3,280 matches
-
profund religioase, nici o parte a textului „Jienilor” din satul Ghermănești, comuna Drânceni nu a scăpat ochiului vulturesc al cenzorului, ăst individ procedând la eliminarea lui: „Ca și lui Hristos/ Cu daruri i s-au Închinat/ Cu ape mirositoare/ Sfinții vor stropi/ Și de duhuri necurate/ În veci ne-or păzi/ Datoriți și de Adam/ Căci din el sîntem.// Iubiți, iubiți În pace/ Iubiți pe Hristos/ Și ca unul fiul/ DÎndu-vă folos”. De tot hazul au fost și „revizuirile de text” practicate
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
câte șapte bombonele colorate apoi ceremonia începe cu noi în mijlocul râului lângă Urusona (apa ne ajunge cam până la mijloc), cu Alfonso invocând spiritul Urusonei și al marilor maeștri. Alfonso se apropie de perechea celebrată, continuă să cânte în Tsafiki, îi stropește cu alcool, le pune la fiecare mâna pe cap apoi le toarnă pe cap o cană de apă cu petale de flori dintr-o oală cărată de ucenicul Cristian. Le spune să se sărute, apoi nouă ne cere să ne
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
le toarnă pe cap o cană de apă cu petale de flori dintr-o oală cărată de ucenicul Cristian. Le spune să se sărute, apoi nouă ne cere să ne punem câte o dorință. Vine la fiecare dintre noi, cântând, stropindu-ne cu alcool și punându-ne petale pe cap, apoi ne spune să aruncăm bomboanele, una câte una, către Urusona și dorința se va îndeplini. Terminăm, ieșim din râu, Alfonso aprinde o țigară și suflă fumul către fiecare dintre noi
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
îi explic că am făcut baie de dimineață (nu este strict adevărat, nici prin gând nu mi-a trecut să intru în râu și nici nu am în plan pentru restul șederii în Remolino Grande dar într-adevăr m-am stropit puțin dintr-un lighean). Merge în dormitor și după un timp reapare costumat într-o togă albă, lungă și o coroniță din pene pe cap. Luăm trei hamace (pentru mine, Don Julio și ajutorul lui), eu îmi iau geanta în
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
se saluta cu consătenii care îi ieșeau în cale, trecu pe lângă postul de jandarmi ce se afla pe vremea aceea la marginea târgului, apoi privi în treacăt la prăvăliile evreiești ce abia se deschiseseră și ai căror stăpâni măturau și stropeau prin fața prăvăliilor. El era bine cunoscut de negustorii din Pungești, de multe ori le transporta, cu căruța și caii săi, știuți de toată suflarea, chiar pe numele lor; Murgu, era cel înhămat pe dreapta, partea „din brazdă”, cum se spune
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Prima mea amintire o am de la patru ani, cu ocazia botezului surorii mele, născută după război. Parcă văd și acum pe acei care stăteau la masă în curte, sub umbra unui zarzăr uriaș, la o masă încărcată de bunătăți și stropită cu un pahar de vin bun. Nașul de botez cânta de zor un cântec popular al cărui refren l-am reținut: „Zâs-a badea c-a veni, Luna când o răsări. Luna văd c-a răsărit Și badea n-a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
se bucura intens de aceste sărbători și de datinile sfinte și frumoase care ne veneau de atât de departe!... Ce frumoase și înduioșătoare erau atunci adunările din familie unde rudele și prietenii petreceau atât de frumos în jurul unor mese îmbelșugate, stropite cu un pahar de vin bun! Priponeștii erau renumiți pentru vinurile foarte bune și pentru oamenii atât de harnici, de buni, de primitori și de iubitori de frumos! Gospodarii își cinsteau numele și pletele cărunte prin ajutorarea celor din jur
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
organizației cu un calm stăpânit - deși clocoteam în mine ca un cazan de aburi sub presiune... Le spun că, după patruzeci de ani de muncă în care mi-am făcut mai mult decât datoria, părul meu alb n-ar trebui stropit cu noroi... Ce au cu mine?? Tăcere grea, amenințătoare!... Le cer să-mi respecte profesia și munca ce am depus și despre mine să nu se mai vorbească nici de bine - eram sigur că nu -, dar nici de rău! Chiar dacă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
apropiat de divinitate; mi-a fost adusă bucuria noilor descoperiri, ceața fiecărei dimineți prevestitoare de vreme bună, liniștea serilor cu stele căzătoare și dorințe puse spre împlinire. Ciupercile necunoscute mie, amintirile copilăriei tale, rufele scăldate-n pârâu cu râsul meu stropit de veselia ta. Mi-au fost aduse mirosul de leuștean, florile grădiniței din fața casei sau din spatele ei - acolo totul e în cerc și nu există înainte sau înapoi, totul e de jur împrejur. Gustul apei din fântâna visată în peregrinările
