4,737 matches
-
atît mai mult cu cît aceștia se confruntau în acel moment cu războiul din Vietnam, una din cele mai grave crize din istoria lor, nici în Europa unde se loveau de susceptibilitățile popoarelor care nu înțelegeau ca Franța să acapareze supremația. Pînă la urmă, politica dusă de generalul de Gaulle față de Statele Unite nu a avut efecte deosebite asupra Alianței Atlantice. În schimb, atitudinea sa față de construcția europeană a avut repercursiuni importante asupra evoluției Comunității și asupra viitorului acestei, care poate fi
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Prin politica reprezentărilor și forță manipulativă, inculcînd la nivel subliminal o ideologie, spulberînd recordurile de box-office, tema militaristă (Rambo, Top Gun, ș.a.) propune o spectaculoasă metamorfoză: înfrîngerea din Vietnam devine o victorie în cultura media! Efectul Rambo glorifică de fapt supremația "trupurilor tari" (Hard bodies). Parantetic, să notăm, că un Alvin Toffler (vezi Război și anti-război) crede că astfel de filme, "proslăvind bicepșii în defavoarea creierului", sînt desuete. Iar Al Treilea Val, cu "războinicii de nișă" ai viitorului va exploata intensiv baza
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o altă tehnologie a comunicării culturale? Sau poate este chiar cultura epocii noastre, în extensie planetară. Vom încerca să schițăm cîteva posibile răspunsuri observînd, înainte de orice, că azi comunicarea a devenit un fenomen de civilizație totală. Comunicarea de masă (recunoscînd supremația televizuală) se bucură de o audiență largă, eterogenă, dispersată și anonimă. În plus, circulația (difuzarea) e rapidă, uniformizînd și simplificînd conținutul. Mai mult, suportul, tehnica ca și suma instituțiilor intră uneori simultan sub umbrela conceptului (media), conducînd chiar la autonomizarea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
instabilitatea audienței dar și autonomia (crescătoare) a publicului. În plus, efortul scenarizării, gustul pentru reality shows propun o nesfîrșită hibridare, un joc ambiguu la frontiera dintre ficțional și factual. Se vorbește de o "realitate compozită" (Phillippe Quéau, 1993), ceea ce zdruncină supremația imaginilor analogice, implicit statutul lor indicial. Prin vizualizare, să recunoaștem, poate fi cu ușurință, chiar falsificată ierarhia evenimentelor. Și, cum aminteam, integrarea tehnică a suporturilor (idee pentru care pleda, cu aproape trei decenii în urmă, inginerul Negroponte, deja menționat) marchează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
contribuie la reproducerea relațiilor de putere curente, concomitent oferind resurse pentru construirea identităților și creșterea puterii, rezistenței și luptei împotriva acestora. Susțin că această cultură media este terenul contestat pe care grupuri sociale și ideologii politice cheie se luptă pentru supremație, iar individul trăiește această luptă prin intermediul imaginilor, discursurilor, miturilor și spectacolelor culturii media. Cultura, în sensul cel mai larg, este o formă de activitate profund participativă, cu ajutorul căreia oamenii își creează societatea și identitățile. Cultura îl modelează pe individ, scoțîndu-i
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
la rîndul lor în Europa. Discursurile referitoare la rasă, clasă, etnicitate, preferință sexuală, naționalitate, au lansat teoreticienilor provocarea de a lua în discuție fenomene pînă atunci ignorate sau minimalizate. Au izbucnit dispute (care încă mai persistă) între cei care susțineau supremația clasei și cei care susțineau supremația unei anumite rase și diferența între sexe. În cele din urmă, s-a ajuns la un armistițiu în care se convenea că toate aceste determinante ale identității sociale și ale claselor care compun societatea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
referitoare la rasă, clasă, etnicitate, preferință sexuală, naționalitate, au lansat teoreticienilor provocarea de a lua în discuție fenomene pînă atunci ignorate sau minimalizate. Au izbucnit dispute (care încă mai persistă) între cei care susțineau supremația clasei și cei care susțineau supremația unei anumite rase și diferența între sexe. În cele din urmă, s-a ajuns la un armistițiu în care se convenea că toate aceste determinante ale identității sociale și ale claselor care compun societatea sînt de o importanță fundamentală pentru
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
postmodernismului, susținîndu-se concomitent și necesitatea unui nou discurs teoretic care să se axeze tocmai asupra acestor noi abordări critice, ce produceau discursuri și sinteze mereu mai complexe. S-au intensificat conflictele între acele discursuri care încercau să domine, să cucerească supremația. Fiecare nouă teorie era promovată de proprii săi avocați drept superteorie, drept cheia înțelegerii culturii, a societății, a individului. Descoperirile unor gînditori precum Roland Barthes, Jacques Lacan, Michel Foucault, Louis Althusser, Jean Baudrillard, Jean Francois Lyotard, Jacques Derrida și alte
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
