4,267 matches
-
revezi și de ce? Aș dori să o revăd pe Constanța Buzea. Dar, din păcate, nu mai este posibil, pentru că geniala poetă ne-a părăsit acum doi ani. A fost un Om care a suferit mult, iar Poeta Constanța Buzea a stăruit totuși într-o operă literară egală cu sine însăși de-a lungul timpului, la cea mai înaltă cotă valorică, supraviețuind literar și uman încercărilor vieții. M-a iubit mult, mi-a deschis drumul în vizibilitatea literară, m-a tratat, alături de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Moțiunea de protest „asupra prelungirii fără cauză a detențiunii dlor Ion Zelea Codreanu, I. Moța, Bandac, Popescu Teodosie, Gârneață, Vernicescu și Dragoș, trimițând acestor martiri ai cauzei sfinte de apărare național creștină, expresia dragostei lor și asigurându-i că vor stărui cu toată energia ca să li se facă dreptate.” Cu numărul 31 din 2 decembrie 1923, gazeta se tipărea la Câmpulung Moldovenesc - Tipografia „Școala Românească” - director Gh. Măzgăreanu. Deșteaptă-te Române nr.33 din 23 decembrie 1923 avea scris pe frontispiciu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lua fosta criză ministerială ca punct de plecare pentru o dezbinare între românii bucovineni.” Declarânduse că „nu este în măsură a judeca o administrație a cărei operă încă nu o cunoaștem - „Partidul Democrat Național făgăduia că și în viitor va „stărui din răsputeri pentru strângerea rândurilor tuturor românilor la opera de consolidare a României Mari.” „Cu ziua de azi, spune Voința poporului, Gazeta țăranului a încetat a fi organul partidului democrat - național.” Pe verso erau publicate Hotărârile partidului din 26 aprilie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și când până și Candela veșnic de la Putna, înfiorată, își tremură sfântul ei sâmbure de lumină - primul nostru gând fie rugăciunea de profundă recunoștință, așternută pe țărâna dar și pe cuvântul celor ce se dăruiesc Supremului Sacrificiu, acolo unde noi stăruim a fi cu spiritul. Așadar, crâncenei jertfe din marea Vale a Plângerii, dar și din sfânta biserică a vredniciei străbune, care-i astăzi Moldova - o clipă de creștinească și românească cucernicie” Urma poezia „Ne vom întoarce înapoi!” - semnată Geordrumur, din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu cuvintele celui pentru care actualitatea românească este o permanență, scrise despre E. Lovinescu, înlocuind doar numele: "Pentru cultura noastră românească mai ales, Virgil Ierunca rămîne un îndrumător pentru care epitetele de recunoștință urcă pînă acolo unde exagerarea chiar nu stăruie decît ca infimă măsură". (Convorbiri literare, nr. 8, august, 2000, text publicat integral în Viața Românească, nr. 12, decembrie, 2000) DIN VREMEA PROLETCULTISMULUI ÎN FLOARE Un prim volum de documente, adunate și comentate de Lucian Dumbravă, sub titlul Ei, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
linie democratică pentru literatură. În concluzie: "Important pe tărîm literar a fost faptul că partidul a pus în fața scriitorilor imediat după eliberare, cu claritate, problema combaterii antirealismului în artă de pe poziția realismului și i-a îndemnat chiar de la început să stăruie în însușirea realismului socialist, îndeosebi prin studierea literaturii sovietice și prin tot mai temeinica cunoaștere a ideologiei marxist-leniniste". De mare însemnătate îi pare raportorului articolul lui Sorin Toma, publicat în 1948 de "Scînteia", în care este atacat Tudor Arghezi pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
În această vară a anului 2006, aceste lucruri Într-un text ce va purta titlul Vinovăția românească, o temă care m-a preocupat imediat după Revoluție, când Încă epitetul de „laș, lașitate” aplicat nației noastre și indivizilor care o compuneau stăruia pe aproape toate buzele În Occident, epitet cu care am luptat, instinctiv, ori de câte ori am avut ocazia. Am fost noi oare cu toții „lași”, recăzând, cum spuneam, În acest „labirint” al năzuințelor și valorilor, după ce, doar cu puține deceni În urmă, „reușiserăm
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
tineri scriitori inimoși - mă răsplătește de multe amărăciuni, pe care le-am avut În viață. Anul trecut am mai avut o răsplată de suflet: la Liceul din localitate am fost solicitat să predau ore de lb. germană, pentru care am stăruit să nu se scoată din program. După 2 ani de funcționare am avut la bacalaureat 17 eleve și elevi, care au ales lb. germană. Președintele comisiei, Prof. univ. Ifrim (moldovean) stand de vorbă cu ei, mi-a comunicat aprecierea elevilor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
