2,915 matches
-
loc de muncă, care să îi permită să-și crească cei 6 copii. La 18 ani apare în lumina reflectoarelor la cafeneaua "Moulins La Rotonde", în calitate de cântăreață. În aceeași perioadă își găsește un loc de muncă într-un magazin de stofe la Maison Grampayre. Dar continuă să cânte la Caffè Rotond unde admiratorii o vor numi Coco. Unii spun că numele ar veni de la melodiile pe care Chanel obișnuia să le cânte: "Qui a vu Coco?" și "Ko-Ko-Ri-Ko". La 25 de
Coco Chanel () [Corola-website/Science/308922_a_310251]
-
Fiecare gospodar cunoaște cu lux de amănunte, cum să lucreze ogorul, cum să cultive vița de vie, livada, orice legume, cereale, cum să le păstreze, cum să le realizeze. Femeile aveau grijă să prelucreze lîna, inul, cînepa, să țese pînză, stofă, covoare, țoluri pentru a îmbrăca familia și casa. Pentru iarnă confecționau sumane, mantale, iar pentru vară îmbrăcămintea era din țesătură fină din in și cînepă. Pentru bărbați țeseau brîie din lînă. Din blănuri făceau cojoace, bondițe, căciuli. Din lînă toarsă
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
acesta, când a început să politizeze Reforma. Tatăl său, Georg Schwartzerdt era originar din Heidelberg și lui îi era încredințată dotarea militară a principelui. Mama sa, Barbara, fiica lui Johann (Hans) Reuter din Bretten, un negustor de vinuri și de stofe, era înrudită cu Elisabeth unică sora a lui Johannes Reuchlin. S-a născut în casa bunicilor de la Bretten, unde a și crescut împreună cu cei trei frați și cu sora lor. Bunicul din Brettheim (cum se numea pe atunci localitatea Bretten
Philipp Melanchthon () [Corola-website/Science/306143_a_307472]
-
vamă în Țara Românească, în secolul XV. Pentru o "cergă" se pălăteau 2 bani, iar pentru "zeghe" (sau "pănură") unul. În 1748, i se permitea pivei din Codlea să-și continue activitatea, cu condiția să producă numai zeghe. Orice altă stofă putea fi confiscată de breasla țesătorilor de lână. În 1776, breasla lânarilor din Brașov a făcut subiectul unei anchere guberniale, datorită stării jalnice la care ajunsese. Aceasta se justifica prin înmulțirea extrabreslașilor români, care vindeau țesături, și propunea desființarea ori
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
pălărie. Portul sașilor din Țara Bârsei deține câteva elemente caracteristice: cilindrul din catifea neagră, purtat pe cap de fete, având panglici roșii ce atârnă lung pe spate, scufița neagră de catifea, legată sub bărbie, purtată de femei, fustele largi din stofe de diferite culori, având șorțul bogat ornamentat, mantaua neagră din postav — purtată de femei — și cea albastră, a bărbaților (din [[Hălchiu]] și [[Prejmer]]), precum și pieptarele din blană de miel (în [[Ghimbav]], [[Râșnov]] și [[Sânpetru, Brașov|Sânpetru]]), cu deschidere laterală. Portul
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
de 39.320 de piese, dintre care 33.068 de monede de aur și 2.465 de medalii, 1.350 de tablouri și desene, restul de circa 2.500 de obiecte fiind obiecte de orfevrărie medievală, broderii liturgice, icoane și stofe vechi. Literatura comunistă a vremii punea restituirea tezaurului pe seama unei porniri „spontane și amicale” din partea URSS și acredita ideea că întregul tezaur ar fi fost restituit, informație care abia după Revoluția din decembrie 1989 a putut să fie mai detaliat
Tezaurul României () [Corola-website/Science/305918_a_307247]
-
pe care s-a brodat cu fir textil, dar mai adesea sînt realizate ca spații goale în țesutul efectiv al dantelei. ria este un meșteșug antic. Dantela autentică este formată cînd un fir se împletește cu altele fără o anumită stofă de fundal. Ochiurile care formează ornamentul pot fi obținute prin împletirea și/sau înnodarea unui fir cu alte fire independent de fundal, ce creează dantele străvezii și fine. Materialele care au fost folosite de-a lungul timpului pentru realizarea dantelelor
