7,322 matches
-
și a «convertirilor» care se petrec, la nivelul principalelor convenții și uzanțe literare, în proza lui Caragiale”. Figura definitorie a inovației lui Caragiale-prozatorul e găsită în ambiguitate, care privește statutul ficțional, relația autor- narator, ironia și absurdul. Ultima secțiune, Numărătoarea steagurilor, reia problema deschisă în Comediile lui I. L. Caragiale. Nu e un studiu clasic de receptare, căci accentul cade pe „«imaginile» lui Caragiale, ale creației sale, așa cum se succedă ele de-a lungul a cinci decenii”. Începută cu investigarea lui Caragiale
PAPADIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
incorigibil, Cluj, 1930; În credința celor șapte sfeșnice, I-II, Cluj, 1933; Cerurile spun, Sibiu, 1934; Nocturnă, Cluj, 1934; Alt glas, Oradea, 1936; Fără limită, București, 1936; Vecinul, București, 1938; De dincolo de râu, București, 1938; A trecut..., Oradea, 1939; Cu steagul înfășurat. Amintiri de la evacuarea Clujului, Sibiu, 1941; Manechinul lui Igor și alte povestiri de iubire, București, 1943; Teatru, Sibiu, 1945; Nuvele oltenești, Craiova, 1946; Amintiri din teatru, București, 1968; Ceartă oltenească, îngr. și pref. Titus Bălașa, Craiova, 1973; Teatru, îngr
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
Turnu Măgurele), „Drum” (Roșiori de Vede), „Tineretul” (Turnu Măgurele). În 1939 și 1940 este secretar de redacție la „Lumea românească”, iar în 1945 tipărește gazeta „Vipera”, fiind redactor-șef și elementul catalizator al acesteia. A mai colaborat la „Teleormanul liber”, „Steagul roșu”, „Gazeta literară” ș.a. Poeziile scrise de P. exploatează stângaci un așa-zis sentiment patriotic, fiind versificări facile, în spirit agitatoric: „Cu această dragoste nepieritoare/ Eu, țară, te iubesc clocotitor/ Și-am mers la braț cu tine totdeauna/ În văzul
PAUN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288724_a_290053]
-
1968; William Faulkner, Zgomotul și furia, București, 1971, Absalom! Absalom!, București, 1974, Sartoris, București, 1980, Pogoară-te, Moise!, București, 1991, Recviem pentru o călugăriță, București, 1995, Sanctuar, pref. Dan Grigorescu, București, 1996, Hoțomanii - o reminescență, pref. Mircea Mihăieș, București, 1998, Steaguri în țărână, București, 1999, O parabolă, postfață Mircea Mihăieș, București, 2000; Truman Capote, Alte glasuri, alte încăperi, București, 1977; Peter Beagle, Ultima licornă, București, 1977; Leonard Bernstein, Cum să înțelegem muzica. Concerte pentru tineret, București, 1982; James Joyce, Ulise, I-
IVANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
nu se află mai mult de trei, patru săteni. Concurența dură a celor alte patru baruri din imediata apropiere au subțiat clientela fidelă a acesteia. În zonă se află primăria și școala principală. Adăpostite de clădiri vechi și semnalizate de steaguri decolorate, acestea amintesc sătenilor că momentul integrării în UE se apropie. Peisajul este dominat, din aproape orice punct al zonei, de o biserica înaltă, mândria satului. Situat în partea de est a județului Botoșani la o distanță de 11 kilometri
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
determinare sentimentală, cele mai frecvente fiind de tipul: mama, patria, țara, neamul nostru, inima noastră, sufletul nostru, în ceea ce privește asocierile legate de „Europa”, acestea sunt mai diverse și mai pragmatice. Astfel, Europa este asociată cu aspecte concrete, de titul: așezare, continent, steagul UE. Într-o altă serie de reprezentări, imaginea acesteia capătă fie conotații pozitive, precum bunăstare, progres, civilizație, fie, mai rar, conotații negative, fiind asociată cu dezordinea. Pe de altă parte, Europa este famila, fratele mai mare și locul unde vrem
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mișcare năvalnică; dar în fund, printr-un contrast de un admirabil efect artistic, poți vedea pardoseala de cleștar a unei mări calme, pînzele pleoștite ale neputincioasei corăbii și trupul masiv și inert al unei balene moarte - o fortăreață cucerită, cu steagul victorios atîrnînd leneș pe bățul înfipt în răsuflătoarea balenei. Cine este sau cine a fost atest Garnery, n-aș putea spune. Dar aș pune rămășag pe orice că a cunoscut îndeaproape subiectul, din proprie experiență sau că a fost, în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
că alte ciocane bat un cui în inima lui. Se stăpîni însă. Și, băgînd de seamă că flamura nu mai fîlfîia în vîrful arborelui mare, îi strigă lui Tashtego - care tocmai se cocoțase acolo - să coboare ca să ia un alt steag și să-l bată în cuie pe catarg. între timp, balena își încetinise fuga - cel puțini așa li se părea celor din ambarcațiunea lui Ahab, care înainta atît de repede spre ea; pe semne că obosise după trei zile de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și, atunci, simțind acel freamăt eteric de deasupra lui, sălbaticul scufundat în apă își pironi, cu ultima-i suflare, ciocanul în aripa aceea. Și astfel, cîrîind sălbatic, pasărea cerului, cu pliscu-i imperial întors în sus și cu trupul înfășurat în steagul lui Ahab, se scufundă odată cu corabia lui care, aidoma lui Satan, nu voia să se prăbușească în iad fără a smulge un crîmpei de cer, pentru a se duce la fund încununat cu acest coif viu. Cîteva păsări mai mici
