3,231 matches
-
de mult mai isteață decât mine! — Iar eu aș vrea ca tu să nu fi fost atât de prudent și complicat. Dwight, ce-o să se-ntâmple cu noi? — Cu noi trei? Nu, cu noi. M-am uitat în jur, la sufrageria toată numai lemn, piele și crom și la comoda din mahon, cu uși de sticlă, plină cu puloverele ei din cașmir în toate culorile curcubeului, la patruzeci de dolari bucata. Femeia, o sărăntoacă din South Dakota cizelată de dragostea unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
carton presat. — Ești șoferul de la RKOmă întrebă ea. — Nu, poliția! i-am răspuns. La care fata mi-a trântit ușa-n nas. Am auzit apa trasă la WC, după care fata a revenit, iar eu am intrat neinvitat în apartament. Sufrageria era înaltă și boltită. Lângă perete erau aliniate paturi de campanie cu așternutul în dezordine. Dintr-o debara dădeau pe dinafară valize, genți, cufere, iar două paturi fără saltea țineau loc de masă, cu ajutorul unei bucăți de linoleum trântită deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
m-am dus acasă la Lee și Kay, ca să mănânc un sandviș și să trag un pui de somn, și am nimerit direct într-un alt episod din spectacolul cu Dalia Neagră. Kay și Lee erau așezați la masa din sufragerie și se uitau cu atenție la fotografiile luate la locul crimei de pe 39th, colț cu Norton. O fotografie cu capul zdrobit al lui Betty Short, alta cu sânii tăiați ai lui Betty Short, o alta cu jumătatea de jos eviscerată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
promis eu. Sprague mă bătu și mai tare pe spinare. — Se vede de la o poștă că n-ai încasat foarte multe la bostan. Ești nostim, parcă ai fi Fred Allen. Haideți, dragilor, cina e servită. Ne-am mutat într-o sufragerie largă, lambrisată. Masa din mijloc nu era foarte mare, iar pe ea erau deja aranjate cinci farfurii. Lângă ușă era un cărucior de servit, dinspre care venea un miros inconfundabil de carne de vită cu varză. Bătrânul Sprague spuse: — Masa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
invitați la masă primarul Bowron sau consilierul Tucker, dar nu pentru curvele masculine ale lui Madeleine. Un polițist oarecare. Dumnezeule, Emmett, cât de tare mă desconsideri! Am auzit scaune scrâșnind pe podea, genunchi lovind masa, apoi pași îndepărtându-se de sufragerie. Am văzut că mâna mea o strânge pe a lui Madeleine de parcă aș fi vârât-o într-o mănușă de box de 230 de grame. Fetița de bani gata îmi șopti: — Îmi pare rău, Bucky. Îmi pare rău. Apoi mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
numele scrise nu se regăsea în dosarul principal al cazului sau în mica agendă neagră a lui Betty. Au trecut cinci minute și mai aveam încă cinci. Camera de zi se învecina cu o bucătărie, o nișă pe post de sufragerie și un dormitor. Am stins lampa, am mers pe întuneric spre ușa pe jumătate deschisă a dormitorului și am pipăit peretele, căutând un întrerupător. Am găsit unul și l-am apăsat. Am luminat un pat nefăcut, patru pereți decorați cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
trimis de laborator? Tremura toată, în ciuda durității afișate. Am îndrăgit-o imediat. — Da. Dacă-mi arătați locul, o să-mi fac treaba și-o să vă las în pace. Jane Chambers mă conduse într-un foaier lambrisat și plăcut. — Biroul din capătul sufrageriei. O să vezi banda galbenă. Acum te rog să mă scuzi, vreau să mă ocup un pic de grădină. A plecat, tamponându-și ochii. Am găsit camera, am trecut peste bandă și m-am întrebat de ce nenorocitul s-a sinucis într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
tras în piept încă o doză parfumul lui Madeleine și am intrat în casă. Mobila din lemn curbat arăta la fel, dar pe măsuța de cafea nu mai zăcea nici una din revistele ei trimestriale de literatură, iar în comoda din sufragerie nu mai era nici un pulover de cașmir împăturit. Pernițele de pe canapeaua folosită de mine în ultimul timp pe post de pat erau aranjate frumos, de parcă n-aș fi dormit niciodată acolo. Patefonul meu era încă lângă șemineu, dar toate discurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
un loc unde să toarne un filmuleț. M-am prins imediat despre ce-i vorba și, cum doream să fiu din nou împreună cu Betty, le-am lăsat să folosească una din casele libere ale lui tati, una care avea în sufragerie niște decoruri vechi. Betty, Linda și Duke Wellington au turnat filmul, iar Georgie i-a văzut. Tot dădea târcoale caselor goale ale lui tati și i s-a pus pata pe Betty. Probabil pentru că semăna cu mine... fiica lui. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
