3,144 matches
-
Această imagine corespunde În actor agitației stârnite când intervine emoția. Dacă el e neatent și lasă ca aceste cercuri ușoare să se intensifice și să devină valuri, va fi pe nesimțite Înghițit de ele. Reacția emotivă crește În valuri, devine stăpână pe situație, cel de pe scenă devine sclavul ei. Dacă această reacție, atunci când nu e decât un mic cerc pe apă, este controlată voluntar, ea se va dezintegra de la sine. E nevoie de un antrenament lung să ajungi să fii stăpân
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
ar fi frânt inima dacă ar fi știut), rămăsese parcă atârnată de legătura ei de chei, În timp ce mama se străduia să-i alunge cu vorbe mângâietoare bănuielile care-i mai treceau uneori prin mintea tot mai tulbure de bătrână. Unică stăpână pe micul ei regat, situat departe și plin de mucegai, pe care ea Îl considera cel adevărat (am fi murit de foame dacă ar fi fost așa), era urmărită mereu de privirile batjocoritoare ale lacheilor și ale cameristelor, În timp ce se
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și, În 1930, Într-o suburbie a Pragăi (unde mama mea văduvă și-a petrecut ultimii ani de viață, trăind dintr-o mică pensie acordată de Guvernul ceh), mai putea fi Încă văzut ieșind, Împotriva voinței lui, la plimbare cu stăpâna, Împleticindu-se mult În urma ei și gâfâind, Îngrozitor de bătrân și furios pe botnița cehească de sârmă - un câine emigrant Într-o haină peticită care nu i se potrivea. În ultimii doi ani de Cambridge, fratele meu și cu mine ne
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de eliberare, justificarea marilor sacrificii făcute în asigurarea unui viitor de libertate. Dacă adăugăm stăpânirii otomane și năvălirile barbare, terorismul tătarilor, stăpânirea austro-ungară, rusească, hitleristă, sovietico-comunistă, post comunistă originală și capitalistă sălbatecă... ne întrebăm: când a fost țara noastră liberă, stăpână pe soarta sa, împlinirea visului de libertate al lui Ștefan? Ștefan a salvat Moldova ce se afla pe marginea prăpăstiei, în pericol de a fi sfâșiată "Super extirpatione Valahiae" de către vecinii hrăpăreți ce visau deschiderea la Marea Neagră comerțul Levantului prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
visează cucerirea Europei. Bun zid și pavăză le-am fost, repetă Tăutu. Puterile Apusului și ale Răsăritului s-au adunat într-o mare "Ligă creștină antiotomană" ce țintește dezrobirea Constantinopolului, zdrobirea și alungarea turcilor peste mare: Papa de la Roma, Veneția stăpâna mărilor, Mathiaș al Ungariei, Cazimir Crai, Imperiul german, regele Podybrady al Boemiei, șahul Persiei Uzum-Hassan, craiul Ivan al Moscovei, regele Franciei, regele Georgiei, noi, Moldova, și câți încă. Apusul și Răsăritul, Europa toată, unită, ce forță! Să le trimitem veste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Tresare și se oprește. Pe palme duce o cățuie cu jăratic, din care fumegă învălătucit mireasmă de tămâie. Voichițo! Voichița face o plecăciune și murmură: Măria ta... Alexandre... Tămâiază în grabă icoana Sfintei Fecioare Maria, bolborosește: Prea curată și binecuvântată Stăpâna noastră născătoare de Dumnezeu și pururi Fecioară Maria. Lasă cățuia la icoană, se închină la repezeală, face altă plecăciune către Măriile lor și se retrage spre ușă. Voichiță! Dat-au turcii?! Voichița se lipește cu spatele de zid, cu ochii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în toi: bătaie cu flori pe Canal Grande, măști, măscărici, cântece, beție nebunie! Și aistora le arde de "Cruciadă" precum câinelui a linge sare, mormăie Ștefan. Și?... Dogele, pe galera-amiral, arunca inelul în valuri, logodea Veneția cu Marea, încununând-o "Stăpâna Mărilor" Încaltea, să se cunune și cu Cerul și cu Pământul, să devină "Stăpâna Lumii"!... De ce nu? La puterea banilor lor... sugerează Țamblac. Să nu le-o ia înainte Mahomed, cu "puterea armelor lor", zâmbește sarcastic Ștefan. Treci peste comèdie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
aistora le arde de "Cruciadă" precum câinelui a linge sare, mormăie Ștefan. Și?... Dogele, pe galera-amiral, arunca inelul în valuri, logodea Veneția cu Marea, încununând-o "Stăpâna Mărilor" Încaltea, să se cunune și cu Cerul și cu Pământul, să devină "Stăpâna Lumii"!... De ce nu? La puterea banilor lor... sugerează Țamblac. Să nu le-o ia înainte Mahomed, cu "puterea armelor lor", zâmbește sarcastic Ștefan. Treci peste comèdie. Și?... În "Palozzo ducale", urcam "Scara uriașilor" străjuită de lei înaripați, mă sprijineam de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