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
într-un apartament cu 3 camere (nu toate pentru noi), living, bucătărie și mai multe băi, ne-am adunat cu familia Lepădatu (cei cu care am pornit de la Iași) și din ce-am mai avut am încropit o cină nelămurită, stropită cu palincă de Bistrița și întreruptă din când în când de faptul că lumina în întreg hotelul se stingea, siguranțele fiind vechi. Am râs noi ce-am râs, după care, morți de oboseală, am căzut frânți în paturile care ne
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Cu o mamă grijulie și cu cinci surori învățasem de mic să cos și să calc, fiind și în acest domeniu de maximă importanță domestică un "self made man". Așa că în seara dinaintea pășirii în "templul diplomației" îmi călcasem cămașa, stropită în prealabil generos cu apretol, de arătam ca un cavaler gata de turnir, pantalonii și haina. În dunga de la pantaloni, dacă nu erai atent, puteai să te tai, iar strălucirea pantofilor era la fel de orbitoare ca o rază laser. (Plimbarea mașinii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
excelentă calitate și convenabile ca preț. Am făcut câteva drumuri și, după ce am epuizat lista de "priorități", ne-am stabilit pentru prânz la restaurantul din piață, unde, contra a 6 mărci am mâncat boierește "Goldbroiler", pui fript cu cartofi prăjiți, stropiți cu câte o halbă de excelentă bere blondă, pâinea cea de toate zilele, lichidă, a nemților. Pe seară am ieșit în recunoașterea zonei. Am reperat în drum spre Alexanderplatz un bar dichisit, "Moskau", unde am băut o cafea și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Don Augusto", celebrul restaurant din Mercado Central, specializat în pește și fructe de mare. Acolo meniul comandat de noi era mereu același: stridii, caldo de mariscos (supă de fructe de mare) și locosi (un melc marin cu o carne delicioasă), stropite cu o sticlă de Undurraga alb, excelent! (De la posturile de la Rio și Montevideo am revenit de mai multe ori la Santiago și întotdeauna primul nostru drum era la "Don Augusto"!) Cu cei de la ambasadă mai ieșeam din când în când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
la Montevideo, lăsase "treburile lumești" ale misiunii pe seama administratorului, care, la cele peste 100 de kilograme ale sale și la clima uruguayană caldă, nu prea era atras de reparații, zugrăveli, modernizări, ci mai degrabă de pasiunea sa gastronomică... șoric bine stropit zilnic de excelentele vinuri locale. La cele de mai sus, în epoca informaticii, ambasada dispunea de un singur calculator, piesă de muzeu, care funcționa cu opinteli, și de o mașină de scris care probabil fusese utilizată în țară la redactarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
piesele, căci fără metafizică ele nu au nici un sens. În loc să-i pună pe gânduri cuvintele lui Craig, ei se făceau că plouă, uitându-se unul la altul critic la adresa mea. Acești tineri finlandezi revoltați de prea multă bunăstare și ședințe stropite cu vodcă În saunele nordice nu puteau Înțelege că e absurd să-l reduci pe Shakespeare la ideologie, În loc să te deschizi spre piesă prin experiența directă a acțiunii fizice. AMN: Dar, ciudat, deși din ce descrii se pare că ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
scăldau la câțiva metri mai Încolo, printre ruinele unui vechi corp de cabine pentru baie. Udă, gâfâind, picurându-i apa dintr-o nară a nasului cârn, cu coastele trupului de adolescentă arcuite sub pielea palidă, Încrețită de frig, cu gleznele stropite cu mâl negru, cu un pieptene curbat sclipind În părul devenit negru fiindcă era ud, se lupta să scape de fâșâitul și chiuiala tulpinilor de nuferi, pe care o altă fată cu pântecul ca o tobă și rasă În cap