împrejurimile. Ușa de la intrare era încuiată, ferestrele laterale erau zăvorâte. Ori sunam la ușă, ori intram prin efracție. Apoi am auzit zgomot de pași de partea cealaltă a geamului și am văzut o siluetă încețoșată și albicioasă îndreptându-se spre sufragerie. Peste câteva secunde zgomotul scos de o ușă care se deschidea se auzi până în capătul aleii. Am dat colțul casei, hotărât s-o înfrunt pe femeie. Ramona stătea în pragul ușii, părând o fantomă în halatul ei inform din mătase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
dacă te-ai întoarce. Martha i-a spus lui Emmett că nu ne-ai face rău, iar el i-a dat dreptate. L-am crezut. El e întotdeauna atât de tranșant în afaceri. Am intrat. Cu excepția lăzilor împachetate de pe podea, sufrageria arăta ca un birou de afaceri. Ca de obicei. — Emmett m-a pus pe urmele lui Georgie, iar Martha nu știe că tu ai ucis-o pe Betty Short? Ramona închise ușa. — Da. Emmett s-a bazat pe tine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ce am făcut, altfel o să mă părăsească! Mi-a spus că vrea să-și ia un apartament al ei, iar eu nu mai am chiar atât de mult timp. I-am întors spatele și am început să mă plimb prin sufragerie, întrebându-mă ce pot să fac. M-am uitat la tablourile de pe pereți: generații întregi din clanul Sprague în kilt și membri ai familiei Cathcart tăind panglica la inaugurarea unor livezi de portocali și loturi vacante, numai bune pentru construcții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Înfloritură retorică, dat fiind că scrisoarea era dictată - care avea să se dovedească profetică. A doua zi de dimineață, Burgess Noakes Își trezi stăpânul la ora opt, ca de obicei. O jumătate de oră mai târziu, În timp ce așeza masa În sufragerie pentru micul dejun, Minnie Kidd auzi un țipăt venind din dormitorul dlui James și Îl găsi Întins pe podea În cămașa de noapte, Încâlcit În firul lămpii electrice, pe care o dărâmase de pe noptieră În timp ce Încerca să ajungă la clopoțelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
la New Grove House, la cină, clasica pulpă englezească de vacă sau de oaie, pe care Emma o cumpăra Întotdeauna suficient de mare ca să ajungă și pentru musafirii sosiți Întâmplător și pe care Du Maurier - mereu ultimul care intra În sufragerie, anunțându-și sosirea cu acorduri marțiale și Îndepărtate de pian - o tăia cu Îndemânare, așezat În capul mesei. După cină, urmau conversația, muzica și jocurile de societate În salon. Pe la zece, Henry pleca, iar Du Maurier insista de fiecare dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
răsunau pe podelele de lemn lustruit (covoarele și carpetele Încă nu fuseseră livrate de Baker’s). — Ăsta e salonul, dar eu am să-l folosesc drept birou - am comandat rafturile special... camera asta o să o folosesc pentru a primi oaspeți... sufrageria, frumos proporționată, nu ți se pare?... dormitorul mare... dormitorul pentru musafiri... bucătăria și camerele pentru servitori. Fenimore clipi puțin la ultimele. — O să ai servitori care să locuiască aici? Un majordom și o bucătăreasă-menajeră. Am angajat un cuplu admirabil, domnul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Întoarcă la hotel, pentru a comanda șampanie la cină. Plutea pe stradă ca Într-un balon euforic de săpun, care supraviețui unei Întâlniri ușor Înțepătoare cu William Archer, la scurt timp după aceea. Se miră, În timp ce supraveghea aranjarea mesei În sufrageria sa de la hotel, să vadă cartea de vizită a criticului, dar Îl invită să urce. Lui Henry i se păru surprinzător de tânăr, cam ca un preot nonconformist În Înfățișare și purtări. — Văd că vă pregătiți de petrecere, spuse el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
scrie romane, ceea ce nu e deloc o métier pentru el. — Căsătoria nu presupune neapărat să ai copii, spuse Fenimore, lăsând jos furculița și cuțitul. Aparatul auditiv stătea lângă farfurie, ca un tacâm special, dar nu avusese nevoie de el În sufrageria tăcută, Înaltă. — Nu, dar aceasta este consecința de obicei - și scopul principal, dacă este să dăm crezare cărții de rugăciuni, spuse Henry, forțându-se din nou să zâmbească. Făcu un calcul rapid: Fenimore trebuie să fi trecut de cincizeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
