9,389 matches
-
are un caracter net familial. În rezumatul gândirii paulesciene se poate spune că familia ca unitate socială se regăsește în lumea animală, are la bază sentimentele de iubire conjugală și părintească, dezvoltă în sânul ei instinctele sociale (instinctul de dominație subordonare și instinctul de proprietate), instincte absolut necesare unității familiei și subzistenței sale ca entitate. Derivate ale instinctelor sociale Cum era și firesc instinctele sociale, atât de evidente în familie unde își au după cum am văzut originea, depășesc cadrul strict al
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
copiilor rămâneau de regulă împreună alcătuind triburile, fenomen ce se regăsește și astăzi în triburile nomade. Paulescu definește acest sentiment instinctual ca iubire tribală, ceea ce în termeni moderni ar putea fi denumit ca instinct de familie. Instinctul de dominație și subordonare, foarte evident în familiile arhaice grupate în triburi, când tribul era condus de un conducător (de regulă cel mai puternic și cel mai inteligent) capabil să asigure unitatea, liniștea și securitatea tribului față de inamici, astăzi este mai greu sesizabil și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
astăzi de a substitui naționalismul prin patriotism, pentru că ideologii internaționaliștilor socialiști sau comuniști și mai ales promotorii globalizării zilelor noastre văd o piedică redutabilă în naționalism, încercând să facă abstracție de puternicele resorturi biologice ale naționalismului. Instinctul de dominație și subordonare în societățile umane va conduce la organizarea socială și formarea statului cu structurile sale, în care legislativul elaborează legi cu scopul reglementării raporturilor dintre membrii societății în ceea ce privește drepturile și obligațiile, executivul asigură funcționarea mecanismelor sociale, iar puterea judecătorească veghează asupra
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
răsfrânge, după cum arătam mai sus, asupra perimetrului geografic național locuit și folosit de conaționali, sentiment cunoscut sub denumirea de patriotism și care derivă mai puțin din iubirea națională cât mai ales din instinctul de proprietate. Dacă instinctul de dominație și subordonare devine din ce în ce mai puternic și evident pe măsură ce organizarea socială este mai bine definită, instinctul iubirii părintești scade pe măsură ce ne îndepărtăm de familie, devenind foarte slab la nivelul sentimentului de iubire pentru semeni, sentiment care se asimilează astăzi termenului de umanitarism. Cu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
bancuri, colonii etc. Ceea ce concură în mod decisiv la formarea acestor societăți este instinctul de iubire cu toate formele ei: conjugal ă, părintească, filială, frățească, de rudenie (familială) și națională. Organizarea acestor societăți este determinată de instinctul de dominație și subordonare, instinct care în fapt conține cele două aspecte: un sentiment de simpatie și afecțiune din partea conducătorilor pentru supuși și un sentiment de gratitudine și afecțiune din partea acestora din urmă pentru conducătorii lor. Ambele aspecte nu sunt altceva decât variante ale
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
regăsesc atât la om cât și la animale, deci în societățile naturale, și apar din trebuințe instinctive individuale și colective. Trebuințele individuale privesc instinctele de nutriție, de relație și reproducere, iar cele sociale (colective) privesc instinctele de proprietate, dominație și subordonare. Omul însă, ca ființă dotată cu facultatea de a gândi, de a elabora judecăți și raționamente, de a comunica, de a integra de o manieră superioară cadrul existențial, a încercat dintotdeauna să se desprindă de natură, adjudecându-și dreptul de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
atâta timp cât proprietatea este respectată, pentru că proprietatea la rândul ei asigură cele necesare subzistenței. Se întâlnește în egală măsură la om și animale, iar încălcarea ei generează conflicte sângeroase, uneori chiar între membrii aceleași familii. Cât privește instinctul de dominație și subordonare, în general nu produce conflicte în familie, sau dacă acestea apar nu durează prea mult pentru că sunt umbrite de instinctele familiale, instincte mult mai puternice. În plan social însă, în mod normal instinctul de dominație și subordonare se manifestă prin
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de dominație și subordonare, în general nu produce conflicte în familie, sau dacă acestea apar nu durează prea mult pentru că sunt umbrite de instinctele familiale, instincte mult mai puternice. În plan social însă, în mod normal instinctul de dominație și subordonare se manifestă prin concurență, situație în care înving cei mai puternici și inteligenți. Este oarecum asemănător instinctului de reproducere, situație ce se întâlnește și în lumea animalelor. Așa, de exemplu, taurii se luptă între ei pentru supremație și întotdeauna reușește
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
