10,213 matches
-
unui manager; - ierarhia - este formată din nivelurile manageriale ale căror număr este corelat cu amploarea controlului; - centralizarea și descentralizarea - este exprimată prin puterea pe care o deține un manager la un anumit nivel ierarhic; - specializarea după cunoștințe - se referă la spectrul atribuțiilor cuprinse într-un post care impun viitorului angajat anumite atitudini și cunoștințe; - definirea posturilor; - unitatea de comandă - dubla subordonare; - comunicarea - în cadrul organizației în general și în cadrul echipei manageriale. Alegerea variantei de structură organizatorică a sistemului managerial se face pe
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
pentru export 778. Securitatea și comerțul Destinderea treptată a restricțiilor comerciale a fost posibilă prin aceea că America și-a schimbat propria imagine. Strategia politică a "noii direcții" venea dintr-un sentiment de siguranță. Statele Unite nu mai erau îngrozite de spectrul unui atac sovietic, cum fuseseră la începutul anilor '50. De fapt, cînd secretarul de stat Dulles făcea publică noua direcție politică la National Press Club din Washington, pe data de 22 decembrie 1953, el o caracteriza ca pe o doctrină
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
curente puternic naționaliste, mărturie fiind dezbaterile din Katholikentage și prințul Alois Fürst zu Löwenstein, președinte al Comitetului Central care organiza aceste mari întîlniri ale catolicilor germani. În final partidul rămînea puțin sensibil la apelurile lui Marc Sangnier și obsedat de spectrul bolșevismului ce s-a aflat scurt timp la putere în învecinata Ungarie și pentru un moment prezent în Germania, dar nu disprețuia tema loviturii de cuțit pe la spate și ideea non-responsabilității Germaniei în declanșarea războiului. Discursul deschis al deputatului Joseph
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
cu 1947, doctrina unității politice a catolicilor a fost în favoarea democrației creștine. Acest fapt era foarte important fiindcă a permis timp de 45 de ani evitarea alunecării votului catolicilor spre dreapta. Partidele creștin-democrate erau, în viziunea unei Biserici neliniștite de spectrul viitorului, ca o garanție, ca un rău mai mic. Din acest motiv, pontificatul lui Pius al XII-lea marchează o turnură în istoria democrației creștine. Prin mesajele radiodifuzate de Crăciun (1942 și 1944) Papa vorbea de o "democrație adevărată și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
aprig doctrinar antipravoslavnic. Din acest punct de vedere, autorul vastului roman ciclic În preajma revoluției venea pe urmele imaginii create de Eminescu în articolele din Timpul, imagine pe care am creionat-o în capitolele anterioare. Dar ceea ce la 1883 trecuse de sub spectrul direct al războiului în diplomație, între 1914-1918 diplomația europeană se vedea deja sufocată de uriașa criză a războiului. Stere vedea bine că alianțele cu imperiul rus se sfârșesc cu amputări din teritoriul național, cum s-a întâmplat la 1877-1879, tendința
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ridicat în picioare nu din obligație, ci dintr-un resort adânc. Se spune că vreo oră Ceaușescu a fost ovaționat, Secretarul general al Partidului părând că retrăiește ceva din uimitorul an 1968. În inimile tuturor se reprofila, pentru o clipă, spectrul destinului Basarabiei, care nu putea să se deosebească de al României. S-a spus că momentul a fost imbold pentru grăbirea lichidării lui Ceaușescu. Cel care se îneacă încearcă să se agațe de o ultimă creangă, iar aceasta era Basarabia
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
invazia corupției în întreg mecanismul social-politic și cultural, încât românii s-au înjugat alături de asasinii economici internaționali la nimicirea propriei națiuni: prădătorii dinăuntru s-au solidarizat cu cei din afară. Încât orice reacție de apărare în fața acestora este contracarată de spectrul legendei negre: "țigani" care nu respectă statul de drept, care amenință Europa civilizată, care nu merită a intra în "spațiul Schengen", care nu sunt buni decât pentru a renunța la bogățiile solulului și subsolului, date pe nimic altora, până la români
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
fanatism, în spiritul "legendei negre" antiromânești. O minoritate substituindu-se cu viclenie unei întregi națiuni spre a-i uzurpa existența și a înlocui pe scena istoriei. XIX. Epilog eminescian Destinul a făcut ca prăbușirea comunismului în România să stea sub spectrul "naționalismului" eminescian, atât în Țară, cât și în Basarabia. Comunismul, în ansamblu, a căzut prin ofensiva naționalismului, aspect pe care, după propria-i mărturie, Mihail Gorbaciov nu l-a luat în calcul atunci când a declanșat perestroika. Fiindcă nici ilustrul Iuri
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
