15,401 matches
-
burlesc, parodic, afectat livresc și erudit (cu subtext ludic), ingeniozitatea tehnicii narative (se întâlnesc adevărate broderii scripturale, cascade de „sertare” narative, deschise fie prin „punere în abis”, fie „în paralel” față de textul principal, performanțe de jonglerie în materie de atribuiri succesive sau alternative ale secvențelor unor naratori diferiți, exploatarea virtuților polifoniei, dezbaterii și dialogului, recursul la digresiune și la citat, real sau apocrif, la pastișă ș.a.m.d.). Au fost remarcate și afinități cu Urmuz, cu avangarda interbelică și cu literatura
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
poetica modelată, poate, de Mistrețul cu colți de argint, poemul lui Ștefan Aug. Doinaș. Între psalmi și colinde, Ș. caută „cuvintele de respirare”, situat între „neputința de a da titlu” și „nevoia de definiție”. Cu sugestii poetice venite din acumulări succesive, următoarea carte, Universul din piatră (1996), continuă ideea unei poeme anterioare: „Nimic nu sărută umbra / cum o sărută piatra / parcă ar fi două jumătăți / ale aceleiași lumi”. În Pașii de sub simț (1997) se adâncesc căutări de filieră poststănescienă, aspirând la
SOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289779_a_291108]
-
poate, să încerce și uneltele dramaturgului. Piesa Coțofana, premiată la concursul Asociației Cronicarilor Dramatici și Muzicali (1922), va fi inclusă în repertoriul Teatrului Național din București (1926), iar versiunea sa la Henric al VI-lea va fi cuprinsă în edițiile succesive din teatrul lui Shakespeare. A semnat și cu inițiale ori cu pseudonimele Barsol, Falstaf, Solo, S. Barbu. Percepția asupra versurilor lui S. este diferită de la un critic la altul. G. Călinescu le crede încadrabile într-o poezie a „profesiunilor” și
SOLACOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289777_a_291106]
-
Îl preia, pentru a-l purifica și a-l Îmbogăți. Se consideră a fi morală acțiunea voluntară a cărei determinare inițială este negată, apoi este reluată și pusă din nou În deliberarea conștiinței. Orice determinism trebuie să fie, În mod succesiv, suprimat și apoi restabilit pentru ca În felul acesta să fie respectată libertatea acțiunii. Originea conștiinței morale Așa cum rezultă din cele de mai sus, conștiința morală nu poate fi separată de procesele de conștiință În general, dar aceasta nu este, În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
decrepitudine fizico-biologică și morală, bătrânețea a fost când admirată, când detestată. Un aspect particular care trebuie luat În considerare de către Psihologia Morală este legat de relațiile dintre vârste. Viața nu are un caracter continuu. Ea este o discontinuitate de etape succesive, net delimitate ca imagine și semnificație Între ele, așa cum de altfel rezultă din cele de mai sus. Fiecare vârstă are configurația și caracteristicele sale proprii. Deși o persoană trece prin toate vârstele, căpătând prin aceasta o anumită experiență a vieții
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
celorlalți. Respectarea acestui acord este Însuși temeiul unei personalități solide, atât din punct de vedere sufletesc, cât și moral. 14 IMAGINILE LIMITATIVE ȘI DESCHISE ALE VIEȚII Aspecte generale Viața nu este nici uniformă, nici liniară. Ea se compune din etape succesive distincte, bine individualizate, fiecare dintre ele având caracteristicile lor proprii. Aceste etape se succed unele după altele, momentele de trecere fiind marcate prin schimbări importante, cu caracter de criză (biologică, psihologică, morală, de mentalitate etcă. Cursul vieții nu este liniar
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
suferință, sau de la o situație deschisă de bine, la o situație Închisă de rău. Ea este istoria sufletească și morală a căderii și ridicării individului, a suferinței și mântuirii. Ca să putem Înțelege acest caz exemplar Îl vom separa În scenariile succesive care-l compun și care arată evoluția personajului de referință. Acestea sunt următoarele: aă Inițial, Iov este bogat și fericit, nu-i lipsește nimic, nici lui, nici familiei sale și duce o viață Îndestulată. bă Brusc, Iov este aruncat În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoane. Este important de analizat cum se fac și cum se desfac prieteniile și iubirea. Răspunsul la acestea va aduce date noi În cunoașterea lor. Prieteniile, ca și iubirea, iau naștere, prin apropierea treptată Între persoane, prin Întâlniri și contacte succesive, printr-o cunoaștere reciprocă În timp. În cadrul acestui proces se construiesc motivații comune, sunt puse de acord idei, sentimente, interese, sunt descoperite gusturi, Înclinații, preferințe comune. Toate acestea converg către o anumită asemănare Între persoanele respective, contribuind la atracția lor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Îi sunt oferite posibilități largi de alegere sau de opțiune. Alegerea unui anumit model se face fie prin imitație, fie prin presiunea dominantă sau persuasivă a unui mentor cu rol de educator, fie după căutări și Încercări eșuate, sau reușite succesive. În sensul acesta, succesul sau eșecul au un rol