exemplu, poliția, forțele armate, grupurile paramilitare) în vreme ce alte instituții (precum biserica, școala sau media) servesc la inducerea unei atitudini de acceptare a ordinii dominante prin instituirea hegemoniei sau dominației ideologice a unui anume tip de ordine socială (capitalismul liberal, fascismul, supremația rasei albe, socialismul democratic, comunismul etc.). Teoria hegemoniei implică atît analiza sistemelor de dominație existente și a căilor specifice prin care diferitele grupuri politice au obținut puterea (de exemplu, doctrina Thatcher sau doctrina Reagan), dar și delimitarea unor forțe, grupuri
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
feministe. A apărut, așadar, o întreagă serie de manifestări extravagante ale ideologiei masculine, avînd în distribuție actori "ultra macho" precum Sylvester Stallone, Arnold Schwarzenegger și Bruce Willis care întruchipează super-eroi ce sînt singura soluție pentru problemele societății, promovînd astfel ideologia supremației masculine. Pe măsură ce se intensifică "paranoia masculului alb" și reacția conservatoare împotriva mișcării feministe, aceste fantezii masculine devin din ce în ce mai brutale, în filme precum Die Hard II, Young Guns II și altele de același fel, care conțin din ce în ce mai multe acte de violență
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ca victimă a dușmanului străin, a altor rase, a guvernului și a societății în ansamblul său. Filmele de acest tip reprezintă și o încercare de remasculinizare celebrînd comportamentul agresiv masculin, ca reacție la feminism și la alte atacuri îndreptate împotriva supremației bărbatului alb. În cartea The Remasculinization of America (1989), Susan Jeffords afirmă că Războiul din Vietnam a însemnat o teribilă lovitură dată orgoliului masculin, lovitură de pe urma căreia bărbații americani au resimțit un extraordinar sentiment de rușine și vină. O mare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Top Gun personifică atitudini sociale specifice perioadei Reagan. Apărut în 1986, înainte de criza din Iran, înainte de criza bursei din 1987 și de scandalul de la banca Savings and Loans. Top Gun reprezintă ascendența doctrinei Reagan, triumfătoare, în ultimele sale momente de supremație înaintea căderii ei din poziția de necontestată dominație (evident, doctrina Reagan s-a bucurat de un puternic reviriment o dată cu triumful lui Bush, supranumit "Son of Teflon" dar asta este o altă poveste relatată de Kellner în 1990 a). Filmul a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ale albumului, "Fața Morții" prezintă "o imagine în oglindă a locului unde ne aflăm astăzi", în timp ce "Fața Vieții" prezintă "o viziune a locului unde trebuie să mergem pentru a ne semna certificatul de deces" înțelegînd că revoluția negrilor va elimina supremația rasei albe. Textul de pe coperta interioară afirmă că "cel mai bun loc pentru tinerii negri este Națiunea Islamului" și o fotografie ni-l arată pe Ice Cube citind ziarul Națiunii cu titlul "Uniți-vă sau pieriți", în timp ce tineri îmbrăcați cu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
muzică. Acest lucru ne conduce la problema dezbătută cu fervoare a efectelor rapului și la chestiunea constituirii comunităților antihegemonice, alternative și a formelor culturale din prezent. Rezistență, contrahegemonie și viață cotidiană Astfel, muzica rap constituie o cultură a rezistenței împotriva supremației albilor și a oprimării. Mișcarea de rezistență a afro-americanilor nu numai că ia forma expresiei muzicale și culturale, dar își însușește și multiple alte forme de rezistență în viața de zi cu zi, prin limbă, stil, atitudine și relații sociale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
34 O discuție din Essence (sept. 1992: 83ff) pune această problemă, citînd, în final, cuvintele lui Q-Tip: "Bărbații și femeile negre trebuie să învețe să lucreze în echipă". Astfel că, deși rapul promovează, în mod negativ, atitudini care exprimă supremația masculină și un sexism șocant, el promovează și dezbaterile pe tema acestor fenomene din cadrul comunității negre ori al societății în ansamblu. 35 John Fiske ne reamintește că, anterior cazului lui Rodney King, un alt negru fusese bătut pînă la moarte
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Hussein s-a pregătit de război pentru a obține controlul asupra terenurilor petrolifere din Kuweit și ulterior din Arabia Saudită. Statele Unite trebuie acum să folosească o considerabilă forță armată împotriva dictatorului Irakului pentru a salva terenurile petrolifere și pentru a păstra supremația americană în Orientul Mijlociu." (Washington Post, 7 august 1990) Conform afirmațiilor lui Hoagland, Saddam Hussein "nu ține cont decît de forță și nu răspunde la nimic altceva". Restul articolului constă într-o falsă analiză, plină de analogii incerte și banalități pe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a lumii revoluției industriale, plasată în Anglia secolului al XIX-lea. Virtual Reality (1993) oferă o viziune retrospectivă a începutului secolului al XXI-lea asupra Californiei contemporane, prezentată drept un coșmar tehnologic distopic în care corporații malefice se luptă pentru supremație asupra noilor tehnologii. Pe scurt, aceste texte reprezintă cele mai impresionante opere recente care se concentrează asupra destinului societății hipertehnologizate, de la scrierile lui Baudrillard din anii '70. Ca și cele mai bune scrieri ale acestuia, cărțile lui Gibson prezintă scena