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
facultăți recomandate erau de filosofie, de legi și de teologie. Facultatea de Legi, care îi avea printre profesori pe juristul bănățean Damaschin Bojinca, a fost închisă în 1848 și reorganizată prin Așezământul Școalelor, dat în 1851 de domnitorul Grigore Ghica. Steagul acestei instituții s-a păstrat, având inscripția „Facultatea de Dritu din Iassi 6 Octomvri 1855”, și a adunat sub însemnele sale profesori ca Simion Bărnuțiu, August Treboniu Laurian sau Papiu Ilarian. Primul rector al Universității din Iași, înființată prin decret
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
apeă Am În față planul economic al R.P.R. și mă gândesc la uriașele sarcini ce le avem de Îndeplinit noi, mânuitorii condeiului pentru a da celor ce muncesc În uzine și pe ogoare o artă Înălțătoare ca o fluturare de steaguri. Eroul meu, Costan Cimpoeșu, călit În lupta cu viața, de mic copil, dus În războiul fascist, rănit, nedreptățit de majuri și ofițeri, sărăcit de către vecinul chiabur Darie - eroul meu Costan, pe care frământările războiului l-au ajutat să-și cunoască
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ci trebuie s-o Înțeleagă și s-o trăiască În toată amploarea ei, În toate inepuizabilele ei posibilități. Numai atunci poetul timpurilor noi va izbuti să fie așa cum Îl cântă Maiakovski: Și cântecul și versul sunt o bombă și-un steag, și glasul cântărețului ridică masseleă».” PROZA Penuria de proză realist-socialistă deseori invocată În tot cursul anului 1948 este complet depășită În acest an. Faptul e vizibil atât În ponderea crescută a prozei În spațiul publicistic al gazetelor cât și În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai multor fapte de viață, chiar când selecția lor s-a făcut după un criteriu judicios. Nu se poate face literatură de calitate neînsoțind cunoașterea realității cu reconstruirea ei În cea mai bogată și multiplă evocare a vieții. (Ă). În Steagul de pe furnal a lui Petru Vintila, portarul fabricii cu mutră de iepuroi bătrân se ploconește la vederea oricărui „beamter”. (Ă). Acolo unde realitatea n-a fost Înțeleasă, n-a fost cunoscută, cât ar vrea nuvelistul să-și rezume În concluzie
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tuturor. Fără o critică literară marxist-leninistă sănătoasă și bogată, literatura noastră nu va putea progresa. Fără critica partidului nu poate progresa nici critica literară și nici literatura. (Ă). Scriu aceste rânduri cu sentimentul că Contemporanul prin greșeala săvârșită a pierdut steagul fruntașilor În producția culturală - pe care i l-a Înmânat Academia RPR prin premiul său - și pe care l-a deținut până acum. Dar nimic nu ne Împiedică să recâștigăm printr-o muncă mai serioasă, printr-o luptă mai dârză
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
l-a Înmânat Academia RPR prin premiul său - și pe care l-a deținut până acum. Dar nimic nu ne Împiedică să recâștigăm printr-o muncă mai serioasă, printr-o luptă mai dârză și mai vigilentă ca până acum acest steag, această Încredere a clasei muncitoare, singurul țel și singurul izvor real al activității noastre”. Din același număr al Contemporanului aflăm de Constituirea Comisiei de Critică literară la Uniunea Scriitorilor. „Sarcinile Comisiei - care se compune din d-nii Ion Vitner, Paul Georgescu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de lectură. Ea se complectează cu datele acestora din urmă, dar trebuie să le depășească prin comentariul textului propus. (Ă). Aici, credem că recenzia concurează cronica literară, care presupune desfășurarea actului critic În totalitatea sa. Apropierea lor se face sub steagul acelorași principii călăuzitoare și Între ele există un raport de reciprocitate. Cronica literară folosește datele recenziei, iar recenzia, comentând, nu are de folosit alte instrumente decât acelea ale cronicii literare, rezultând că trebuie să fie fundamentată de principii teoretice bine