se poate duce cu mâna goală să ceară ea ceva pentru Fălticeni. Inițiativa trebuie să pornească din acest oraș. Apoi vom vedea, după tratative - ce e de făcut. Ne va ajuta bănește, desigur, căci, după cum scrii și mata, material este. Stăruiește, dragă domnule Dimitriu, să urgenteze formalitățile și să le trimită doamnei Ungureanu. (Adresa: Prof. MariaLuiza Ungureanu, str. Aurel Vlaicu 125, București II - Sector). Drept să spun: nu mai Înțeleg apatia asta . Voi căuta și În corespondența mea literară și, dacă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Nu cunosc Însă precis numele și adresa acestei edituri, nici pe cel care o conduce ca redactor-șef. Iată, deci, rugarea mea: să faci mata investigațiile necesare și să-mi comunici, căci nu mai vreau să dau lucrarea la București. Stăruie, parcă, un regionalism, regretabil, Încă. Ce zici? Se poate? După plecarea matale am primit o scrisoare de la tov. Ilioaia - vrednicul director adjunct al liceului „N. Gane”, prin care-mi face cunoscut, că s-a fixat Sărbătorirea Centenarului la 13, 14
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
reușita la examenul de engleză. Limba e necesară pentru vizitatorii străini. Sunteți... fenomenal. 13) Cu Vasiliu Falti e grea treaba. D-na Păpușanu, sora lui, a fost nu de mult cu soțul ei, la noi și i-am rugat, să stăruiască pe lângă eremitul de Vasiliu-Falti, să dea ceva pentru Flt. - oraș pe care și el e supărat dar, faptul că pentru el răspund la punctul 13 (deși nu-s superstițios) e Încă o dovadă, că nu vom reuși. Totuși, voi mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
pe lângă eremitul de Vasiliu-Falti, să dea ceva pentru Flt. - oraș pe care și el e supărat dar, faptul că pentru el răspund la punctul 13 (deși nu-s superstițios) e Încă o dovadă, că nu vom reuși. Totuși, voi mai stărui. Mai există bustul „Gane”? 14) Soția lui Serafim Ionescu, Lucreția Ionescu, a fost institutoare la Școala mea de aplicație (la Șc. Normală) și prietena bună a soției mele. Ce vreți să știți despre dânsa? A murit la Văratic și era
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
convinsă că Îmi acordați „circumstanțe atenuante”. Dar să nu mai pierd timpul cu lucruri prozaice, ci să trec la ceea ce ne este plăcut și conform preocupărilor noastre. Vreau să Încep prin a Vă felicita pentru realizarea Dstră, pentru care ați stăruit și ați muncit. Finit coronat opus! „Galeria oamenilor de seamă” de la Fălticeni va deveni cu siguranță un Însemnat loc de meditare și de cunoaștere a tuturor valorilor spirituale date de orașul și județul Dstră. Nu mă gândesc la o concurență
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
50 de ani, zâmbitori și mobili, echipați pentru voiaj: teniși în picioare și rucsacuri mari, cu o sumedenie de buzunărașe pline ochi cu diverse mărunțișuri. Ca și Nelly, domnul Möller vorbește puțin limba rusă și pare mândru de această performanță, stăruind în a-și etala cunoștințele, crezând probabil că mă flatează. Mai degrabă mă bucur să constat că știe câte ceva despre Republica Moldova, astfel nemaitrebuind să-i explic „renașterea” noastră anemică din spuma perestroikăi lui Gorbaciov... Șederea noastră în gară se prelungește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mai gravă: un maiestuos cu tentă modestie. Pe scurt, tot ce poate aduce în imaginație mai revitalizant și mai regenerator ideea botezului fără baptisteriu, în aer liber, cât mai aproape de izvorul vieții (și încă ce viață, cea veșnică!), toate acestea stăruie sub pleoape. Ajungem, în sfârșit, într-o zonă militară recent dezafectată, un teren viran presărat cu mărăcini, cu câțiva eucalipți crescând ici și colo, împrejmuit de garduri înalte de sârmă ghimpată și străjuit de un turn de observație. Un loc
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
De la Botoșani spre Ichimeni, prin Ungureni și Săveni. Ungurenii e o stație pe calea ferată ce s-a deschis pe valea Jijiei. De când cu calea ferată valea aceasta s-a populat și s-a îmbogățit. De-aici la Săveni mai stăruește încă oleacă de drum ca oamenii, dar de la Săveni, într-o regiune bogată de pământ negru, și printr-un fel de pustietate, printr-o lipsă de mare de sate, apucăm pe drumuri aproape impracticabile. Administrația Dorohoiului pare că s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aștepte treaz, să vegheze cu ochii închiși ca să-i prindă, și totdeauna, mărturisește cu disperare, cătră miezul nopții îl fură somnul și nu-i poate prinde... Ea nu bănuiește că el știe, dar, ca să rămâie singură cu "copilul acela", a