7,703 matches
-
de viitoarele tratative româno - sovietice privind încheierea unui tratat de asistență mutuală. Acesta ar fi permis, în viziunea Varșoviei, traversarea teritoriului românesc de către trupele sovietice în vederea ajutorării Cehoslovaciei 46. Stalin constatase că germanii nu mai doreau să continue colaborarea cu sovieticii pe care o avuseseră în primii ani interbelici. În această situație Uniunea Sovietică a fost nevoită să colaboreze cu statele occidentale. Prin aceasta liderul sovietic urmărea două obiective: o presiune asupra Germaniei, prin cooperarea cu democrațiile occidentale, pentru revenirea la
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
în special în problema Basarabiei. În continuarea eforturilor depuse de Titulescu în vederea apropierii de Uniunea Sovietică se înscrie și textul definitivat de acesta împreună cu Litvinov, la Evian, la 14 septembrie 1934, prin care 30 de state urmau să adreseze invitația sovieticilor de a face parte din Societatea Națiunilor. Acest fapt s-a materializat la 18 septembrie 1934 , când Uniunea Sovietică a fost admisă în Societatea Națiunilor. Doar trei țări s-au opus admiterii acesteia în organizația internațională respectivă: Olanda, Portugalia și
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
securității în Europa “ 58. Aprecieri a primit, din partea lui Titulescu, semnarea la 16 mai 1935, la Praga, a unui document similar între Cehoslovacia și Uniunea Sovietică 59. Reise faptul că Franța dorea să amenințe Germania dinspre partea de est cu ajutorul sovieticilor și al aliatelor sale sud-est europene. Titulescu considera alianța româno sovietică ca o continuare a tratatelor franco sovietic și cehoslovaco-sovietic, România având încheiate astfel de documente cu cele două țări. Totodată acessta considera că pericolul venea de la est iar dacă
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
cuprindea informația potrivit căreia : “ I.K.K.I (Comitetul Executiv al Internaționalei Comuniste a primit instrucțiuni de la Biroul Politic să desfășoare o energică propagandă în Basarabia în favoarea despărțirii de 73 A.N.I.C., fond Statele Unite ale Americii , (colecția microfilmeă, rola 538 cadrul 1154 ( Sovieticii au propus părții române în cadrul Conferinței de la Viena, la 3 aprilie 1924 , organizarea unui “plebiscit în Basarabia precedat de o evacuare militară românească “. Această propunere nu a fost luată în considerare de reprezentanții Românieiă. 74 A.N.I.C., fond Nicolae Titulescu
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
constituie una dintre ideile fundamentale ale politicii titulesciene promovată în acest interval de timp, o componentă a sistemului securității colective. Din cuprinsul lucrării se desprinde motivul eșuării mai multor tratative care vizau reluarea relațiilor diplomatice româno - sovietice - problema recunoașterii de către sovietici a unirii Basarabiei cu România întrerupte la 13 / 28 ianuarie 1918, printro decizie unilaterală a părții sovietice. Am demonstrat faptul că legăturile diplomatice dintre cele două țări au fost restabilite la 9 iunie 1934, 82 deoarece se produsese venirea la
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
să apară drept o apărătoare a sistemului de securitate colectivă, în acest sens fiind admisă și în Societatea Națiunilor la propunerea lui Titulescu, la 18 septembrie 1934. Uniunea Sovietică manifesta o temere față de ascensiunea Germaniei hitleriste. Am amintit faptul că sovieticii au semnat la Londra, la 3 și 4 iulie 1933, Convențiile pentru definirea agresiunii și a teritoriului. Definiția teritoriului a fost propusă de Nicolae Titulescu. Era pentru prima dată când se introduceau și se defineau precis noțiunile de agresiune, agresor
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
defineau precis noțiunile de agresiune, agresor și teritoriu în relațiile internaționale. Au fost prezentate tendințele de apropiere, după reluarea legăturilor diplomatice, dintre România și Uniunea Sovietică. Am subliniat faptul că după semnarea tratatelor de asistență mutuală franco - sovietic și cehoslovaco - sovietic, la 2 mai 1935, respectiv 16 mai 1935, 83 Titulescu a considerat necesar semnarea unui document similar între România și Uniunea Sovietică. Am ajuns la concluzia potrivit căreia prin semnarea tratatului de asistență mutuală româno - sovietic, ministrul de externe român
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
tratat cu România. Uniunea Sovietică nu ar fi avut de câștigat în urma semnării acestui document. Aceasta deținea informații despre demiterea iminentă a lui Titulescu. Apoi după reocuparea zonei renane de către Hitler, fară o reacție hotărâtă din partea Franței sau a Marii Britanii, sovieticii și-au dat seama că sistemul de securitate colectivă eșuase. Am subliniat faptul că Titulescu era înclinat să creadă că Moscova devenise un partener de încredere în viața politică internațională. Ministrul de externe român a avut prea mare încredere în
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