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Prima Locomotivă de Mirceașerbănescu, Piese la timp de N. Rohan), Întărirea alianței clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare și transformarea socialistă a agriculturii (Povestea tractorului și a oamenilor lui de George Dan, Petru Dumitriu și N.Jianu, La Rășcani a fâlfâi steagul victoriei socialismului), combaterea birocratismului (Cea mai importantă secție de Nagy Istvan), Întărirea vigilenței (Dușmanul de A. Gheorghiu-Pogonești) și altele. Totuși, analizând din acest punct de vedere materialele revistei Flacăra, găsim și serioase slăbiciuni. Mai ales În ultimul timp se observă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Eliberați-l pe Dennis (Elisabeta Luca, Flacăra, nr. 20, 20 mai).l O nouă mârșăvie a slugilor dolarului (M. Novicov, Flacăra, nr. 19, 13 mai). 1 Trei schimburi pentru pace (Mihnea Gheorghiu, Viața românească, nr. 6).1 Gunoierul istoriei și steagul „Națiunilor Unițe”(Geo Dumitrescu, Almanahul Literar, Cluj, 8 iul.).l Vă sună sfârșitul, șerpi titoiești (Eugen Frunză, Contemporanul, nr. 201, 11 aug.).1 Moscova - centrul spiritual al lumii progresiste (M.T. Vlad, Contemporanul, nr. 202, 18 aug.).l Hai la vot
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
se anunțase Încă din anul precedent va fi repede Înăbușit, după cum vom afla din capitolul următor. În fond, nu se putea concepe ca totul să meargă prost: și proza și critica literară. Trebuia ca un sector literar să țină sus steagul realismului socialist. Și gestul Îl fac poeții, În același stil - ba uneori depășindu-l - ilustrat de suita de poezii menționate În prima parte a cărții. Nu trebuie să consulți cine știe ce tratat economico-istoric ca să afli despre evenimentele anului și preocupările oamenilor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Comitetul pentru Pace (Petru Vintilă, În nr. 178)• Răvaș tovarășului miner A. Baltag, În nr. 176)• Armata țărănimii muncitoare (Vasile Nicorovici, nr. 180)• Cântecul de dor de țară al iugoslavului fugit de sub jugul lui Tito (Victor Tulbure, nr. 181)• Cu steaguri purpurii, imense fluvii. (Mihai Beniuc, În nr. 188)• Cântecul larg ce ne-nfășoară (Maria Banuș, În nr. 192)• La școala de literatură (Victor Felea, nr. 214), etc. Aceleași teme, alte nume În Almanahul literar de la Cluj: A.E. Baconsky, Cornel
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
le Învârti Înăuntru, până să capete Înfățișarea utilă dorită». După R. Petrescu, deci, poeții noștri de abia acum «descoperă» poezia. După R.Petrescu poezia e o «armă delicată», nu o spadă ascuțită care pătrunde adânc În inima dușmanului, nu un steag care cheamă oamenii la muncă și luptă. După R. Petrescu «armele acestea delicate se pregătesc cu Încetul». Să nu ne mirăm - cu alte cuvinte - că A. Toma, Maria Banuș, Dan Deșliu, Radu Boureanu și toți poeții noștri, nu scriu de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Poeme de pace și luptă), Dan Deșliu (În numele vieții). Alte volume de poezii publică: Vasile Nicorovici ( În mina de cărbuni), Nina Cassian (Nică fără frică), A. E. Baconsky (Poezii). De asemenea, Eugen Frunză - poetul cultivat de Flacăra, publică volumul Sub steagul vieții, iar Veronica Porumbacu - poeta preferată de Viața românească și Scânteia - publică volumul Anii aceștia. CENACLUL - PEPINIERĂ DE TALENTE Pentru a-și Îndeplini rolul formativ, noile valori morale, noile conduite, noul ideal social, cuprinse și create de noua cultură - apendice
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
-n anii următori. Noi nu vom mai reveni asupra acestui subiect. Am dorit să fie reținută și această componentă a vieții literare din vreme; era fața triumfalistă, plină de grandomanie a „literaturii maselor” care oricând putea fi „fluturată ca un steag elocvent: 44 de cenacluri, peste 1500 de membri, iar În timp, cifrele se dublează; era un mod de ascundere a unui mare vid; era, mai ales, un cadru ideal de ajustare a conștiințelor tinere, după calapod. Sigur că În vreme
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
literare prin utilizarea abuzivă a expresiilor triviale și de jargon, a regionalismelor, arhaismelor, neologismelor, apare tendința de a «simplifica» limba. (Ă). În versurile lui Tulbure de pildă, izbucnesc la fiece pas «fanfare de lumini», cresc «holde de bucurii», flutură pretutindeni steaguri, Înlocuindu-se astfel prin șabloane convenționale bogăția vieții. (Ă). Eugen Frunză repetă inutil epitetul vag și inexpresiv «bun» În versuri consecutive din Cântec de leagăn. Dan Deșliu afirmă că toate lucrurile pe care le descrie sunt „mari, mărețe, uriașe” etc
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
senin” 11. Traian Săvulescu. - La aniversarea a 75 de ani de viață a poetului și academicianului A. Toma. În: Viața românească, nr. 2, febr. 1950. 12. Minai Beniuc. - Linia ascendentă a poeziei lui A. Toma. Ibidem. 13. N. Moraru. - Sub steagul clasei muncitoare. Poetul A. Toma a Împlinit 75 de ani. În: Contemporanul, nr. 175, 10 febr. xxx O sărbătoare a poeziei românești. Ibidem, nr. I76, 17 febr. Informează despre sărbătorirea lui A. Toma la Academia R.P.R. și despre decorarea aceluia
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]