KorAP: Find »[drukola/base=socializare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...114 115 116 ...256 >

6,398 matches

Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682

iar comunismul se prezenta ca forma ideală a economiei și societății colective. Totuși, kibutzul continuă să rămână o „curiozitate” izolată, iar comunismul o ideologie utopică profund repudiată. În cadrul societății bazate pe economia de piață, se pot imagina soluții. Pentru creșterea, socializarea și educarea copiilor, se pot imagina creșe, grădinițe și școli cu internate pentru care întreprinderile și/sau statul ar oferi facilități de o calitate care s nu se depărteze decât prea puțin de cele specifice mediului familial. Suedia și Finlanda

Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546

aduc toamna știuleții de porumb de pe câmp în curțile sătenilor. Implicația de substanță este manifestă în toate sferele vieții: agricultura este o activitate costisitoare din punct de vedere al timpului. Mai mult timp dedicat muncii determină mai puțin disponibil pentru socializarea în grupul de prieteni, mai puțin timp pentru elevi să își facă temele sau să fie prezenți la ore etc. Eficiența economică este mai redusă, de aici o calitate a vieții mai redusă. Loturile pe care se practică agricultura sunt

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206

sau adulților. Nu s-ar fi putut oare ca tinerii să discute împreună probleme de orientare etică și intelectuală la început de secol XXI? N-au fost frecvente nici acele inițiative care să fi răspuns disperatei nevoi de integrare și socializare a liceenilor și studenților. Sătui de terciul moralist al părinților, educați într-o etică apoasă de tipul „Să fii bun și să crești mare”, acești tineri cu cercei în urechi și tatuaje pe umeri sunt, chiar fără să știe, în

[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
un creștin se poate lipsi de textul revelației. Persuadat și de Platon, Augustin a repetat aceeași idee, cu un plus de justificări. Episcopul Hipponei credea că ceea ce explică crearea Evei alături de Adam este posibilitatea conversației. Limbajul este instrumentul perfect al socializării și marca umanității. În Paradis, comuniunea între Adam și Eva nu îmbrăcase haina tăcerii. Dialogul era încă dinaintea căderii modalitatea de exprimare a dragostei. În condiția postlapsariană, limbajul omenesc, limitat la o funcție strict repertorială, își menține o secretă dimensiune

[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470

de discuția noastră, rețin unul singur: marea teorie a societății ca proces dată de Georg Simmel (poate cel mai tentant critic al lui Tönnies) este perfect sintetizată de conceptul Vergesellschaftung, tradus (până și de spanioli), în disperare de cauză, prin „socializare”, un termen mai cunoscut în accepția conferită de Basil Bernstein în cadrul propriei sale teorii despre emergența și integrarea actorilor sociali. Termenul-pereche, (soziale) Vergemeinschaftung, exprimă procesul complementar. 7. Mathieu Deflem, specialist în contribuția lui Tönnies la sociologia criminologică (la fel ca

Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368

25 iun - Despre teatrul tipărit, - nr. 30 (82), 30: Sfărșitul teatrului particular; - nr. 41 (93), 15 oct - O piesă și un spectacol care arată odată mai mult dece luptăm pentru pace (Cronică dramatică). Pentru a ne face o imagine despre socializarea teatrului din vreme, prin proliferarea teatrului muncitoresc, să citim un fragment din cronica lui Valentin Silvestru: O carte pentru echipele teatrale muncitorești, apărută În nr. 17 (69), 29 apr. al revistei În discuție: „Artiștii progresiști ai teatrelor de stat au

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
reușite „arme de luptă” pe respectivul front, ca piesa Se apropie ziua de Maria Banuș, nuvela Îndoiala de Ștefan Nedelcu, poemul La frasinii de la Răscruce de A.E.Baconsky, conchide referitor la romanul lui Asztalos Istvan: „nu se poate concepe socializarea agriculturii noastre fără ajutorul material și teoretic al Uniunii Sovietice. La fel nu se poate concepe avântul pe care-l ia literatura noastră fără exemplul măreț al literaturii sovietice. Nu e de mirare că În Vântul nu se stârnește din

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
politicii statului de democrație populară, transformat, după abolirea monarhiei, În stat al dictaturii proletare. Dominantele literaturii și ale politicii literare din perioada de tranziție, conținutul pledoariei pentru cultura pentru masse (mult mai bogată și mai patetică decât producția literară) sunt: socializarea discursului literar, Înfierarea exploatării, a hitlerismului și a guvernelor de dreapta, elogiul muncitorului, sindicalizarea vieții literare, transformarea Societății Scriitorilor Români și a presei literare În tribune de atragere a scriitorilor spre literatura angajată civic, politic și revoluționar, prin transformarea creatorilor