spre Isaia. Numai el!!... El e capul răutăților!!... El a pus la cale hiclenia!! El a scris cărțile trădării!! El a turnat otrava!! El!!! Numai el!!!.. Eu nu!... Eu nu!...Îndură-te! Am prunci! Cinci! Rămân pe drumuri!...Îndură-te, "Stăpâne"!! O să-ți fiu cu credință! Câine o să-ți fiu!!... Câine!!... Scârnă împuțită! șuieră cu ură Isaia. Otreapă! Negrilă se tăvălește în spasme, împroșcând cu spumă la gură: El!!!... El!!... Taie-i capul!!... Înțeapă-l! Numai el!!! Eu nu!... Eu nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
doamna Nacht” fiind de departe cea mai reprezentativă). Părinți, copii maturi, bărbați cu soțiile lor (au emigrat cu toții), iar la etaj, o altă familie, tot cu copii și ea, dar mai mici, de al cărei nume nu-mi mai amintesc. Stăpâna casei, o femeie neglijentă, leneșă, gălăgioasă și chiar isterică, monologa adeseori de la fereastră, de sus, de la etaj. Soțul ei, în schimb, era un om liniștit, cumsecade, delicat. Nu-l voi putea uita niciodată pentru că tocmai el mi-a dat prilejul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
nogai, aduși de turci de pe Volga, reședința hanilor devenind localitatea de azi Căușani. Dar, deși acești tătari, care încep să se numească „din Bugeac”, se răspândesc în tot sudul și într-o parte din centrul Basarabiei, cetățile turcești rămân adevăratele stăpâne în zonă. La începutul secolului al XVII-lea, sultanul Osman răpește Moldovei ținutul Reni, alipindu-l Ismailului. La începutul secolului al XVIII-lea, în 1712, după campania de pe Prut a lui Petru cel Mare și „trădarea” lui Dimitrie Cantemir, turcii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
știe nici pământul/ Pe care nu rămase dovadă peste ani/ Semn funerar ”. De ce să fi fost scoasă la vânzare nefericita roabă? se întreabă poetul. Nevoie de bani, restricții patrimoniale ? Sigur nu ; nu poate fi vorba decât de gelozia și mânia stăpânei, boierul fiind fără îndoială prea adesea ispitit de trupul tânăr al fetei, asupra căreia are drept la orice. Boureanu ̀ și închipuie o întreagă desfășurare dramatică și crudă, perfect plauzibilă. Un zaraf bătrân și libidinos, cu ochii dilatați de poftă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
vor avea cu siguranță un loc important în perimetrul marii arte, scena lirică având astfel de câștigat. Din producția cu opera La serva padrona de Pergolesi, am reușit să desprindem un element de certă valoare, Loredana Țaga, în rolul servitoarei stăpâne, cu reale calități vocale și actoricești. Prestația scenică din spectacolul amintit o recomandă să poată sta oricând alături de profesioniști cu experiență. Tinerețea ei cuceritoare, prezența fizică agreabilă, zâmbetul șăgalnic, gesturile autoritare ilustrate cu convingere (la nivel profesionist), în momente de
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
a scos la vedere o icoană foarte veche pe care a mângâiat-o, a sărutat-o și apoi a pus-o repede înapoi, închizând dulapul în timp ce se uita spre ușă ca să nu intre cineva. Ai văzut, tovarășa Teodora? Aceasta este Stăpâna noastră! Să nu spui la nimeni ce ai văzut, mi-a mai spus și mi-a făcut semn să plec. Să-i spui părintelui că nu poate fi primit în partid. Ia astea de aici și fugi repede să prinzi
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
cabinetul de la Viena a fost tentat să redeschidă problema Dunării, dar n-a mai obținut ajutorul Franței, chestiunea fiind de fapt rezolvată Încă din toamna lui 1883, odată cu semnarea Tratatului secret de alianța dintre România și Austro-Ungaria, țările riverane rămânând stăpâne În porturile și apele lor, putând aplica principiul libertății navigației. 2. Acțiunea diplomatică și politică desfășurată În vederea aderării României la Tripla Alianță și menținerea ei În sfera de influență a Puterilor Centrale După câștigarea și recunoașterea independenței, a crescut constant
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Hentsch "Noi, d- le colonel, nu suntem aici nici Învinși, nici Învingători; căci tratativele se fac pentru viitor, nu pentru trecut. Fac Însă apel la patriotismul dumneavoastră ca sa vedeți că interesul Germaniei cere o Românie puternică, neștirbită În granițele sale, stăpână pe gurile Dunării, cel puțin pe patru districte din Basarabia, cu cetatea Ackerman-ului ca punct de reazăm, având o libertate politică și economică absolută și cu o stare materială cât mai Înfloritoare. Noi suntem Germaniei cloșca cu ouăle de aur
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
