7,731 matches
-
Este r]spunsul la întrebarea „Ce face un lucru s] fie bun?” (Harrison, 1971, ofer] o expunere mai detaliat]). Principala obiecție care se ridic] împotriva primei teorii, explicând voia lui Dumnezeu în termeni de bine, este c] pare s] încalce suveranitatea și omnipotenta lui Dumnezeu, f] cându-L subiectul unei norme morale independente. Alte asemenea constrângeri legate de libertatea și puterea lui Dumnezeu ar fi criticabile pentru cei care susțin c] nu exist] nici o limit] cu privire la ceea ce Dumnezeu poate dori sau porunci
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este erodată și mai serios la nivel supranațional, Îndeosebi datorită procesului de globalizare. Cultura de masă mondializată (bazată pe Hollywood, MTV, blue-jeans și Coca-Cola), instituțiile financiare de genul Băncii Mondiale, companiile transnaționale sau Internetul reprezintă forțe de nestăvilit, În fața cărora suveranitatea și interesele naționale apărate de guverne par să nu mai aibă nici o șansă de rezistență. Iar ideologia mondializării afirmă că toate aceste schimbări se leagă Într-un proces benefic, cu consecințe pozitive, deoarece promovează colaborarea și asigură identificarea soluțiilor optime
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
criteriile politico-administrative ale epocii, nu se considerau cetățeni ai Transilvaniei, ci locuitori ai Ungariei. A doua patrie posibilă a românilor ardeleni era Imperiul Austriac. Din perspectiva loialităților politice de tip tradițional, pentru românii ardeleni, dinastia habsburgică reprezenta unicul izvor al suveranității și autorității statale. În plus, ideologia politică a conservatorismului modern oferea temeiuri legitimante de actualitate pentru o asemenea atitudine. O tensiune se năștea Însă din faptul că Imperiul Habsburgic constituia, prin excelență, o construcție multinațională, așadar un cadru mai puțin
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de maximă trăire a utopiei de la 1848, românii ardeleni nu Își imaginează Înfăptuirea proiectului lor politic național decât prin intrarea Principatelor sub egida Casei Austriece, și nu prin transformarea spațiului locuit de români Într-o construcție politică avându-și izvorul suveranității În statalitatea existentă În Principate. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, ardelenii făceau o distincție clară Între „patrie” și „națiune”. Cele două concepte nu se suprapuneau, așa cum va fi cazul mai târziu, În secolul XX, când patria va
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dânșii nici un ofițir din unguri ș...ț Așa tocmiți fiind grănițerii noștri, nu vreau să știe de ministeriul unguresc, că ei sunt Învățați din pruncia lor cu Împăratul, nu cu craiu, un cuvânt nu vreau să știe de supușenia sau suveranitatea ungurilor. Cuvântul constituție Încă-i scăndălește ș...ț Să poate presupune, dară, că ei sunt gata a lua represalie asupra ungurilor, care nu nainte de 3-4 zile nu o nădăjduim. Cine-i de vină că românii nu vreau să să
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fără a mai vorbi de metamorfoza sexului care, aparținând aceluiași câmp semantic, constituie un caz aparte), sunt atributele esențiale dobândite și transmise cu ajutorul mărului fermecat, atribute care, În cadrul mitologiei indo europene, caracterizează cel mai adesea cea de-a treia funcție de suveranitate enunțată de Dumezil, plasată sub patronajul divinităților feminine (Afrodita, Freya etc.). f. Probele pețirii Motivul central din următoarele basme, cel al Încercărilor grele la care este supus eroul (care vizează istețimea, inteligența), este un motiv frecvent În basmele tuturor popoarelor
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și republică, astfel încât fiecare (dintre aceste forme) servea ca o frână și ca un contrapunct împotriva celorlalte.“(trad. n.) De asemenea, nu trebuie să uităm că secolul al XVII-lea era încă tributar unor concepții ale evului mediu. Ideea de suveranitate - adoptată cu mult succes de către cardinal și implementată în structurile organizatorice socio-politice- ocupa un loc important în statul monarhic. Richelieu considera că fiecare francez, indiferent de religie sau poziție socială, era aservit regelui. Prin urmare îngrădirea drepturilor nobililor, care începeau
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
limba franceză și au primit numele generic de„Pacea de la Westphalia“. Acest eveniment este deosebit de important pentru evoluția Europei, deoarece este considerat a fi primul congres modern diplomatic care a inițiat o nouă ordine în Europa centrală, bazată pe principiul suveranității statelor pe de o parte. Pe de altă parte, Franței, prin redactarea documentelor în limba franceză, i se recunoștea importanța ca națiune. Europa îi valida contribuția majoră la realizarea păcii, iar faptul că nu o existat o versiune într-o
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