oportunități în plus pentru dezvoltarea lor; - jocurile de noroc și cărți sunt, de asemenea, modalități pătimașe și fără discernământ ale aceleiași patimi împinse la extrem. Viciul de dominație (patima de dominație) este o formă alterată a instinctului de dominație și subordonare, instinct care în societățile naturale are menirea să confere ordinea și unitatea în respectiva comunitate. Variantele alterării acestui instinct sunt: - orgoliul - în care unica țintă a individului este poziția dominatoare, neglijând scopul firesc al instinctului din care rezidă, iar atunci când
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de organizare socială, incomparabil mai aproape de realitățile existențiale ale omului. Este primul care intuiește că structura de bază a societății este familia, că mai multe familii formează tribul (satul), iar mai multe triburi formează cetatea. Recunoaște instinctul de dominație și subordonare ca fiind autoritatea celui mai puternic, inteligent și cu spirit de prevedere, care-și are sorgintea în familie și se dezvoltă în societate ca o necesitate organizatorică. Recunoaște proprietatea ca necesitate pentru subzistență și interesul manifestat de indivizi pentru proprietate
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
atunci când le aparține cu adevărat. Recunoaște, de asemenea, rolul devierii instinctelor de la destinația lor naturală și afirmă că în plan social „răsturnările sociale au la origine nu doar inegalitatea averilor (proprietatea) ci și inegalitatea onorurilor” tributare instinctului de dominație și subordonare (invidie, orgoliu, ură). Consideră, de asemenea, că cele mai multe crime și nedreptăți se produc pentru dobândirea prisosului și nu pentru asigurarea necesarului. Intuiește, de asemenea, pentru prima dată că singura modalitate de combatere a patimilor este voința individuală și colectivă, afirmând
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
timpului său. Se oprește așadar asupra liberalismului, socialismului și anarhismului, pentru că toate au o anumită atitudine față de instinctele sociale (dominație și proprietate). Liberalismul Proclamă libertatea ca fiind absolută și fundamentală pentru individ, suprimând în acest fel instinctul de dominație și subordonare care stă la baza organizării familiei și societății. Consideră că statul nu are nici un drept să se interfereze în afacerile private, reducându-i prerogativele la acelea de judecător și jandarm. În familie urmărește reducerea autorității tatălui, luându-i dreptul de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
-i prerogativele la acelea de judecător și jandarm. În familie urmărește reducerea autorității tatălui, luându-i dreptul de educație și de orientare a copilului în interesul familiei. Prin urmare în loc să tempereze excesele ce rezultă din alterarea instinctului de dominație și subordonare, această doctrină urmărește dezmembrarea formelor de organizare socială care au la bază acest instinct: statul și familia. Proclamă proprietatea ca fiind individuală, absolută și inviolabilă, contrar instinctului natural conform căruia caracterul proprietății este familial. În felul acesta, nepermițând statului să
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
are sorgintea în revoluția franceză, a preluat din lozinca acesteia doar sloganul libertate, pe care l-a interpretat în interesul său, prin absolutizarea proprietății și subminarea organizării sociale sub toate aspectele, și mai ales prin agresarea instinctului de dominație și subordonare, atât de necesar pentru armonizarea relațiilor în familie și societate. Dacă la început doctrina liberală, aplicând principiile de mai sus, a cuprins din ce în ce mai multe țări, polarizând societatea fiecăreia în două extreme, a celor avuți și a celor săraci cu o
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
față de părinți pentru că în acest fel ar fi subminat principiul egalității dintre oameni. Este evident că socialiștii nu înțeleg natura instinctivă a iubirii conjugale, părintești și filiale, instincte ce stau la baza organizării familiei, ca și instinctul de dominație și subordonare propriu familiei ce se extinde și asupra organizării sociale. Aplicând principiul egalității, ideologia lor conduce cu bună știință la disoluția familială prin susținerea unor „inepții ce întrec pe cele din contractul social ai lui Rousseau" cum spune Paulescu. Atacă în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Popa spunea în 147 în celebrul său discurs ținut sub cupola Ateneului Român „credința ține seama atât de nevoile spiritului care râvnește spre transcendent, cât și de nevoile conviețuirii oamenilor în societate’’. Anarhismul Dacă liberalismul subminează instinctul de dominație și subordonare cu scopul realizării libertății, iar socialismul subminează instinctul de proprietate în ideea obținerii egalității, anarhismul are ca obiect subminarea ambelor instincte. Ideologia sa este centrat ă de sloganul „propaganda prin fapte’’ utilizând ca mijloace distrugerea cu orice preț și asasinatul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
familie și comunitate. În familie proprietatea era absolută și aparținea capului familiei, iar la nivel internațional popoarele străine erau considerate fără drepturi civile sau funciare, putând fi ocupate, iar bunurile lor preluate de cuceritor. Cât privește instinctul de dominație și subordonare în familie, pater familias era stăpânul absolut, mergând până la dreptul de viață și de moarte asupra soției, copiilor și supușilor (îndeosebi sclavi). În cazul copiilor acest drept se aplica indiferent de vârst ă și în pofida legii naturale care presupune dependența