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și sânge. Bătrânul îi pune mâna pe frunte și clatină din cap cu îngrijorare: Prea cald. Arzi...Ți s-au obrintit rănile... Mai bine "prea cald" decât "prea rece", îngână străinul cu un zâmbet chinuit. Doamne ferește! bombăne bătrânul scuturând tunica, stropind în jur. Tragi rău... zău așa! Să nu... să... să... dar cuvântul îi rămâne în gâtlej. Mă... Măria sa... bolborosește uluit și cade în genunchi îngânând: Ște... Ștefan Vodă... Do... Domnul Ștefan... Ștefan zâmbește ostenit: Sihastrul Daniil, desigur... Înțeleptul Daniil... De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pe Vlad din temniță, să ne înțelegem împreună! În rest, să le dea Dumnezeu sănătate, ca să-și poată arăta toată mărirea și toată puterea atunci când or da față cu turcii. Cu sabia în mână e momentul adevărului. Adevărata glorie e stropită cu sânge, nu cu vorbe. Fapta e piatra de încercare! Numa' să nu se facă a uita, mormăie Țamblac și, așezându-se pe patul din fundul odăii, acoperit cu o cergă mitoasă, se miră tare pe ce pat scândură goală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Domnului" s-a sfârșit, îl expediază Ștefan. Întinde-o la joacă! Chiribuță nu s-ar da dus. Cu mare regret se ridică și, amărât, cu ochii tot la Voichița, pleacă cu floarea, fără ploconeală drept răzbunare. Voichița își scutură pletele stropind în jur și povestește cu însuflețire: M-am sculat cu noaptea-n cap. Am încălecat pe Pestrițu și tot într-un galop am ținut-o până-n pădure, să apuc florile încă ude de roua dimineții cum împletesc fetele cununițe de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sare mânios Ștefan împroșcând cu clăbuci. Tâlharii?!... Iar?!... Unde-i spătarul Mihail?! Adastă afară... Să dea socoteală! Chiribuță, ce stătea "turcește" pe perinuța lui, a și zbughit-o pe ușă. Ștefan, cu jumătate de obraz ras, gonește cu pași mari, stropind cu clăbuci. Don Batista după el, cu briciul: Barba! Illustrissimi!... Barba! Serenissimi! Ștefan, mânios, își smulge șervetul de la gât și-l aruncă cât colo: Am dat al treilea salvconduct cu privilegii neguțătorilor brașoveni: "Liberi sunt să facă negoț bun, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
am râs cu mai multă pohtă! Boierii, revoltați, protestează: Mârșăvie! Halal "demnitate regală"! Un înfumurat! Prea plin de ifose. Se mânjește cu sângele altuia! Îl mușcă de inimă pizma! Îți poartă zâmbrele că i-ai răpit laurii, gloria! -Laurii aiștea-s stropiți cu sânge! Nedreptate strigătoare la cer! Curată batjocură! Ștefan tace copleșit de o surdă mânie pe care și-o stăpânește, totuși. Ridică mâna... Și se făcu liniște. Țamblac continuă răsfoindu-și însemnările: "... Ștefan îți este ție foarte scump, îi scria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
caldă și ploioasă. Apoi am pornit-o la drum, călcând, din cauza întunericului, pe unde se nimerea, astfel încât, când am ajuns în fine la gazda mea din Gruiu, am constatat cu uimire (deși n-aveam de ce să mă mir) că eram stropit cu noroi până la brâu. În halul acesta de murdărie, epopeică aș zice, nu mai fusesem, cred, niciodată în viață. Sub „pielea” mea grosieră, se ascundea însă, ca în poveste, un superb prinț al fericirii. * Din amintirile din copilărie ale Doinei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
fereastră e așezat biroul, la care cândva își făcea socotelile sale de contabil tatăl Doinei, un om drag mie deși nu l-am văzut decât în fotografii. Pe vremuri, tăblia biroului fusese acoperită cu o frumoasă placă de marmură cenușie stropită cu alb, dar în perioada în care eu am început să folosesc biroul această placă era deja despicată, încât oricât încercam să potrivesc cele două masive bucăți, ele tot se mișcau în timpul scrisului, astfel că a trebuit să renunț la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
care o cumpărase mai de mult, întrucât, cu câteva zile mai înainte, se petrecuse acolo un asasinat (o execuție colectivă, de fapt, cum au fost atâtea în timpul războiului civil, care deja se declanșase în Rusia - n. trad.), iar sângele victimelor stropise bustul lui Dostoievski aflat pe o consolă” (s.n. V.Cr.). Cumplită - și cumplit de ironică - confirmare a profețiilor dostoievskiene! Bustul autorului Demonilor stropit de sângele victimelor urmașilor acelor „demoni”... * Din prozele mele nescrise. „Cu toate că de 33 de zile și nopți ploaia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
cum au fost atâtea în timpul războiului civil, care deja se declanșase în Rusia - n. trad.), iar sângele victimelor stropise bustul lui Dostoievski aflat pe o consolă” (s.n. V.Cr.). Cumplită - și cumplit de ironică - confirmare a profețiilor dostoievskiene! Bustul autorului Demonilor stropit de sângele victimelor urmașilor acelor „demoni”... * Din prozele mele nescrise. „Cu toate că de 33 de zile și nopți ploaia nu se oprise nici măcar pentru o clipă, dictatorul refuza să abdice...” Aceasta ar fi trebuit să fie fraza de debut. Eroul, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]