acest interval de timp, o componentă a securității colective. Această apropiere avea la bază mai multe elemente: ponderea geografică, demografică, militară și economică care făcea din Uniunea Sovietică o mare putere; pretențiile teritoriale ale acesteia la adresa României; impresia lăsata de sovietici după instaurarea regimului hitlerist în 1933 că ar vrea să abandoneze cooperarea cu germanii și că ar fi interesată de o conlucrare cu 5 2 statele care promovau securitatea colectivă; o posibilă apropiere sovieto-germană în cazul în care nu se
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
solicita 8 5 Moscovei un punct de vedere în legătură cu această problemă. Ambasadorul sovietic răspundea că Moscova dorește existența unor relații diplomatice normale cu Iugoslavia și Cehoslovacia însă problema Basarabiei nu putea fi considerată ca fiind una încheiată. În același timp sovieticii își exprimau disponibilitatea pentru a începe negocieri cu partea română cu scopul de a soluționa problemele existente 7 . Principalul obstacol care conducea la eșuarea negocierilor româno - sovietice era reprezentat de problema Basarabiei. Deoarece era adepta sistemului de securitate colectivă, România
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
E. Ă, fond 71 Uniunea Sovietică , (1928 - 1929Ă, vol. 79, f. 119. 9 6 Sovietică, Tratatul de renunțare la război sau Pactul Briand - Kellogg. Statele semnatare se angajau să renunțe la război în vederea soluționării diferendelor internaționale. Prin semnarea acestui Pact, sovieticii înlăturau pericolul unui conflict direct cu statele occidentale. Acesta era începutul unui plan, conceput de sovietici, prin care Uniunea Sovietică dădea impresia că este un stat care garantează sistemul securității colective 8. Datorită faptului că ratificarea Pactului întârzia și pentru
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
de renunțare la război sau Pactul Briand - Kellogg. Statele semnatare se angajau să renunțe la război în vederea soluționării diferendelor internaționale. Prin semnarea acestui Pact, sovieticii înlăturau pericolul unui conflict direct cu statele occidentale. Acesta era începutul unui plan, conceput de sovietici, prin care Uniunea Sovietică dădea impresia că este un stat care garantează sistemul securității colective 8. Datorită faptului că ratificarea Pactului întârzia și pentru a - și continua planul propus, Litvinov a trimis Poloniei, la 29 decembrie 1928, o propunere de
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
diplomatice dintre cele două țări se putea realiza dacă România accepta organitzarea unui referendum în Basarabia după care ar fi urmat o conferință bilaterală 12. Teoretic, prin semnarea celor două documente, Uniunea Sovietică renunța la folosirea forței în problema Basarabiei. Sovieticii doreau încheierea unor tratate de neagresiune cu Franța și Polonia. În privința Franței, sovieticii aveau în vedere o refacere a alianței franco - ruse anterioară Marelui Război, prin care își puteau asigura sprijinul francez în cazul unei agresiuni germane. Franța avea încheiate
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
referendum în Basarabia după care ar fi urmat o conferință bilaterală 12. Teoretic, prin semnarea celor două documente, Uniunea Sovietică renunța la folosirea forței în problema Basarabiei. Sovieticii doreau încheierea unor tratate de neagresiune cu Franța și Polonia. În privința Franței, sovieticii aveau în vedere o refacere a alianței franco - ruse anterioară Marelui Război, prin care își puteau asigura sprijinul francez în cazul unei agresiuni germane. Franța avea încheiate tratate de alianță cu Polonia și România. În consecință a condiționat semnarea tratatului
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Franța, urmărindu-și propriile interese, dar ignorându-le pe cele ale românilor, au încheiat pacte de neagresiune cu Moscova la 25 iulie, respectiv 29 noiembrie 1932. Ne exprimăm opinia potrivit căreia chiar dacă Varșovia a anunțat că va ratifica acordul cu sovieticii doar atunci când România va semna unul similar cu aceștia, inițiativa sa și a Franței nu reprezentau acțiuni ale unor adevărați membri ai sistemului de securitate colectivă din care făcea parte și România 21. La 2 februarie 1932, la Geneva, sub
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
a armamentelor și un control al dezarmării. Titulescu era o persoană orgolioasă și dorea să fie consultat în orice problemă importantă de politică externă. Astfel, la 1 octombrie 1932, Alexandru Vaida Voevod, președintele Consiliului de Miniștri, a inițiat negocieri cu sovieticii fără să îl anunțe în prealabil pe Titulescu. Ca urmare diplomatul român 22 Doru Dina, Ion Ivașcu, Dorin Teodorescu, Ecouri internaționale la demiterea lui Nicolae Titulescu, Slatina , Editura Fundației “Universitatea pentru toți ”, 2004, p. 5. 18 15 și-a prezentat
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
de neagresiune care ar aduce o garanție suplimentară sau cel puțin egală cu cea dată de Pactul Briand - Kellogg, atunci guvernul român îl va semna. Dacă însă guvernul 2007Ă,București,Editura Fundației România de Mâine, 2007, p.70. 20 17 sovietic propune un pact în care ar face rezerve asupra Basarabiei, nu există nici un motiv ca Bucureștiul să-l accepte, slăbindu-și poziția obținută în 1928 și confirmată prin Protocolul Litvinov“25. La 29 octombrie 1929, România lua decizia de a
