3,038 matches
-
de vistieria Moldovei, înregistrau la Belcești 8 scutelnici care slujeau mănăstirea Galata și alți doi din Ulmi ce aparțineau mănăstirii Frumoasa. Din catagrafia anului 1820, constatăm că satul Belcești dădea 40 scutelnici răposatului logofăt Costachi Ghica 59, dar și 5 slugi care aparțineau moșiei Belcești, stăpânită de mănăstirea Galata 60, iar cătunul Ruși, alți 14 scutelnici serdarului Alexandru Venier, în timp ce Ulmii se înscria cu 7 scutelnici ai paharnicului Conde Mathei și unul la moșia Costachi Morțun. În condițiile instituirii Regulamentelor organice
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
Costachi Morțun. În condițiile instituirii Regulamentelor organice, privilegiul de care beneficiau stăpânii de moșii de a obține oameni de scuteală a fost desființat; lăcuitorii satelor, fără excepție, intrând în categoria fiscală a birnicilor. După 1832, practic, instituțiile scutelnicilor, breslașilor și slugilor nu mai sunt întâlnite în documete. Dat fiind interesul, în continuă creștere, pentru exploatarea moșiilor, considerate, în epocă, cea mai însemnată sursă de venituri, lumea satului s-a nuanțat prin plusul de culoare dat de prezența unor elemente autohtone sau
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
prin plusul de culoare dat de prezența unor elemente autohtone sau alogene, ce aparțineau atât noilor cât și vechilor structuri sociale, așa cum erau arendașii moșiilor, negustorii de vite, cârciumarii sau vătafii moșiilor, dar și oameni de condiție socială modestă, precum slugile și feciorii de curte, argații sau robii țigani ce aparțineau mănăstirilor. În categoria celor dintâi se disting arendașii autohtoni, proveniți mai ales din rândul micilor boieri care și-au cumpărat rangul, dovedindu-se a fi deosebit de întreprinzători și pricepuți în
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
cafeaua și țigara alături, cu pălăria pe cap, aidoma gazeta rului american din filmele hollywoodiene. Imaginea sugerează că ziaristul nostru e înconjurat de o lume cu probleme, dar liberă, o lume în care presa e o putere în stat, nu sluga Partidului și organelor, cum era în România anilor ’80. Tovarășul Mirea este, firește, deștept, cult, onest, vrea să publice un articol despre inși care fac raportări false în agricultură, ca să poată declara că s-a încheiat recoltarea, și bagă hrana
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
stau la baza ei, Iisus știe că nu poate fi învinsă decât prin voință. Simțiți-vă ca pruncii spune Hristos „cine va vrea să fie mare să fie slujitorul vostru și cine va vrea să fie întâiul să fie vouă slugă” iar ca exemplu învățătorul spală picioarele apostolilor ca și ei la rândul lor să facă la fel. Nu mai puțin convingătoare este pilda așezatului la masă când Iisus spune: „oricine se înalță pe sine se va smeri și oricine se
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cerurilor’ și, mai departe, „Ci, carele dintre voi va vrea să fie mai mare să fie ca cel mai mic, și carele dintre voi va vrea să fie întâiul, să fie mai pre urmă de toți și să fie tuturor slugă’’, „Precum fiul omului n-a venit ca să slujească lui alții - ci ca El să slujească tuturor’. Pilduitor este, în același sens, spălatul picioarelor și îndemnul ca ucenicii săi să procedeze la fel: „De știți toate acestea, fericiți sunteți de le
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care papalitatea a ieșit foarte slăbită. Începând cu Clement al V-lea se inaugura o etapă nouă în evoluția scaunului apostolic. Încoronat la Lyon acesta își stabilește reședința la Bordeaux, apoi la Poitier și în cele din urmă la Avignon. Slugă plecată a lui Filip le Bel papa Clement al V-lea inaugura astfel perioada cunoscută în istoria papalității ca exilul de 70 ani (1305¬1375), sau captivitatea din Babilon. Orgoliile naționale (îndeosebi cel italian, dar și german, francez și englez
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în repetiții a comediei Pe când era bunica fată mare. La Craiova, se pare, a scris drama Sub coasa morții. Reintrarea în literatură se produce totuși printr-o amplă nuvelă, intitulată Vinul de viață lungă (1931), urmată de romanele Fecior de slugă (1932), Pentr-un petec de negreață (1934, devenit la ediția a treia Andrei Vaia) și Nea Nae (1935). Fragmente dintr-un „roman dialogat”, Otrava, și dintr-un alt roman, Pe drumul noului Damasc, apar în presă în 1935 și, respectiv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
dintre eroii creați de sămănătorism. Autorul dovedește abilitate în construcție, punând la bază fascinația unei enigme - cea a longevității personajului central. Povestirea, din alte vremuri, care o elucidează, are coordonatele epice sadoveniene, cu un plus de senzualitate. Și Fecior de slugă se circumscrie unui motiv bogat ilustrat în proza românească, cel al parvenirii sociale. O inovație este urmărirea evoluției „feciorului de slugă”, Tănase Bojoc, în paralel cu aceea a fiului de boier Nelu Azan, la care se adaugă contrapunerea finală a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