și vădesc intenția estetică a scenariului : Israel Hands : Am spart cătușele legii și ordinii. Am plecat unde am ales, am făcut ce am vrut, am furat orice ne-a plăcut. Până ce ștreangul și tunul ne-au ucis. Nu Britania era stăpâna mărilor. Eram noi ! Din Caraibe până în coasta Americii, nicio corabie nu era în siguranță ; Blackbeard : Bieți orbi, ce am dus biete vieți oarbe, cu moartea și uitarea chicotind la călcâiele noastre. Dar în timp ce alții erau mulțumiți cu femei, rom și
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
pe Drul Ion Cantacuzino , priceput și energic, dar, din nefericire pentru el, era băiatul Dnei Maria Filotti : când s-a aflat de intenția noastră toată lumea teatrelor a început să se agite, rugându-ne să nu o facem pe „Coana Mița” stăpâna Naționalului. Așa se explică de ce ne-am oprit la soluția numirii lui Haig Acterian, dar alegerea aceasta s-a dovedit apoi foarte potrivită, Teatrul Național montând câteva spectacole de mare valoare artistică. Pentru Opera Română eram toți de acord să
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
în odăile acestei locuințe stăpânul absolut era un cocăr spaniol pătat, cu urechile pălălăind până la pământ. Când nu făcea conversație cu dânsul, ea vorbea tot timpul despre Bob. A fost o adevărată tragedie când l-a pierdut: naiv ca și stăpâna sa, cățelul se luase după cineva. Duduia Sofica nu l-a mai înlocuit până la sfârșitul vieții, jelindu-l ca pe un copil. Oriunde zărea un câine alb pătat cu negru, îl chema cu disperare pe numele celui dispărut. Bob a
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
paznicul casei“ (aprodul), al acestei Opere. Sunt un „simplu preot“ la ordinele Divinei Providențe. Datoria mea e să am mereu privirea atentă la semnele voinței lui Dumnezeu și să-l ascult cu promptitudine». «Așa cum ochii slujitoarei rămân atenți la ochii stăpânei sale» (Ps 123,2) A crede, pentru don Calabria, însemna a se încrede complet în Dumnezeu. Credința sa nu s-a pierdut într-un fanatism irațional; era fondată și înrădăcinată pe Cuvântul lui Dumnezeu, pe Tradiție și pe Magisteriul Bisericii
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
oarecare, pe care o lăsa închisă deoparte și își deschidea cărțile sale școlare pentru a le studia. Hrana, în continuare, era puțină și lipsită de calorii, iar câteodată se întâmpla să nu aibă chiar deloc. Mama își petrecea nopțile asistând stăpâna hanului Riva San Lorenzo. Dimineața, când revenea acasă pentru a se odihni timp de câteva ore, i se întâmpla uneori să nu se mai trezească de oboseală. Giovanni, întorcându-se după primele ore de școală, nu îndrăznea să o deranjeze
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cu natura, de ambientul modest, dar mult mai familiar. Casa de noviciat din Roncà Un alt dar venit de la Providența dumnezeiască este casa din Roncà (Verona). Vila i-a fost oferită lui don Calabria în urmă cu douăzeci de ani. Stăpâna se afla la Lazise, pe lacul de Garda. Era grav bolnavă și dorea să se spovedească la don Calabria. Dar, agravându-se pe neașteptate, a primit sacramentele de la parohul satului. Apoi a trimis să cheme notarul pentru a-și dicta
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de partea Germaniei, și în calitate de cumnat al Kaiserului, și ca feldmareșal german, convins de forța militară și de victoria Germaniei. Suveranul, în pofida germanofiliei sale, era un patriot pătruns, ca toți grecii, de "Marea Idee" realizarea visului național al unei Grecii stăpîne pe Constantinopol. Zvonurile despre un atac asupra Dardanelelor îl obligau să discute cu mine, președintele consiliului de miniștri întrucît mă detesta fără să ascundă acest fapt admițînd că prima fază a unei forțări a strîmtorilor ar fi un succes ușor
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Bucuria începe să se reverse peste tot. Umple clasele, holurile școlii și se așterne pe chipurile tuturor copiilor. De ce? N-ați aflat încă? De astăzi vacanța mare își intră în drepturi. A biruit anul școlar și de acum va fi stăpână peste lumea copilăriei, toată vara. George ajunge acasă. Sora sa, Ioana, încă nu s-a întors de la școală. Cu gândul la minunata vacanță, prima lui vacanță mare din viața de școlar, ațipește și...pătrunde pe nesimțite într-o lume de
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
de a fi complet izolați. Tinerii sunt niște marchizi, ridiculi prin afectare, spunând însă în substanță lucruri fine până la manieră. Dimitrache știe să șoptească "des douceurs": Jurământ îți fac, Elencă, cât ai trăi pă pământ Să-mi fii scumpa mea stăpână, pentru tine să trăiesc, Sufletul meu, starea, vieața, cu plăcere să-ți jertfesc. Elenca e și ea fata secolului și răspunde cu solemnități sentimentale: Când aș ști cu-ncredințare că sunt câte le vorbești Și că n-oi fi înșelată
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]