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
moralitate dubioasă, cu elemente specifice culturii punk și altor subculturi de opoziție, cu prezentarea unor complicate structuri de corporații, cu drame ale unor familii incestuoase și pînă la elemente de fantezie științifico-fantastică, precum IA (Inteligența artificială), ce încearcă să obțină supremația mondială, și computere care creează "realitatea" în cyberspațiul informatic. Intriga relatează aventurile lui Case, un hoț de informații și de date pe calculator ale cărui celule nervoase au fost atacate de o biotoxină drept pedeapsă pentru faptul că a îndrăznit
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
214 Procesul de luare a deciziilor la nivel național / 215 Legătura dintre conducători și populație / 216 Privire de ansamblu / 220 Bibliografie suplimentară / 221 Partea a IV-a STRUCTURI ALE GUVERNĂRII / 223 Capitolul 13 Constituțiile / 225 Introducere / 225 Regulile constituționale / 226 Supremația constituțională / 228 Conținutul constituțiilor / 232 Privire de ansamblu / 237 Bibliografie suplimentară / 237 Capitolul 14 Centralizarea și descentralizarea / 239 Introducere / 239 Centralizarea și descentralizarea / 240 Modelul federal / 243 Comparația între statele federale și cele unitare / 247 Uniunile de state / 251 Privire
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
punct de vedere legal, însă de multe ori fără baze reale, existența instituțiilor și grupurilor pe care nu le recunoaște. Aceasta deoarece conceptul de stat a fost dezvoltat în special de către juriști în timpul Renașterii în vestul Europei pentru a stabili supremația guvernărilor centrale (de fapt a regilor) asupra aristocraților, altor grupuri sociale și comunităților locale care încercaseră să-și mențină autonomia. Astfel, conceptul de stat este ideologic și prin urmare normativ. Mai concret, atunci când se pretinde că statul are un monopol
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
competiție permanentă între grupuri cu activități specifice, în sistemele tradiționale inegalitare există doar o singură grupare în cadrul unei anumite zone de exemplu, un singur trib. A doua consecință este la nivel național. Diversele grupări pot recunoaște sau nu pe deplin supremația monarhului și a efectivului politic de vârf. Regimurile tradiționale inegalitare se mențin în timp doar dacă se stabilește o oarecare înțelegere între grupările geografice care alcătuiesc națiunea; altfel, corpul politic se destramă. De aceea fostele colonii au dat rareori naștere
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
forțele armate devin mai puternice, iar grupuri noi cu scopuri specifice precum patronatele și chiar sindicatele ajung să aibă un rol. Cât timp aceste evoluții se petrec la scară mică, sistemul politic încă poate fi descris ca tradițional; însă când supremația grupărilor tribale este serios pusă în dificultate, sistemul politic devine de obicei populist sau autoritar inegalitar. Instituții și grupuri în sistemele politice populiste Sistemele politice populiste au o configurație structurală hibridă, caracterizată adesea printr-o opoziție marcantă între grupările tradiționale
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
evoluție este în parte consecința întăririi unor entități precum organizațiile feministe, ecologice sau regionale. Unele din aceste grupuri și-au alcătuit propriile partide, așa cum s-a întâmplat cu ecologiștii; altele au preferat să opereze în afara structurii partidelor. Toate au subminat supremația partidelor mai tradiționale. Ele nu au modificat semnificativ configurația sistemelor de partide, dar au redus considerabil credibilitatea și prin urmare puterea partidelor existente. Pentru a încerca să se protejeze, partidele au adoptat anumite teme pe măsură ce se confruntau cu ele și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a dat prioritate și chestiunilor ce țineau de organizarea statului. Prăbușirea comunismului în Europa de Est a însemnat o lovitură serioasă pentru această abordare "socio-economică" în elaborarea constituției, în ciuda faptului că unele state, în special China, au continuat să urmeze principiile comunismului. Supremația constituțională Întrucât constituțiile stipulează principiile esențiale pe baza cărora trebuie să opereze autoritățile statului, ele trebuie în mod logic să fie supreme, așadar să aibă întâietate în fața tuturor celorlalte reguli, scrise sau nescrise. Dintr-o perspectivă juridică, argumentul în favoarea supremației
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Supremația constituțională Întrucât constituțiile stipulează principiile esențiale pe baza cărora trebuie să opereze autoritățile statului, ele trebuie în mod logic să fie supreme, așadar să aibă întâietate în fața tuturor celorlalte reguli, scrise sau nescrise. Dintr-o perspectivă juridică, argumentul în favoarea supremației constituțiilor este imbatabil. Totuși, în practică este mai puțin puternic, din moment ce constituțiile se leagă de contextul în care își fac apariția (Beard, 1935); cu timpul, acest context se schimbă. În plus, din moment ce viața politică poate fi guvernată de cutume și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]