Povestirea, din alte vremuri, care o elucidează, are coordonatele epice sadoveniene, cu un plus de senzualitate. Și Fecior de slugă se circumscrie unui motiv bogat ilustrat în proza românească, cel al parvenirii sociale. O inovație este urmărirea evoluției „feciorului de slugă”, Tănase Bojoc, în paralel cu aceea a fiului de boier Nelu Azan, la care se adaugă contrapunerea finală a celor doi, ca reprezentanți ai ideologiei contrare clasei din care provin. În esență, romanul este autobiografic, fiul de boier fiind un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
spre comentariul direct și spre scenele nu o dată scabroase diminuează considerabil efectul. Între aceiași poli se mișcă și dramaturgia lui C. Singura piesă pusă în scenă, Canalia, amintind mult de producția unui H. Bataille, dezvoltă un episod din Fecior de slugă, în care „boierul” Mirel Azan îi propune soției lui să se vândă bancherului Schwartz. Caracterele nu au cu adevărat pregnanță, autorul mizând mai mult pe vivacitatea replicilor, pe „spiritualitatea” lor, pe ambiguitatea situațiilor. Sub coasta morții, a cărei acțiune este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
eleganță, într-un stil calm, de cântec bătrânesc, păstrat tot timpul la o nobilă altitudine. PERPESSICIUS SCRIERI: Copil din flori, București, 1898; Poet-poetă, pref. Grigore Pișculescu, București, 1898; Spre Roma, București, 1911; Vinul de viață lungă, București, 1931; Fecior de slugă, București, [1932]; Pentr-un petec de negreață, București, [1934]; ed. 3 (Andrei Vaia), București, 1936; Nea Nae, București, [1935]; Pamflete antidinastice, București, 1949; Pamflete și articole. „Vinul de viață lungă” și alte scrieri, îngr. Aurelia Bârlă, pref. Matei Călinescu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
Arad, 1920, 25-30; I. Vinea, N. D. Cocea, CN, 1923, 44; Tudor Arghezi, N. D. Cocea, „Bilete de papagal”, 1929, 308; Constantinescu, Scrieri, II, 298-308; Perpessicius, Opere, V, 87-91, VI, 172-176, VII, 125-127; Ovidiu Papadima, N. D. Cocea, „Fecior de slugă”, „Calendarul”, 1932, 306; C. Panaitescu, Un roman al lui N.D. Cocea, FCL, 1933, 610; Octav Șuluțiu, Cronica literară, „Axa”, 1933, 13; Sebastian, Eseuri, 302-305; Romulus Demetreanu, Pe marginea câtorva romane, PLI, 1934, 1; M. Sevastos, „Pentr-un petec de negreață
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
la o anumită perioadă, direcție literară, etc.: 1. clasic; 2. romantic; 3. realist; etc.; F. în funcție de raportul cu o anumită realitate înfățișată în operă: 1. legendare; 2. fantastice; 3. istorice; etc.; G. profesii, înclinații, etc.: 1. scriitorul; 2. ordonanța; 3.sluga; 4. stăpânul;5. boierul; 6. directorul; 7. copilul lipsit de apărare; 8. omul sărac; etc. Caracterizarea personajului: (!!) a se evita confuzia dintre noțiunile portret literar și caracterizarea personajului; 1. portretul este o realizare artistică a scriitorului, iar caracterizarea este o
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
stare civilă; nu au biografie; nu au trecut; ele sunt pur și simplu: regele și regina, voinicul, vrăjitoarea, piticul, etc.;cel mai înalt grad de diferențiere de care sunt susceptibile este indicat de funcția lor, uneori prin profesie: regi sau slugi, croitori, țărani, fierari, vânători, etc.; - se creează diferite opoziții umane (cei puternici se opun elor slabi; cei tineri se opun celor bătrâni): 1. regele se opune prințului și prințesei; 2. tatăl- fiului și fiicei; 3. mama vitregăcopiilor din prima căsătorie
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
-i face pe țărani "să înțeleagă că năzuințele lor de dezrobire nu sunt justificate nici din punct de vedere tradițional, nici juridic, nici umanitar" (p. 179). Unul din argumentele dezvoltate în cartea de citire susține că "deosebirea dintre domni și slugi, între proprietari și iobagi, e lăsată de Dumnezeu și oamenii trebuie s-o respecte. Iobagii să fie mulțumiți cu soarta lor și să lucreze cu dragă inimă pentru domnii lor, căci altfel îi va ajunge pedeapsa lui Dumnezeu!" (Ghibu, 1975
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Lumea lui Dumnezeu sînt multe fèliuri de staturi, ádeque, sînt hòmeni quárii áltorá poruncesc, si hòmeni, quárii trabue se ásculte de áltii. Áceiá, quárii poruncesc, se chiáma Parinti, Domnii, Stepanii, si Povatiuitori; áceiá, quárii ásculta, sînt Prunci, Deregatori, Suppusi, sáu Slugi. Qváre poruncèsce áltuiá, quâtui despre Personá lui, iáras e datoriu á áscultá de áltii, pentru pilda, voi trabue se áscultáti de Parintii vostri; dára Parintii vostri trabue se ásculte de Domnii pamântesti, ácestea iáras trabue se ásculte de Domnul Tierrii