Dantelă () [Corola-website/Science/314645_a_315974]
-
culoarea, însă mai dur și mai greu de lucrat. Mobilierul, specific stilului imperial, este plin de bronzuri cizelate, terminându-se unde se sprijină cotul cu sfincși, himere, animale fantastice care fac parte din tezaurul decorativ imperial. Pe pereți se găsesc stofe scumpe, cu medalioane de mătase țesute sau pictate. Materialul pentru partea superioară a mesei și a căminului este marmura, pentru pereți lemnul de mahon, iar pentru mobila bronzul și lemnul vopsit în alb. Stofele de mătase și catifeaua cu bogate
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
decorativ imperial. Pe pereți se găsesc stofe scumpe, cu medalioane de mătase țesute sau pictate. Materialul pentru partea superioară a mesei și a căminului este marmura, pentru pereți lemnul de mahon, iar pentru mobila bronzul și lemnul vopsit în alb. Stofele de mătase și catifeaua cu bogate motive decorative sunt de asemenea foarte răspândite, la fel și imitațiile lor. În casele unde nu se permitea folosirea marmurei sau a unei anumite pietre, un desen sau o pictură le înlocuiește - mai ales
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
erau marinari iscusiți și aveau vase bune. În jurul anului 600 î.en., egiptenii ii plăteau pe fenicieni ca să exploreze Africa de vest. De asemenea, ei călătoreau spre Britannia pentru a schimba diverse mărfuri pe cositor și argint. Meseriașii fenicieni făceau stofe fine, dar și produse de olărit, obiecte din fildeș și metalice, pentru a le vinde. De asemenea, ei vindeau lemn de cedru. Fenicienii s-au extins în toată Mediterana, întemeind colonii pe multe țărmuri străine, inclusiv Marsilia, Cadiz, Malta, Sicilia
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
pe la începutul erei creștine, de la parți și indieni care o cumpărau de la negustorii ce călătoreau prin îndepărtatul Orient. Secretul producerii mătăsii avea să rămână în continuare ascuns. Numeroase alte produse erau transportate pe aceleași rute: pietre prețioase și semiprețioase, porțelanuri, stofe de lână sau de in, ambră, fildeș, lac, mirodenii, sticlă, coral, metale prețioase și arme etc. Perioada de glore a lui Augustus este urmată de o perioadă de agitație: în anul 9, trei legiuni romane sunt distruse de o ambuscadă
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
mașininile de țesut, care sunt urmașele modernizate ale războiului de țesut și fusului de tors folosit pentru împletirea firului din caier. Țesăturile groase care necesită alte tehnici de producere sunt covoarele, catifeaua, postavul, abaua. Textile sunt compuse după structură din stofe, tricotaje, țesături. Confecționarea hainelor constă din croire după măsură și coaserea împreună a bucăților textile croite anterior. Istoria industriei textile din România începe în anii 1600, odată cu înființarea breslelor țesătorilor în Moldova, Muntenia și Transilvania. Abagiii, postăvarii, pâslarii și mătăsarii
Material textil () [Corola-website/Science/314997_a_316326]
-
a emisiunilor de „Lozuri în plic” crește enorm popularitatea acestei Regii pe atunci. Inițial jocurile erau organizate de biserici, iar banii nu mergeau la un singur câștigător, ci erau donați oamenilor în nevoie. La mijjlocul secolului XX premiile mari erau stofe pentru îmbrăcăminte sau în mod cu totul excepțional, o motocicletă „Moskva“. Mai tarziu, premiile s-au dezvoltat în excursii în URSS sau Bulgaria , sau chiar automobile. În zilele noastre, premiile la loto sunt substanțiale: milioane de euro, mașini, apartamente. În
