate de secol, întreținerea monumentelor de cultură, consacrate ca valori mondiale prin cuprinderea lor pe lista UNESCO, a rămas la mila românilor, jefuiți și ei de regimul
Editura Pimen Zainea () [Corola-website/Science/304821_a_306150]
-
fel modificarea, schimbarea sau înlăturarea ordinii sociale și politice existente. Dimpotrivă, una dintre porunci suna: "Dă Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu". Iar alta: Nu este ucenic mai presus de învățătorul său, nici slugă mai presus de stăpânul său". Nu ceea ce este aici pe pământ trebuie să constituie chemarea sau interesul omului, ci Împărăția lui Dumnezeu, transcendența vieții pământești; viața pământească trebuie să fie trăită de către om doar ca “vale a plângerii", mijloc de
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
din moarte m-ai sculat!“) și refuză să o predea boierului Gane, înapoindu-i acestuia banii. Cantul III are ca titlu „Nepoata lui Motoc“, iar ca motto o maximă a lui Anton Pann: „Să nu te blasteme cineva: s-ajungi slugă la căi albi și stăpân femeie s-aibi!“. Acțiunea se petrece într-o „tabăra leșeasca la marginile țării muscălești“, iar Răzvan este un viteaz luptător în armată leșeasca, „Ostașul cel mai de frunte, bărbatul cel mai vestit,/ Podoaba taberei noastre
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
de informatie. Și găsim numele satului Chirileni într-un document din 7 iunie 1594. îl reproducem păstrând limba originalului: ""Noi Aron Vodă bojiiu milostiiu gospodării zemli Moldavsvoi. lata viind înaintea noastră și înaintea a lor noștri boiari mari și mici. slugă noastră Gheorghe Bolbocel din Chirileni din ținutul Esului, niau adus mărturie de la mulți oameni buni anume: Groze din Micești și Lazor Bohletic din Bobletici și Chirica de acolo și Chirilă din Condresti și Dinga ploscariu de acolo..., si Toader Cârlan
Chirileni, Ungheni () [Corola-website/Science/305794_a_307123]