stăruit ca doctorul să plece la "datorie", cu un spital ambulant... Și discuția între ei în care femeia îi dovedea că el, ca Român, trebuie să plece, îl umplea de fericire, căci îi mai aducea "încă o dovadă" nediscutabilă... Toate aceste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și Petre Lavrof directorul jurnalului "Înainte!" (Vperiod!) Zurich deveni în acele timpuri, ale începului (1873) un centru al studențimii ruse un fel de vast club socialist revoluționar. Guvernul rus, printr-un ucaz, consideră aproape în afara legilor pe cei cari ar stărui la Zurich. Atunci studențimea se întoarce în Rusia și devine propagandistă în masă. Revoluția rusă în dezvoltarea ei de la 1870 până azi are un caracter mistic și religios. Mai întăi ideologi și blânzi, martiri curați, ei devin teroriști (1880). Una
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să aibă o traducere a Calafatului și a vorbit despre asta cu mine și cu Șt.O. Iosif. Eram în corespondență cu Enric Furtună; i-am propus să-mi trimită o versiune. Mi-a trimis-o. E adevărat, în mine stăruiau rămășițele unui versificator; era lângă mine și Șt.O. Iosif, care, în ceea ce privește traducerile, e neîntrecut. Amândoi am scuturat și am pieptănat traducerea prietinului meu. Era o colaborare, era ș-un omagiu adus Reginei noastre; eu înțelegeam ca poezia să apară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Iubiți-vă unul pe altul din toată inima, și dacă un om păcătuiește împotriva ta, spune-i vorbe de pace și nu păstra în inima ta mânie; și dacă se pocăiește și mărturisește, iartă-l... Iar dacă-i nerușinat și stăruiește în nedreptatea lui, iartă-l din toată inima și lasă lui Dumnezeu răzbunarea." " Dacă unui om îi merge mai bine decât ție, nu te supăra, ci roagă-te ca să ajungă în deplinătatea bielșugului său." (Din Vechiul Testament) Horațiu: Humano capiti cervici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fost precursorii lui Kopernik, Galileu și Newton. Într-al zecelea și unsprezecelea secol în Apus (Anglia, Franța, Germania), s-a așezat o lege ca să fie iertați de spânzurătoare criminalii care știau să scrie și să citească (beneficium clericorum). Rânduiala a stăruit mai mult timp în Anglia. Hoțul care a furat până la 500 livre întâia oară și criminalul fără intenție se prevalează în fața judecătorului de multe ori analfabet de beneficiul de mai sus. Judecătorul, în asemenea caz, se referă la mărturia temnicerului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
privea cu liniște, fără sfială, cu ochii ei umbriți de gene mari fumurii. Îi șoptesc cu glas moale: Căprioară, nu sta aici, du-te. Părea că mă aude, dar rămânea liniștită pe loc. Îi fluer cătinel, o îndemn iar, ea stăruiește să rămână. Am chemat și pe vecinul meu din dreapta, inginerul X, s-o vadă. A venit inginerul. Ea s-a lăsat admirată, cu aceiași liniște. Abia după ce s-au apropiat hăitașii ș-au sunat în pădure câteva focuri de armă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în mintea și inima poporului. Cu cât Moldova feudală aluneca lent pe panta declinului politic și social-economic, cu atât mai mult în imaginația poporului epoca de glorie din vremea lui Ștefan căpăta proporții legendare. Faptele domnului se cunoșteau. Amintirea lor stăruia în lăcașurile ridicate de voievod, în locurile pe unde trecuse sau pe unde a purtat bătălii. Cu generozitate, poporul a început să-l identifice pe Ștefan ca întemeietor de țară (Vrancea), să-l substituie ctitorilor care trăiseră înaintea lui, sau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
turcii. Și la 15 martie 1481, domnul dă o proclamație către locuitorii Brăilei, Buzăului și Râmnicului, prin care-i anunța că a luat pe lângă el „pe fiul Domniei mele Mircea Voievod și nu-l voi lăsa de lângă mine și voi stărui pentru binele lui ca pentru al meu, eu însumi cu capul meu și cu boierii mei și cu toată țara mea, ca să-și dobândească baștina sa, Țara Românească, căci îi este baștină dreapta”. Domnul îi îndeamnă pe munteni să vină
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
câștigau bani buni din comerțul cu turcii și asta le era de ajuns. Scrisoarea boierilor este alcătuită și într-o vreme în care Țepeluș se pregătea să atace Moldova împreună cu turcii. Nu trebuie exagerat, în sensul în care s-a stăruit o vreme, că boierimea era trădătoare din principiu. Când turcii au făcut eforturi să cucerească Țara Românească, boierii munteni au fost în cea mai mare parte alături de Radu de la Afumați și, în bătălii care au durat mai mulți ani, au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]