Loto 6 din 49 (România) () [Corola-website/Science/317939_a_319268]
-
Factor" a fost creată pentru a descoperi oameni, anonimi pentru noi, talentați în domeniul muzicii. Însă, ca să reușești să ajungi în galele live, și în Marea Finală, nu ai nevoie doar de calități vocale, ci și de atitudine, prezența scenică, stofa de artist. Pe scurt, trebuie să fii un artist complet. Competiția se desfășoară în 5 etape: În sezonul 5 s-a sărit peste etapa vizitelor la casele juraților. O primă rundă de audiții se desfășoară cu luni înainte de difuzarea emisiunii
X Factor (România) () [Corola-website/Science/322907_a_324236]
-
reculegere din postul Crăciunului. O altă nuanță, dar cu tentă mai spre roșu, este purpuriul mantiilor împăraților antici și veșmintele de gală a celor bogați, obținut din secreția corpului a două specii de melci marini și extrem de costisitor, de aceea stofele purpurii erau un prețios simbol al stării sociale. În antichitate și în evul mediu seva lichenului colorat (Roccela tinctoria sau Orcina turnesol) era extrasă pentru a obține un „înlocuitor de purpură”, el fiind cules în primul rând de pe țărmurile Insulelor Canare
Simbolistica culorii () [Corola-website/Science/318984_a_320313]
-
de in 17131000-9 Lenjerie 17140000-5 Țesături speciale 17141000-2 Catifea 17142000-9 Țesături plușate 17143000-6 Tesături pentru tapițerie 17144000-3 Țesături pentru perdele 17145000-0 Țesături pentru căptușeală 17150000-8 Țesături tricotate sau croșetate 17151000-5 Țesături tricotate 17151100-6 Țesături din catifea 17152000-2 Țesături croșetate 17160000-1 Stofă 17170000-4 Țesături fără urzeală 17200000-4 Articole textile 17210000-7 Articole textile de uz casnic 17211000-4 Pături și pleduri 17211100-5 Pături 17211200-6 Pleduri 17212000-1 Lenjerie de pat 17212100-2 Cearșafuri 17212200-3 Fețe de plapumă 17212300-4 Huse pentru saltele 17212400-5 Plăpumi de puf 17212500-6
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
decât cele încadrate la codul 4809), aparate de multiplicat și plăci offset, din hârtie, ambalate sau nu în cutii: 4816 10 00 - hârtie carbon sau hârtii de copiat similare 4816 90 00 - altele cap. 52 Bumbac ex 5801 Materiale din stofă țesută și materiale din catifea, altele decât țesăturile încadrate la codul 5806; - din bumbac 5801 21 00 - - țesături din stofă bătută netăiată ex 5802 Prosoape și alte materiale țesute similare, altele decât țesăturile dense încadrate la codul 5806; țesături textile
jrc4153as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89317_a_90104]
-
10 00 - hârtie carbon sau hârtii de copiat similare 4816 90 00 - altele cap. 52 Bumbac ex 5801 Materiale din stofă țesută și materiale din catifea, altele decât țesăturile încadrate la codul 5806; - din bumbac 5801 21 00 - - țesături din stofă bătută netăiată ex 5802 Prosoape și alte materiale țesute similare, altele decât țesăturile dense încadrate la codul 5806; țesături textile cu ciucuri, altele decât produsele încadrate la codul 5703: - prosoape și alte materiale țesute similare, din bumbac: 5802 11 00
jrc4153as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89317_a_90104]
-
interzice exportul argintului. Țara Românească întreținea schimburi comerciale și cu țările de peste Dunăre, precum și cu statele italiene (mai ales Genova și Veneția), ale căror negustori își ancorau vasele în portul Licostomo. De la aceștia din urmă Țara Românească importa mărfurile orientale (stofe scumpe, mirodenii, parfumuri etc.) și exporta ceară, miere, blănuri, etc. Vadurile de peste Dunăre erau la ostrovul Lopatna (lângă Brăila), Orașul de Floci, Dârstor, Giurgiu, Șiștova, Nicopole, Țimbru și Calafat-Vidin (punct esențial în comerțul cu Raguza). În toate aceste puncte se