lumii, urmând să devină imaginea arhetipală a monarhului absolut. Educat după credința privind dreptul divin al regilor, monarhul era pus pe tron de Dumnezeu și nu trebuia să răspundă pentru faptele sale decât în fața divinității. Pornind de la acest concept, al suveranității, a continuat eforturile predecesorilor săi pentru întărirea puterii statului centralizat, guvernat de o singură instituție politică - monarhul. De asemenea, a continuat drumul deschis de către Richelieu, de diminuare a forței politice a micii nobilimi și întărirea puterii regelui, iar pe plan
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pașnică a conflictului. Tratatul de la Torino a schimbat radical soarta războiului, prin alierea Suediei cu Franța. La scurt timp, tratatul de la Ryswick din 1697 a pus capăt celor nouă ani de război european. Ludovic a returnat Catalonia și a obținut suveranitatea permanentă asupra Alsaciei și a Strasbourgului. Însă, la scurt timp, avea să izbucnească războiul de succesiune spaniolă, ultimul mare război din timpul lui Ludovic al XIVlea. Între 1701 și 1714, marile puteri europene s-au aliat pentru a bloca o
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
CAB d) ACB Testul nr. 16 Spațiul românesc între diplomație și conflict 1) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Dreptul unui stat asupra altui stat care are guvern propriu, dar nu are autonomie completă: a) protectorat b) suveranitate c) suzeranitate d) autonomie 2) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Domnitor al Moldovei care a deschis un conflict cu Polonia pentru Pocuția a fost: a) Petru Aron b) Alexandru cel Bun c) Ion Vodă cel Viteaz
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
tocmai pentru că partidele politice funcționează incoerent. Îndemnului liberal sec și aspru „îmbogățiți-vă!”, adresat celor care contribuiau la amplificarea murmurului ce dorea să demaște faptul că decizia politică nu (mai?) aparține celor cărora li se delegă prin vot fărâma de suveranitate, îi putem substitui astăzi în România îndemnul: „Creați-vă presă!”. Fără să intenționăm să dezvoltăm aici ideea, spunem totuși că tendința deschiderii blogurilor de către foarte mulți jurnaliști are ca ingredient de bază tocmai această dorință, deseori neconștientizată. Dacă în Statele Unite
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
și deviată în cele din urmă de ambițiile mondialismului și hegemonismului, iar globalitatea este definită ca o formă a internaționalului, redă limitele ordonării și reordonării lumii conform principiului adversității. Globalitatea este caracterizată de cooperarea interguvernamentală și acceptă soluții care conservă suveranitatea statală. „Globalismul este o transpunere analogă a modelului inseparabilității de la realitatea microparticulelor la realitatea socială. Noua fizică generează un nou imperialism. Nu ne putem retrage suverani în fața naturii pentru a o investiga și a o exploata, fără a exista consecințe
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
globalizării este propria lor marginalizare, o altă problemă se referă la revenirea la colonialism (interesele țărilor în dezvoltare se ciocnesc de o serie de sancțiuni internaționale percepute ca p reîntoarcere la colonialism). Impunerea (o mărime se potrivește tuturor formelor), pierderea suveranității statele (delegarea de suveranitate organizațiilor internaționale, exemplu: U.E.), pierderea identității individuale sau globalizarea economiei subterane sunt încă câteva caracteristici negative ale globalizării. Pe parcursul timpului s-au conturat trei scoli de gândire reprezentând tezele fundamentale privind globalizarea: hiperglobaliștii, scepticii și transformativiștii
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
marginalizare, o altă problemă se referă la revenirea la colonialism (interesele țărilor în dezvoltare se ciocnesc de o serie de sancțiuni internaționale percepute ca p reîntoarcere la colonialism). Impunerea (o mărime se potrivește tuturor formelor), pierderea suveranității statele (delegarea de suveranitate organizațiilor internaționale, exemplu: U.E.), pierderea identității individuale sau globalizarea economiei subterane sunt încă câteva caracteristici negative ale globalizării. Pe parcursul timpului s-au conturat trei scoli de gândire reprezentând tezele fundamentale privind globalizarea: hiperglobaliștii, scepticii și transformativiștii. Hiperglobaliștii sunt de părere
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
globalizare înseamnă dispariția în creștere a puterii tradiționale ale statului suveran.”<footnote Mahdi Mozaffari , Globalizațion and Civilizations, Editura Routledge, London, 2002, p.97; footnote> Prin promovarea conceptului de subsidiaritate (prin care statele membre ale unei organizații internaționale, își deleagă din suveranitatea statală în favoarea organizației respective, un exemplu semnificativ este Uniunea Europeană) se promovează o evoluție în ceea ce privește colaborarea și cooperarea între guvernele statelor. „Globalizarea - constituirea unui sistem de fabricare a lumii este acum, în grade diferite, un fapt acceptat pe scară largă.”<footnote