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Astfel acestea înlocuiau războiul cu tratativele, ca mijloc de rezolvare a diferendelor internaționale. De asemenea, convențiile stipulau dreptul la autodeterminare în sensul păstrării independenței și inviolabilității statelor semnatare, indiferent de regimul lor politic. Titulescu opina că semnarea acestor documente de către sovietici însemna recunoașterea de facto de către aceștia a unirii Basarabiei cu România 34. Însă nu era o recunoaștere de jure a acestei uniri de către Uniunea Sovietică. 32 Nicolae Titulescu , op. cit. , p. 511. 33 Lucian D. Predescu, Concepția lui Nicolae Titulescu în
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
În iunie 1934, omul politic francez a vizitat Bucureștiul și Belgradul unde a obținut acordul aliaților săi în vederea realizării „Pactului Oriental”42. Polonia a acționat în secret pentru eșuarea „Pactului Oriental” deoarece nu era dispusă nici să se alieze cu sovieticii, nici să garanteze frontierele Lituaniei sau pe cele ale Cehoslovaciei. În iulie 1934, Polonia susținea că trebuia să se consulte mai întâi cu România în privința documentului respectiv pentru a se asigura dacă dorea și ea să fie inclusă în pact
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
1934, să adere la „Pact Oriental”. Cu acest prilej, francezii și-au „exprimat îngrijorarea ca cererea României să nu împiedice realizarea Pactului Oriental, dar a adăugat că Franța nu poate să-și ia răspunderea de a respinge cererea României ”43. Sovieticii insistau ca în acest document să fie inclus angajamentul Uniunii Sovietice și Franței de ași acorda imediat și reciproc asitența mutuală în cazul unei agresiuni. Francezii doreau să imprime Pactului un caracter formal și insistau ca acordarea de ajutor să
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
de viitoarele tratative româno - sovietice privind încheierea unui tratat de asistență mutuală. Acesta ar fi permis, în viziunea Varșoviei, traversarea teritoriului românesc de către trupele sovietice în vederea ajutorării Cehoslovaciei 46. Stalin constatase că germanii nu mai doreau să continue colaborarea cu sovieticii pe care o avuseseră în primii ani interbelici. În această situație Uniunea Sovietică a fost nevoită să colaboreze cu statele occidentale. Prin aceasta liderul sovietic urmărea două obiective: o presiune asupra Germaniei, prin cooperarea cu democrațiile occidentale, pentru revenirea la
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
în special în problema Basarabiei. În continuarea eforturilor depuse de Titulescu în vederea apropierii de Uniunea Sovietică se înscrie și textul definitivat de acesta împreună cu Litvinov, la Evian, la 14 septembrie 1934, prin care 30 de state urmau să adreseze invitația sovieticilor de a face parte din Societatea Națiunilor. Acest fapt s-a materializat la 18 septembrie 1934 , când Uniunea Sovietică a fost admisă în Societatea Națiunilor. Doar trei țări s-au opus admiterii acesteia în organizația internațională respectivă: Olanda, Portugalia și
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
securității în Europa “ 58. Aprecieri a primit, din partea lui Titulescu, semnarea la 16 mai 1935, la Praga, a unui document similar între Cehoslovacia și Uniunea Sovietică 59. Reise faptul că Franța dorea să amenințe Germania dinspre partea de est cu ajutorul sovieticilor și al aliatelor sale sud-est europene. Titulescu considera alianța româno sovietică ca o continuare a tratatelor franco sovietic și cehoslovaco-sovietic, România având încheiate astfel de documente cu cele două țări. Totodată acessta considera că pericolul venea de la est iar dacă
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
cuprindea informația potrivit căreia : “ I.K.K.I (Comitetul Executiv al Internaționalei Comuniste a primit instrucțiuni de la Biroul Politic să desfășoare o energică propagandă în Basarabia în favoarea despărțirii de 73 A.N.I.C., fond Statele Unite ale Americii , (colecția microfilmeă, rola 538 cadrul 1154 ( Sovieticii au propus părții române în cadrul Conferinței de la Viena, la 3 aprilie 1924 , organizarea unui “plebiscit în Basarabia precedat de o evacuare militară românească “. Această propunere nu a fost luată în considerare de reprezentanții Românieiă. 74 A.N.I.C., fond Nicolae Titulescu
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
constituie una dintre ideile fundamentale ale politicii titulesciene promovată în acest interval de timp, o componentă a sistemului securității colective. Din cuprinsul lucrării se desprinde motivul eșuării mai multor tratative care vizau reluarea relațiilor diplomatice româno - sovietice - problema recunoașterii de către sovietici a unirii Basarabiei cu România întrerupte la 13 / 28 ianuarie 1918, printro decizie unilaterală a părții sovietice. Am demonstrat faptul că legăturile diplomatice dintre cele două țări au fost restabilite la 9 iunie 1934, 82 deoarece se produsese venirea la
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]