posibilă și, curând după aceea, actrița părăsi petrecerea fără a mai fi schimbat vreun cuvânt cu el. Henry așteptă În zadar un mesaj de la Daly, până În dimineața următoarei zile de sâmbătă. Tocmai lua micul dejun, când Smith apăru În pragul sufrageriei, cu prima poștă a zilei pe un platou de argint. — Citiți corespondența aici, domnule, sau să v-o las pe masa de lucru, În birou? Întrebă el. — Adu-mi-o aici, Smith. Mulțumesc. Smith Îi lăsă plicurile pe masă, alături
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
că se așezase calm printre spectatori, la premiera Americanului! Astă-seară, ca să Îl oblige să facă același lucru, ar fi trebuit să Îl adoarmă cu cloroform. Dădu scrisoarea și un șiling unui comisionar, Împreună cu instrucțiunile de livrare, și se Îndreptă spre sufragerie. La prânz, mâncă supă de carne cu curry, tocană de rinichi și șarlotă cu migdale În sherry, cu o sticlă mică din vinul roșu al clubului. Stătu singur, ocolind minuțios privirile tuturor celor care intrau, pentru ca nu cumva să apară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
din pielea lui Guy Domville. Era un rol suculent, care impunea trei schimbări de costume, toate avantajoase, cu o minunată pereche de cizme de călărie În actul al treilea.] La șase și jumătate, complet Îmbrăcat de seară, luă loc În sufragerie să mănânce frigănelele cu șuncă ale dnei Smith, vârându-și un șervet mare În gulerul cămășii pentru a proteja piepții apretați. Propoziția „ condamnatul Își luă ultima cină...“ Îi răsună În minte. Îl rugă pe Smith să Îi toarne un pahar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
absența lui, organizase incursiuni Îngrijorătoare În modesta sa pivniță. Bănuia că individul este Într-o permanentă stare de ușoară amețeală, dar era dificil de acuzat, căci masca abil simptomele sub obișnuita extravaganță a gesturilor profesionale, Înconjurând cu Înflorituri masa din sufragerie, scoțând la iveală, parcă de nicăieri, farfurii și carafe, ca un iluzionist, sau stând drepți lângă servantă, cu privirile Încețoșate și chipul impasibil, În timp ce stăpânul și invitații lui consumau mâncarea. Un scriitor pe nume Ford Madox Hueffer, un tânăr Înalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ceva de discutat cu toți trei, continuă Harry, privindu-i ciudat, pe rând. Dar și asta poate aștepta până mâine. A doua zi de dimineață, după ce micul dejun a fost strâns, dnul James Îi convoacă pe cei trei slujitori În sufragerie și Îi poftește să ia loc la masa mare și lustruită, Împreună cu el. Presupun că v-ați gândit Într-o oarecare măsură la ce urmează să faceți de-acum Încolo, Începe el. Vreau să știți că noi - adică mama, sora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
vest la Kiev. Dar, cum mai rămâne în Iași, petrecem împreună în șampanie și ținută de seară nopți și zile de neuitat. In alta odine de idei o data intru îmbătată de alcool și fac dragoste nebună cu un tip în sufrageria unei cunoștințe, în timp ce în apartamentul situat la etajul 7 mai erau câteva persoane. Mă pricep să intru în toate stilurile de sex și amor, sunt talentată. Atunci, cu tandrețe și amețeală, pe lumina aprinsă, ușa descuiată și cu chef de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Tartorul. 79 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI mobilul înfulecase cinci din cei cincisprezece kilometri cu care Otopeniul se ține departe de București. - Picantă putoare. - Arasel! Taci să-ți zic cât e de parșivă, că-ți face părul măciucă... La sufragerie poseda patru transperante ponosite. De când se mutase, la nimeni nu îngăduia să i le clintească, întrucît, dacă i le clintea, dezlănțuia isterie... Alaltăieri seară încă, pe când se împlinise o lună de zile de când le repartizase apartament, sosește acasă bărbată
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
plimba-ți-aș cățelul, să am grijă de bujiile tale?..." Știu și eu?!" râde putoarea. Și, când râde, simți cum ți se joacă cârcelul cu dinții pe beregățile inimii. Dacă ești așa îngrijorat... Ține privirile alipite pe geamurile noastre de la sufragerie. O zi, o oră, un an... Dar când vezi că se ridică transperanta numărul patru de la sufragerie, poftim de haide încoace, că sânt singură acasă..." La radio, Victoria Andrei murise. Partidul schimbase emisiunea. Ochiul Diavolului întindea o lumină molatecă peste
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]