deșteptarea", înțelegând abia la simulacrul de proces din 25 decembrie 1989, de Crăciun, că se apropie nimicirea României, la care contribuise din plin prin obtuzitatea lui politică ce îngăduise continuitatea andropoviană a comunismului sub masca pierderii puterii de către partidul comunist. Spectrul "legendei negre", alimentată de ultimul deceniu ceaușist, se va întinde acum în simulacrul de libertate dobândit de România prin jertfele Revoluției din Decembrie. Primul și cel mai important semn a fost o nouă lepădare de Basarabia, un fricos nostalgic după
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
comun, dar, în realitate, asemănările dintre folosirea acestor expresii se suprapun parțial.“46 Obișnuințe de gândire adânc înrădăcinate, de care nu suntem de multe ori conștienți, ne fac să nu băgăm de seamă cât de larg și de variat este spectrul de situații și de caracteristici ale lucrurilor pentru care aplicăm cuvinte ca bine și frumos. Avem impresia că ele desemnează ceva comun tuturor acelor lucruri care sunt bune și frumoase. „Ideea că un concept general este o însușire comună a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cu mai multă sau mai puțină dreptate, că viața lor a contrazis reprezentarea curentă potrivit căreia realizările creatoare excepționale sunt rezervate doar celor care se țin departe de agitația vieții și a disputelor publice. În ciuda marii varietăți a înzestrărilor, a spectrului foarte larg al intereselor și preocupărilor, a configurației proteice a activităților sale, Russell a fost o minte de o coerență excepțională. Coerența i-a fost dată de încrederea neclintită în rațiune, în care el a văzut instanța supremă de evaluare
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
stadiu de dezvoltare în altul îl reprezintă capacitatea acesteia de a-și întări avantajele competitive (sau în cazul stadiului IV, incapacitatea) în scopul creșterii nivelului de bunăstare. Astfel, o anumită țară va realiza un progres atunci când va reuși, printr-un spectru mai larg al industriilor sale, să exporte (și să importe) mai mult și mai bine, pregătind, astfel, trecerea de la o dependență a consumatorilor interni (în special a celor productivi) de produsele externe la o dependență a consumatorilor externi de produsele
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
semnalate, datele obținute prin completarea răspunsurilor la itemii 16, 17 și 18 ai chestionarului, indică atitudinea pozitivă a tuturor cadrelor didactice față de necesitatea optimizării activității educative, În special a relației educator-grup. Aspectele care trebuie exersate se Înscriu Într- un spectru larg: pentru majoritatea Învățătorilor presantă este problema cunoașterii relațiilor afectiv - simpatetice dintre elevi, În timp ce pentru cadrele tinere și cele cu experiență mai importantă este stabilirea/ respectarea regulilor, dar și stimularea motivației grupului pentru activitatea de Învățare. Prin acest studiu s-
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
Sistemul său metaforic, adecvat ceremonialului ideatic, excelează în utilizarea liniei sobre; primează modulațiile cu finalitate existențială, viziunea sintetizatoare; pete de culoare și referințe muzicale, pădurea, marea, noaptea, orologiul, timpul intră într-o țesătură de sugestii rotitoare. Cutare odă crește pe spectrul unei păduri cosmice, "imensă orgă de aramă verde"; o altă pădure (pădure abstractă) e "ca un panopticum albastru de himere"; marea e și ea "orgă cu pedale adânci"; cadența unui dans "preschimbă brusc în flăcări și gaz / pojghița dulce-a
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
În fapt, melancolia sistematizată din Elegii e de găsit în mai toate poemele, inclusiv în cele erotice, poetul nefiind un amoroso în sens plat, ci un fel de "analist", un comentator fluctuant, agresat de singurătate, biciuit de presiunea timpului vorace. Spectrul morții, tiranic, acaparează memoria. Aparenta veselie se stinge repede, tristețea constituind un liant, un mod de inițiere în norma eternă: "Uite, în mine s-au trezit / toți morții mei / și toți morții morților mei, / prieteni și rude / ai morților morților
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în contradicțiile înconjurătoare", e centrul speciei in toto: Uscate-atâtea rosturi sunt Doamne! pe pământ, de frig, de foc, regrete, spaimă, neputință, că sângele din mine a început, oh! prea devreme să se domolească. În singurătățile Eului ("acest înăuntru vast") cutreieră spectrul morții; persistă amenințător haosul primordial: În noi e atâta beznă"! În "țara infernului", terifiantă, "labe reci de cârtiță", "vine tăiate", "sori măcinați în nori de cafea, / cascade de cretă, / vulturi ciocnindu-se în spațiu / de vărsăturile nopților" configurează expresionistic delirul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
pasul retoricii conceptuale, demonstrative; utilizarea lesnicioasă a versului liber favorizează adesea redundanța, totuși poetul cu certe disponibilități e o figură de prim-plan. După Infernul discutabil, o altă apariție relevantă, Vămile pustiei (1969), consolida poziția problematizantului încordat, opunând acum infernalului spectrul transcendenței. Pustia (cu derivatele ei) devenea o contra-temă; un fel de sfidare. Deși prin transcendență se înțelege, de regulă, o ascensio, un urcuș în purități absolute, există o alta transcendență pe orizontală; și pustiul, și întinderile marine inculcă mirajul unui