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359

prefacerea lui într-o ființă autonomă, liberă, într-o persoană, este rezultatul unui efort propriu, un efort care nu poate fi evitat sau cruțat în nici un fel prin asistența unor factori din afară. Împotrivirile care trebuie învinse sunt uriașe, căci socializarea individului nu este până la urmă decât procesul în care îi sunt inculcate, cu mijloace mai mult sau mai puțin autoritare, opiniile dominante, obiceiurile, datinile, moravurile și respectul necritic față de anumite autorități, proprii ambianței umane în care se naște și crește

[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479

sociale au fost dezvoltate, în special, pentru a răspunde punctual unor situații de criză și au privit asigurarea unei asistențe instituționalizate pentru copii, persoane cu handicap și persoane vârstnice, model care, în cele din urmă, accentua izolarea persoanelor, și nu socializarea acestora. Ulterior au fost găsite forme alternative de asistare a celor în nevoie, ca, de exemplu, plasamentul sau încredințarea copiilor unui asistent maternal profesionist, îngrijirea la domiciliu pentru vârstnici sau asistentul personal pentru persoanele cu handicap. Serviciile sociale alternative, serviciile

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
cu care bea unul dintre părinți (cel care bea mai des) (%) Sursa: Preda, Jderu, Mihai, 2005 Figura 2. Frecvența cu care bea unul dintre prieteni (cel care bea cel mai des) (%) EMBED Word.Picture.8 Sursa: Preda, Jderu, Mihai, 2005. Socializarea într-un mediu în care părinții consumă alcool la petreceri reprezintă o normă, prietenii consumă și ei alcool, ceea ce determină tolerarea și ca un prim pas spre consum, „experimentarea”; aproximativ jumătate dintre cei cu vârste de 11-14 ani și 77

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
consideră că această formă de abuz este o formă normală de viață. Indicatorii de abuz emoțional includ comportamente nepotrivite ale copilului, care este ori imatur, ori prea matur pentru vârsta lui, printre care: agresivitate; instabilitate emoțională, ciclotimie; lipsă de cooperare; socializare deficitară, absența încrederii în sine și în ceilalți, absența prietenilor; frica neobișnuită pentru ceva, neconcordanță cu vârsta copilului (frica de a merge acasă, de a rămâne singur, deși e mare); schimbarea drastică a comportamentului (întreruperi ale activității sau căutarea compulsivă

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
copilul pentru că „plânge prea mult” și „fără motiv” sau face pe el și nu cere la oliță. Câteva palme pentru corecție sunt, din păcate, considerate nu numai acceptabile, ci chiar necesare. Pedepsirea copiilor. Recurgerea la pedeapsa corporală ca mijloc de socializare aparține domeniului penal și celui educațional, ca trăsătură importantă pentru caracterizarea societăților. Trebuie să se facă totuși o distincție între nivelurile intrași interculturale. În 1988, Levinson concluzionează, în ancheta sa interculturală despre violența familială aplicată pe 90 de mici societăți

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
constituie obiectul unor raporturi de dominare (de către patroni, de către lideri informali, chiar de către soți și familiile acestora). Revenirea multora dintre tineri în locurile unde au trăit în instituție (cazul grupului de la Bușteni) arată o altă slăbiciune pe care o induce socializarea în instituție: este vorba de un anumit imobilism, lipsa capacității de adaptare, nevoia de repere stabile. Aceasta face ca orice soluții de transferare a acestor tineri pe alte meleaguri să aibă puține sorți de reușită. Mai degrabă, pot avea succes

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
cea care trebuie să intervină, să tragă un semnal de alarmă acolo unde este cazul, respectiv să ajute acei copii care se confruntă cu astfel de probleme de integrare socioeducațională. Școala continuă ceea ce a început de fapt familia în domeniul socializării. Procesul de socializare este considerat o latură complementară a acțiunii educative. A fi părinte înseamnă a transmite, a acționa ca intermediar între societate, respectiv grupuri, clase sociale. Complementar, a fi copil înseamnă a primi, a recepta mesajul pe care îl

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
să intervină, să tragă un semnal de alarmă acolo unde este cazul, respectiv să ajute acei copii care se confruntă cu astfel de probleme de integrare socioeducațională. Școala continuă ceea ce a început de fapt familia în domeniul socializării. Procesul de socializare este considerat o latură complementară a acțiunii educative. A fi părinte înseamnă a transmite, a acționa ca intermediar între societate, respectiv grupuri, clase sociale. Complementar, a fi copil înseamnă a primi, a recepta mesajul pe care îl transmit părinții. De

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
participanții la uniunea de tip conjugal fiind potențial agresor, respectiv victimă. Cu toate acestea, în urma cercetărilor efectuate, s-a ajuns la concluzia că femeile sunt, în cea mai mare măsură, victime ale violenței domestice. Acest fapte se datorează, în parte, socializării bărbatului spre violență și, în parte, normelor socioculturale impregnate de stereotipurile de sexe. Conform statisticilor, cazurile de violență împotriva bărbatului în relațiile de cuplu sunt mult mai restrânse numeric (5% dintre victimele violenței domestice în SUA sunt bărbați, iar dintre