important. În alegerea modelului, iar educația, ca sistem organizat de ghidaj, are un rol esențial. Individul este condus către un anumit model care i se prezintă, i se explică, Îi este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pune Fapta. Analiza lui Faust este extrem de nuanțată. Ea este expresia unor etape În procesul de afirmare al forțelor interioare care merg de la cuvânt la faptă. Pentru Faust, calea de la potențialitate la act presupune o suită de etape, de treceri succesive. Cuvântul se transformă În idee. Ideea este cea care, transformându-se, generează puterea. Forța interioară se afirmă treptat. Ea este o prefacere a materiei. Iar materia persoanei este corpul, așa cum la Virgiliu spiritul universal, pancosmic, mișcă lumea, care este materia
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
psihologice” au În centrul lor o „justificare morală” care Încearcă să le dea o legitimitate și prin aceasta să obțină aprobarea și susținerea celorlalți, precum și În conformitate cu normele și legile Cetății. „Scenariul psihologic” presupune ca organizare câteva „elemente constitutive” și „momente succesive de desfășurare”. Acestea sunt următoarele: aă Tema scenariului, reprezentând motivul și mobilul acestuia, este, de regulă, o „tendință/pulsiune” orientată către un obiect sau o persoană În vederea realizării unui „scop final” care să aducă un beneficiu sau o „satisfacție”. Aceste
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pedeapsa ne apare ca o reparație morală a prejudiciului, ca un act simbolic care anulează conflictul dintre cele două persoane, o reparație morală, sufletească și socială. 28 PSIHOLOGIA REGRETULUI Cadrul general Viața persoanei este inegală. Ea se compune din etape succesive prin care trece individul, fiecare dintre acestea având caracteristicile sale proprii, atât din punct de vedere psihologic, cât și moral. Fiecare vârstă a omului are un profil psihomoral specific, căruia nu i se poate sustrage. Viața Începe cu aspirații și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fapt profilat grosier Într-un dialog neconcludent 2. E foarte semnificativ ce va afirma mai târziu 3. Dar Eliade nu spune aici care sunt, bunăoară, elementele introduse voit fals, pentru a rătăci cititorul și a fundamenta, prin astfel de procedee succesive de alunecare narativă, construcția fantasticului. Primul și cel mai important e biografia lui Honigberger. Ea se desfășoară Între nelocalizabila Ïambhala a tuturor promisiunilor și fabrica de zahăr din Kashmir, a unei promisiuni anglo-sikh neonorate. Când Roquet revine, observând că „cititorul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
la New Delhi În 1986 și 1993, din nou la Londra În 1995 și din nou la New Delhi și Madras În același an, dar În tiraje mai degrabă confidențiale. În catalogul unei edituri pariziene specializate În restituirea, prin imprimări succesive, a fondului principal de indianistică europeană din secolul al XIX-lea, Les Indes Savantes, cartea lui Honigberger apare cel mai recent În 2001, prin ultima reeditare londoneză 2, cu subtitlu diferit 3. Pentru a nu dezorienta cititorul care nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
1820-1821), de care se desparte din pricina ciumei - sunt teritorii traversate, cu Împuternicirea guvernatorului de Tohat 2, În 1816-1817. Întors din Africa, va pleca spre Bagdad, ajungând - printr-un concurs de Împrejurări ce transformă fiecare tentativă a sa Într-o breșă succesivă către Asia - la Lahore În 1829, cu un secol Înainte de Eliade, oraș În care va rămâne la curtea maharajahului Ranjit Singh (2noiembrie 1780 - 27iunie 1839)3 timp de patru ani4, perioadă prelungită spre sfârșit și din cauza imposibilității obținerii unei autorizații
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și lipsită de superstiții ori sarcini a lui Honigberger i-a permis, de-a lungul unor distincți și frenetici ani asiatici, să asimileze o Asie botanică 4 și una medicală 5, să poată fi el Însuși asimilat În decorul administrațiilor succesive din Lahore, dar și să descopere medalii indo-bactriene importante, să inițieze o corespondență cu orientaliștii occidentali și să primească titlul de membru al Société Asiatique În 18351, când președinte al acesteia devenise Amédée Jaubert (1834-1847), fiind astfel primul membru provenit
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Ion Agârbiceanu, iar din „Falanga” se reproduc informații despre Liviu Rebreanu. Elevul Grigore Caraba încearcă o dramatizare după O făclie de Paști de I. L. Caragiale, tot el dând drama în cinci acte Mira, fată de-mpărat. Sunt inserate, în numere succesive, scrisori către Gavril Precup, din partea lui Ioan Bianu și a lui Andrei Bârseanu, epistole ale lui Gavril Precup către George Pop de Băsești etc. Maxim Domide întocmește o monografie a școlii românești din comuna Rodna, județul Năsăud, iar profesorul Avram
SCANTEIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289533_a_290862]
-