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ori despre "cămașa lui Hristos" acestea, cumulate, conduc la ideea de murire și regenerare în etern. "Moartea-și primblă iar trăsura / prin turcitul București" (Doina Melodie fără sfârșit). Dacă în Rosarium prevalează dicțiunea megalinară, preasălvirea Madonei, în Doina prioritar e spectrul dispariției. La centenarul Doinei lui Eminescu (prilej de encomion), Cezar Ivănescu se înfățișa cu un serial. Modul lirico-epic al lui Arghezi vârstnic, "întors la brazdă" și autor de doine (Doină din frunză, Doină din fluier, Doină pe nai), e și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
copiilor". Sau: "Va fi atât de simplu totul / Că nici nu vei înțelege / Decât mult mai târziu" (Întâlnire). Existența, experiență de-a râsul-plânsul, implică inevitabil ascunzișuri, dimensiuni intangibile, obscurități și genuni. Pângărirea împresoară din toate părțile: "Pământul cald este impur"; spectrul putrezirii, al degradării materiei alterează până și ființa cuvintelor: "E fericit cuvântu-n gând, / Rostit urechea îl defaimă". Și totuși puritatea singură "nu rodește", drept pentru care: "Fecioarele nu nasc copii, / E marea lege a maculării / Tributul pentru a trăi
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de a întâmpina fără aprehensiuni moartea individualizează vădit un spirit lucid și paradoxal. Dintr-un Orgoliu picură lent o indistinctă mâhnire: Fii bun, vom trăi / copleșiți de neînțelegerea lumii cu lumea..." Mai temperat decât la Cezar Ivănescu și Ileana Mălăncioiu, spectrul dispariției neliniștește; în Fervoare (1972) starea de reflux existențial împresoară: "Numără, numără, numără, / astăzi este ai ce număra / mâine amândoi nu vom mai fi / alții altfel vor număra" (Numără). O Ninsoare de noapte, un simultaneism de răceală, de gravitație terestră
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Săgeata înfiptă-n aer, uimit de Ploi inverse ori de Memoria copacilor, ori privind spre Profetul mut. Bineînțeles, a și publicat cărți pentru copii: Povești de când Păsărel era mic și Alte povești de când Păsărel era mic... Efuziunile, exteriorizările nu exclud spectrul dispariției; însă privind în sine elegiacul contrapune aprehensiunilor inerente un surplus de elan vital: O beznă flămândă mă caută, sire, și mările toate-s de ceață. Și-am să mor de prea multă iubire Și-am să mor de prea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
au un rol important. Peisajul economic nu ar fi niciodată stabil, crizele sunt inerente sistemului și nu accidentale, dar ele generează progres. Cheia este inovația permanentă. Revoluția tehnologică actuală creează un adevărat șoc. Multe noutăți ne par străine, iar vechiul spectru al șomajului tehnologic reapare. Angoasantă, economia bazată pe tehnologie depășește modelele clasice și face obsolete politicile și instituțiile macroeconomice tradiționale. Oportunită țile tehnologice trasează noi și noi frontiere. Politica economică a viitorului ar putea conferi un loc cît mai mic
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Puterea economică e și cauză și efect al celorlalte forme de putere și, în primul rînd, principalul mijloc al superiorității strategice. 4.2.2. Puterea economică și rangul strategic Legătura dintre cele două este tendențial adevărată, mai ales la extremele spectrului puterii. Invers, absența forței economice se conjugă, în cele mai multe cazuri, cu insuficiența militară (excepție face Coreea de Nord), țările respective fiind de multe ori abandonate sărăciei și conflictelor interne. Dar relația dintre puterea economică și rangul strategic internațional nu este întotdeauna la fel de
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
lui George Friedman), iar egoismul și orgoliile vor distruge Uniunea Europeană. Va începe un ciclu al dezintegrării euro-atlantice și se va reveni la logica confruntării, la balance of power, unde Europa, sau oricare dintre membrii săi, va cîntări foarte puțin. Iar spectrul războiului economic, și nu numai, mijește deja. Sigur, și Asia are problemele ei, iar China nu se impune ușor, mai ales dacă Japonia se va reînarma, cum anunță premierul Shinzo Abe. China nu va putea inspira lumea cum au făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
obligase la stăpânirea tendințelor de renunțare, memoria genocidului a dinamizat iudaismul și a consolidat fidelitatea față de Israel, o fidelitate care, după Războiul de Șase Zile, a devenit o nouă poruncă orizontul rămânând dominat, pentru supraviețuitori și pentru ceilalți evrei, de spectrul persecuției inevitabile și de dogma împărțirii lumii între victimele evreiești și ceilalți. Ca pentru a le da dreptate celor care atribuiau antisemitismul perenității evreilor și a iudaismului. Era deci posibil să fii evreu în mod pozitiv? Nu spunea deja Spinoza
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]