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
săși procure cele necesare existenței, să se apere și să-și constituie propria familie. La nivel de națiune șeful statului avea putere absolută și discreționară. Întreaga structură legislativă oferea cadrul necesar pentru stimularea și întreținerea viciilor de proprietate, dominație și subordonare, de aici răfuielile sângeroase dintre familii și războaiele de jaf și cotropire care au zguduit omenirea în antichitate și epoca medievală. După revoluția franceză, legislația civilă adoptă principiile liberalismului și se structurează în trei părți; constituția care delimitează proprietatea teritorială
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în plăcerea de a acumula, Iisus o combate aducând pilda păsărilor cerului și îmbrăcămintea crinului concluzionând „adunați comori în cer și îmbogățiți-vă în Dumnezeu” (Matei 6). Cât privește patima de dominație (care are la origine instinctul de dominație și subordonare atât de necesar în structurarea familiei și organizării sociale, în scopul satisfacerii nevoilor individuale și sociale ale omului), patimă ce constă în plăcerea de a domina de dragul puterii și în dauna obligațiilor care stau la baza ei, Iisus știe că
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
națiuni concură două instincte și anume: 1. iubirea națională, foarte evidentă la cei ce sunt de un neam și vorbesc aceeași limbă, datorită legăturilor foarte strânse, îndeosebi biologice, ce există între membrii societății la acest nivel și 2. dominația și subordonarea, ca instinct social, indiferent sub ce formă este practicat și acceptat de conaționali. Ori, simpatia omenească (umanitarismul) este mult prea slabă pentru a suplini iubirea națională, iar dominația și subordonarea sub raport instinctual la nivelul umanității lipsește cu desăvârșire, pentru că
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
între membrii societății la acest nivel și 2. dominația și subordonarea, ca instinct social, indiferent sub ce formă este practicat și acceptat de conaționali. Ori, simpatia omenească (umanitarismul) este mult prea slabă pentru a suplini iubirea națională, iar dominația și subordonarea sub raport instinctual la nivelul umanității lipsește cu desăvârșire, pentru că nu există nici un impuls natural în a respecta de pildă un șef sau un stăpân de altă nație. Prin urmare, neexistând instincte naturale care să apropie membrii societății omenești în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
plin și o demonstrează în fiecare zi în relațiile dintre state. De pildă, nici-o legislație națională nu prevede interdicția de a - și extinde teritoriul, dominația sau influența pe orice cale, în felul acesta neopunându-se instinctului de proprietate, dominație și subordonare. În schimb consacră entitatea națională ca unitară, indivizibilă și inviolabilă, creând și întreținând în acest scop forțele necesare care în timpurile moderne devin tot mai sofisticate și costisitoare. Naționalismul devine astfel o barieră de netrecut pentru simplul motiv că are
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
fie impresionantă. Concluzia la care ajunge Paulescu este că organizarea omenirii prin mijloace omenești este imposibil de realizat pentru că: 1.iubirea omenească sau filantropia, dincolo de națiune este un sentiment rudimentar, total insuficient pentru ai uni pe oameni; 2.instinctul de subordonare față de un conducător sau șef internațional nu există; 3.legea internațională fiind mai mult o normă nu poate fi acceptată și nici chiar aplicată decât prin consens, ceea ce de multe ori este greu de realizat; 4. folosirea forței pentru a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
4 deziderate sunt necesare de îndeplinit: 1. supunerea față de Dumnezeu, pentru faptul că omenirea fiind creația divinității îi datorează acesteia supunere nemărginită, în fapt un tip de supunere naturală total diferită de cea datorată ierarhiei obișnuite, satisfăcând astfel instinctul de subordonare. Păstorul este Dumnezeu, ființă nevăzută și necunoscută oamenilor, dar reprezentată prin fiul său care nu este altceva decât „ipoteza vizibilă și comprehensibilă a Dumnezeirif’. „Eu și Tatăl una suntem’’ „Tatăl este întru mine și eu întru el’ „Nimenea nu vine
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
naționale ce duc la tendințe separatiste și hegemonice. Caritatea, instituind iubirea față de om (asemănătoare cu iubirea de frate), permite apropierea între nații, îndeplinind astfel premizele organizării omenirii. Astfel Hristos reușește să asaneze trei mari obstacole în calea unității omenirii prin; subordonarea omenirii creatorului, înlocuirea filantropiei cu un sentiment mult mai puternic caritatea și promulgă legea internațională a apropierii dintre oameni (iubirea sub aspectul dragostei creștine), desăvârșind astfel creația „Eu nu am venit să stric legea ci să o împlinesc’’ ; 4. Cuvântul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]