-și salva arta prin propria-i viață: el și opera lui devin o singură entitate, idee regăsită și în „hemografia” inventată de Nichita Stănescu în Respirări. În perspectivă alegorică, păstrarea sincerității („goliciunea”) se obține cu sacrificii, și anume cu morți succesive: „În ultima vreme deceda din ce în ce mai des...”. Motivul mortului rămas între cei vii va fi reluat în Funérailles à Bucarest (2000), unde un mort bântuie fantomatic prin oraș, deoarece nu are banii și actele necesare pentru a se îngropa cum se
SAUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
spirală, ceea ce presupune reveniri și revizuiri, completări și rafinări. Scrierile despre Topîrceanu, Delavrancea și mai ales despre Zarifopol și Duiliu Zamfirescu sunt edificatoare. Se observă, în cazul lui Duiliu Zamfirescu, trecerea de la cutare aspect particular la micromonografie, apoi la ediții succesive de inedite epistolare și la ediția critică a corespondenței, în fine la reluarea lărgită a biografiei și la sinteza asupra corespondenței literare. Pentru S. istoria literară se justifică doar atunci când, în descendență călinesciană, ea poate identifica și acredita o anumită
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
Elveția, la Lausanne. Asupra poeziei lui Ș. s-a așternut o uitare explicabilă nu numai din pricina tăcerii ursuze a autorului, ci și a caracterului textelor, deranjante la apariție, ca și acum, dificil de încadrat în sistemele și grupările de referință succesive ale liricii române postbelice. Deconcertează diversitatea poeticilor invocate, trecerea, într-un spațiu restrâns, de la asociația fulgurantă la curgerea lină din graiul cronicarilor, de la provocări intelectualiste antepostmoderniste la lexicul inclasabil al poeziei populare din culegeri rare. Unitatea întregului o dă proba
SEDRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289603_a_290932]
-
Prozatoarea împrumută formula jurnalului pentru a susține miza autenticității, incluzând astfel fapte, note de lectură și reflecții cotidiene, iar dramatismul este accentuat de interogații neliniștitoare. Tensiunea narațiunii provine și din intercalările temporale frecvente, și din distanța în timp între însemnări succesive. Mare pondere au elementele autobiografice: protagonista, Mimi Janculovici, este o prozatoare cu un debut amânat, cauza fiind imposibilitatea de a scrie, cu acceptarea compromisurilor inerente, în perioada totalitară românească. Trimiterile la tarele epocii vizează câteva aspecte caracteristice, printre ele presiunile
SEBASTIAN ALCALAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289591_a_290920]
-
specii alterate prin textele de directivă politico-ideologică sau de teorie literară ad-hoc, fie asupra scriitorilor de prim-plan, cu antologări abundente de texte supuse șabloanelor, următoarele tomuri relevă competiția dintre generații (anul 1954), triumful realismului socialist, bilanțurile și prioritățile tematice succesive, „despărțirea” de Titu Maiorescu și de autonomia esteticului, stadiul discursului critic la Congresul Scriitorilor din 1956, anexarea propagandistică a unor concepte - bunăoară clasicul -, sinusoidele unor glorii, războiul cu diaspora, stadiile recuperării și „valorificării moștenirii literare” și ale reintegrării unor veterani
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
rămâne strădania lui S. de a realiza o ediție filologică de înaltă ținută științifică. Atât textul, cât și variantele integrale au fost definitivate prin colaționare cu zeci de volume, manuscrise, periodice, antologii ș.a., romanul Șoimii, de pildă, comportând paisprezece colaționări succesive. Pentru prima dată fiecare tom al ediției beneficiază de un bogat aparat de indici, cu referire la nume de persoane, personaje și locuri, dar și la elementele constitutive ale universului sadovenian: vietăți și plante, profesii, tradiții și sărbători etc., adeverind
SIMIONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289689_a_291018]
-
derizoriului” (Cimitirul Buna-Vestire). Sunt scoase în evidență valențe complementare sau convergente cu cele din lirică. Pamfletarul, satiricul, moralistul e prețuit nu numai pentru arta prozastică, dar și pentru nu puținele rezonanțe contemporane - el vorbește despre versatilitatea politicianistă, ipocrizii și „demagogii succesive”, forme de impostură socială, morală, culturală -, în temeiul captării unor formule caracterologice care nu rămân limitate la timpul lor originar. Profesor, critic și istoric literar de o solidă formație, sobru și exigent în receptarea actualității literare, distanțat față de „metodologiile” în
SIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
ediția a doua, 1973), Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Mama mamuților mahmuri (1980). Consacrat ca scriitor în literatura pentru copii, S. poate fi socotit autorul unei singure cărți, Recreația mare (1965), în care a reunit multe din povestirile sale anterioare. Revizuirile succesive țin de însăși maniera în care este înțeles actul scrisului, ca modalitate permanentă de autoperfecționare. Lucrând varianta ultimă, prozatorul regândește ordinea pieselor, le elimină pe unele și le introduce pe altele, face numeroase modificări (schimbări de titlu, stilizări). S. a
SANTIMBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]