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
bisericii se mai păstrează încă un epitaf din 1396, țesut pe mătase albastră și brodat cu aur și argint. De asemenea, la jumătatea secolului al XIX-lea încă se mai găsea acolo și mantaua voievodului, prefăcută într-o sfită preoțească. "„Stofa acestei mantale e un ce prea curios și care merită să fie văzută; este de pluș ce cuprinde niște flori galbene pe un câmp verde spălăcit, cu ceva fir pe dânsul și cu oarecare însemnări roșii, cât se poate de
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
puțin de 30% se realizează pe teritoriul republicii, restul este exportat în SUA, Canada, Marea Britanie, România, Italia și Germania. „Noul Stil” S.A. este o întreprindere de tricotaje. Capacitatea de producție este de 1300 mii unități tricotate, 250 mii unități din stofă. „Fabrica de brânzeturi” S.A. este specializată în producerea brânzeturilor cu cheag tare și a untului, având o capacitate de prelucrare a 100 tone de lapte pe zi, care este colectat din tot nordul republicii unde sunt instalate 28 de frigidere
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
odrisilor a fost Seuthes I, nepotul lui Sitalces, fiu al lui Sparadocos. A renunțat la expansiunea teritorială și a consolidat granițele regatului. Primea tribut de 400 de talanți și o serie de daruri din obiecte de aur și argint și stofe scumpe. Și-a îmbunătățit relațiile cu Macedonia. Relațiile cu Atena s-au răcit. După moartea lui Seuthes, regatul sau s-a divizat în 410 i.en., fiind împărțit între Seuthes al II-lea și Amadocos. Inițial, relațiile dintre cei doi
Traci () [Corola-website/Science/297450_a_298779]
-
participa însuși autorul, mesenii se înfruptau cu carne friptă, pâine dospită și vin, care este turnat în cornuri de către paharnici. Invitații aduceau regelui o serie de daruri: un cal, o cupa de argint de 4 kg, un sclav, un covor, stofe pentru soție. Petrecerea se desfășura pe un fond muzical, asigurat de flauturi și trompete. Se organizau dansuri războinice, iar regele trac împroșcă hainele cu vin. La curte erau și bufoni pentru a veseli atmosfera. Sub Cotys I, în perioada 383-360
Traci () [Corola-website/Science/297450_a_298779]
-
sunt atestați în inscripții. Existau și un schimb cu celelalte provincii române și în afara pe langă comerțul intern. Dacia trimitea aur extras din mine la Romă, iar în provincii trimiteau cereale, sare, miere, ceară, lemn, țesături, piei, primind în schimb stofe, undelemn, vinuri superioare și articole de lux. Conform inscripțiilor și monumentelor artistice descoperite, locuitorii provinciei române venerau o varietate extraordinară de divinități: Se manifestă sincretismul, fenomen ce constă în contopirea divinităților similare, dar de origine diferită într-una singură. Este
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
Mureșului puternica influență a costumelor monocrome sibiene, despre care foarte multă lume afirmă că sunt cele specifice zonei noastre de câmpie, în timp ce pe Mureșul de Sus catrința cu trup vânăt a fost înlocuită de șorțul de mătase sau catrința de stofă ori catifea bogat ornată cu flori colorate, preferate celei vechi datorită aspectului mai estetic. Costumul popular purtat de Ramona fără excepție la fiecare eveniment, îmbrăcat imaculat, evidențiind o ținută ireproșabilă, este piesa lăudata de public odată cu fiecare expunere. Mănunchiul de
Ramona Fabian () [Corola-website/Science/317048_a_318377]