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395

cu subiecții din cele două grupuri masculine, femeile din „Eșantionul Terman” erau mai susceptibile de a utiliza altruismul și formația reacțională și mai puțin susceptibile de a recurge la refulare. Vaillant interpretează aceste particularități ca o consecință a diferențelor de socializare dintre bărbat și femeie; - considerate uneori mai frecvente la femei, agresiunea pasivă și refularea sunt utilizate ceva mai des de grupul „Studenților la Harvard”. Diferențele legate de sex și de vârstă în utilizarea, la adult, a mecanismelor de apărare au

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
în vârstă? Un răspuns la această întrebare este oferit de Conte și Apter (1995), care raportează rezultatele unei cercetări efectuate pe 55 de persoane întâlnite în două centre pentru persoane de vârsta a treia, unde acestea participau la activități de socializare cum ar fi dansul sau artizanatul. Grupul era constituit din 32 de bărbați având o vârstă medie de 77,43 ani și 23 de femei cu vârsta medie de 70,6 ani. O comparație din perspectiva funcționării defensive între bărbații

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
dar, împins la extrem, poate avea un caracter destructurant și periculos. Grație capacității de discriminare și de atenție pe care o dezvoltă, clivajul permite organizarea emoțiilor, a senzațiilor, a gândurilor sau obiectelor, condiție prealabilă a oricărui proces de integrare și socializare. Mecanism ce elimină confuzia, întrucât instaurează o primă separare, clivajul ocupă un loc special de-a lungul întregii vieți, fiind implicat, de pildă, în posibilitatea de a observa o emoție sau de a o da pur și simplu deoparte pentru

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
unei fantome. Să reamintim că, pentru Ferenczi (1909/1968), orice transfer, reactualizare a relațiilor cu obiectele parentale, este o introiecție. Această afirmație justifică travaliul psihoterapeutic menit să instaureze și să dezvolte procesul introiecției care, pornind de la încorporare, conduce la identificări, socializare și autonomie. Izolaretc "Izolare" Definițietc "Definiție" Termenul „izolare” acoperă două sensuri. El poate desemna: - o eliminare a afectului legat de o reprezentare (amintire, idee, gând) conflictuală, în timp ce reprezentarea în cauză rămâne conștientă; - o separare artificială între două idei sau două

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
în mod liber și insistă asupra aversiunii naturale față de muncă pe care o au majoritatea oamenilor (1930/ 1995). Apropierea dintre activitatea profesională și activitatea sublimată este contrazisă de Pruschy și Stora (1975), care consideră că este mai degrabă vorba de socializare, adică de un stadiu inferior sublimării. Amintind de teoria lui Szondi asupra socializării pulsiunilor, autoarele afirmă că nu se produce un abandon al nevoilor pulsionale, ci transformarea satisfacției care le este atașată, iar subiectul se păstrează pe linia tendinței sale

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
au majoritatea oamenilor (1930/ 1995). Apropierea dintre activitatea profesională și activitatea sublimată este contrazisă de Pruschy și Stora (1975), care consideră că este mai degrabă vorba de socializare, adică de un stadiu inferior sublimării. Amintind de teoria lui Szondi asupra socializării pulsiunilor, autoarele afirmă că nu se produce un abandon al nevoilor pulsionale, ci transformarea satisfacției care le este atașată, iar subiectul se păstrează pe linia tendinței sale native: „Pompierul se află «sub vraja» focului, măcelarul rămâne fascinat de sânge, avocatul

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
tendinței sale native: „Pompierul se află «sub vraja» focului, măcelarul rămâne fascinat de sânge, avocatul se ocupă de cei învrăjbiți, iar polițistul, de criminali etc.”. Definiția pe care o propune DSM-IV (1994/1996) pentru sublimare este apropiată de ideea de socializare, întrucât evocă o canalizare a pulsiunilor sau afectelor prost adaptate înspre comportamente acceptabile. Exemplul oferit în această lucrare se referă la derivarea pulsiunilor agresive înspre sporturile de luptă. Dar de ce să ne limităm la sfera profesională? De ce să nu includem

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

sufletești aparțineau cercului familial. În prezent, deși familia și-a păstrat în mare parte vechea tradiție, condițiunile vieții s-au schimbat radical, producând o perioadă turbure de transformare a familiei patriarhale. Sub presiunea reformei industriale, s-a început procesul de socializare a familiei. Femeia și copiii au trebuit să iasă pe scena muncii în afară de cămin, pentru ca sporind brațele de muncă să sporească resursele de trai pentru familie. În economia generală, munca feminină este strâns legată de problema mizeriei și ca efect

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]