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o imagine respectabilă, iar cuvintele Elisei despre neputința feminină în propria coordonare sunt false modestii curtenitoare, deciziile importante revenindu-le de fiecare dată. Replica Pampineei pare a restabili pozițiile fiecărui grup în parte: „vor primi cu bucurie să ne fie slugi și călăuze, de-or vrea să-i luăm în slujba 154 Ibidem. 155 Ibidem, p. 24. 156 Ibidem. 157 Ibidem. 158 Ibidem. 64 noastră”159. Bărbatul e privit ca un vasal, el trebuie să servească scopurilor unor femei voluntare. Teama
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dacă ea a fost aceea ce s-a rugat de vreun bărbat, el n-a vrut s-o asculte.”193 Uzând de un șiretlic, el o compromite pe virtuoasa femeie, care, pedepsită de soț cu moartea, reușește, prin bunăvoința unei slugi, să fugă și să-și înceapă aventura în tărâmuri îndepărtate. Deghizată în marinar, va ajunge la curtea sultanului căruia îi câștigă încrederea. Reprezintă o femeie în lumea bărbaților și se impune în tot ce întreprinde, mai ales în activitățile comerciale
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dezvăluind o strategie perfectă de apărare, acuzatul devine acuzator, nu suportă nici o formă de îngrădire a propriei libertăți, dorește să evadeze din spațiul căminului, nu acceptă să fie cicălită. Se vrea lăudată, admirată, cinstită chiar și prin banchete, își vrea slugile remunerate și familia din care provine respectată. Proclamă sus și tare o egalitate în drepturi, căci nu se lasă dominată sau exploatată. Pentru această donna demonicata lucrurile sunt foarte clare: își poate oferi ori „trupușorul” ori „banii”376. Ne punem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pelerinilor li se va alătura un avă, foarte priceput în tainele alchimiei, și slujitorul acestuia. Argatul, la îndemnul hangiului, va destăinui tainele pline de înșelăciune ale stăpânului, ava fugind de rușine din mijlocul grupului în momentul în care este deconspirat. Sluga dezvăluie auditoriului curios metodele folosite de alchimiști în căutarea obținerii aurului și aduce în prim plan și imaginea unui preot naiv, dar lacom, care, din dorința de parvenire, va fi înșelat de un asemenea alchimist. Vânzătorul de iertăciuni va dezvălui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
când, descoperiți în intimitatea dragostei lor într-o pădure, Spina și Giannotto vor sta un an în închisoare, privați de hrană îndestulătoare și de orice bucurie, considerându-se că fata a adus o mare necinste familiei ei, trăind cu o slugă, de rang inferior ei. Rezolvarea vine doar atunci când, miraculos aproape, se dovedește că și tânărul provenea dintr-o familie nobilă, barierele sociale fiind dărâmate, astfel sentimentele își pot urma cursul firesc, în toată intensitatea lor. Giannotto își asumă vina: „am
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
steie-ntr-ajutor. În mijlocu de cetate, / Este-un leagăn de matasă, / Dar în leagăn cine doarme? / Cuconașu, / Boierașu. / Bate vântu ș-aburește, / Leagănul nici se clătește, / Bate vântul s-abura, / El atunci că se scula / Și din gură-așa zicea: / Sculați-vă slugile, / Să măture curțile / Cu poalele supniță, / Cu vârful cosițelor. / La mulți ani cu sănătate, / Că-i mai bună decât toate!"125 Paradigma mitologică a colindelor este construită pe baza nuntirii dintre pământ și cer, legătură consfințită de prezența astrelor; în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Florile dalbe! Că vă vin colindători, / Florile dalbe! / Noaptea pe la cântători. / Sculați, sculați, nu adormiți, / Sculați și vă-mpodobiți, / Că nu-i vremea de dormit, / Că-i vremea de-mpodobit / Cu podoabe de argint, / Cu cănafi până-n pământ. / Și sculați și slugile / Să măture curțile, / Că-naintea istor curți / Sunt doi meri mândru-nfloriți / Și doi peri într-argintiți. / La mijlocul merilor, / Merilor și-a perilor, / Este-o masă rotilată, / De îngeri împrejurată. / La mijlocu-acelei mese / Șed Ion / Sânt Ion, / Nânașul lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
steie-ntr-ajutor. În mijlocu de cetate, / Este-un leagăn de mătasă, / Dar în leagăn cine doarme? / Cuconașu, / Boierașu. / Bate vântu ș-aburește, / Leagănu mi se clătește, / Bate vântu ș-abura, / El atunci că se scula / Și din gură-așa zicea: / Sculați-vă slugile, / Să măture curțile, / Cu poalele supniței, / Cu vârfu cosițelor. / La mulți ani cu sănătate, / Că-i mai bună decât toate!"199 Motivul "copilului ales", prezent în scenariul ritualic din cadrul colindelor în care se înfățișează devenirea, transfigurarea exteriorizând zbuciumul interior al
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]