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
recunoscut: multiplicarea de actori și strânsa lor conexiune, zecile de organisme internaționale prezente în viața internațională, globalizarea apelează mai energic la intervenția în treburile interne ale statelor în cazul delincvențelor grave, într-o perioadă în care statele acceptă transferul de suveranitate în procesele de integrare, dar dispune de mijloace pașnice, bine puse la punct (instrumente economice).<footnote Constantin Moștoflei., op. cit., p. 32; footnote> De ce globalizarea a atras atenția și imaginația tuturor, timp de mai bine de jumate de mileniu, luând forme
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
op. cit., p. 1; footnote> Însă există, de asemeni, o serie de pârghii prin care statele care dețin o influența mai mică să poată acționa în cazul în care sunt încălcate principiile dreptului internațional ( spre exemplu: nerespectarea integrității teritoriale sau a suveranității statale), pârghii oferite de organizațiile internaționale. Spre exemplu N.A.T.O. „furnizează un forum în care Statele Unite, Canada și țările europene se pot consulta împreună în privința problemelor comune de securitate și în care se iau măsuri comune.”<footnote Situl Oficial al
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
exportului, revenindu-le o mare parte din profit.”<footnote Pappe Ilan, The Modern Middle East, Ed. Routledge, New York, 2005, p. 51 footnote> Orientul Mijlociu este marcat de o mare nepotrivire între națiunile sau identitățile acestor popoare și statul de drept sau suveranitatea statală. Dacă în unele cazuri problema lumii arabe este „o națiune mai multe state” în regiunea non-arabă a Orientului Mijlociu, statul multinațional - un stat mai multe națiuni este considerată o regulă de sine stătătoare mai degrabă decât o excepție. Această
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
prezent, mai mult ca oricând, bibliotecarul bibliograf are adesea o importanță aparte, un rol deosebit în furnizarea documentelor. El este cel care ghidează cititorul, facilitează accesul acestuia la documente și, deci, la informație. Colecțiile în forma tipărita îsi pierd însa suveranitatea de alta data în relație cu documentele bibliotecii pe alte suporturi. Studiind atent fenomenul social, Marshall McLuhan observa că: „ în loc să se sfârșească prin a semăna cu o imensă bibliotecă, precum cea dinAlexandria, lumea a devenit un calculator, un creier electronic
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
Sovietice. Povara este prea mare asupra economiei naționale pentru a o mai putea căra multă vreme”. La 9 ianuarie 1947, ambasadorul american la Moscova, Bedell Smith, anunța că nu există nici o îndoială că Uniunea Sovietică face eforturi pentru a încălca suveranitatea Turciei și că dacă se dorea supraviețuirea acesteia, se impunea urgent un ajutor american sau britanic. Ankara, la rândul ei, avea două obiective: să aducă Statele Unite la Strâmtori și să le implice în apărarea Turciei împotriva Uniunii Sovietice, iar pentru
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
se observă că mecanismul descris mai sus se bazează pe o concepere tradițională a securității. Amenințarea la care se face referire directă este cea de ordin militar, iar obiectul fundamental de referință este statul, ca singurul actor ce are atributul suveranității. Suveranitatea statului este limitată doar de renunțarea la instrumentele violenței în purtarea relațiilor internaționale, folosirea forței fiind permisă doar în cazurile în care statul trebuie să se apere sau să ofere asistență victimei unei agresiuni. principii, avantaje, forme Perspectiva propusă
Securitatea colectivă. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
observă că mecanismul descris mai sus se bazează pe o concepere tradițională a securității. Amenințarea la care se face referire directă este cea de ordin militar, iar obiectul fundamental de referință este statul, ca singurul actor ce are atributul suveranității. Suveranitatea statului este limitată doar de renunțarea la instrumentele violenței în purtarea relațiilor internaționale, folosirea forței fiind permisă doar în cazurile în care statul trebuie să se apere sau să ofere asistență victimei unei agresiuni. principii, avantaje, forme Perspectiva propusă de
Securitatea colectivă. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
în urma refuzului puterii de la Bagdad de a se supune, a hotărât o politică de sancțiuni, ce a culminat cu o intervenție militară la începutul anului 1991. Forțele Națiunilor Unite au zdrobit trupele irakiene într-un timp record, forțându le retragerea. Suveranitatea kuweitiană a fost restabilită, iar ofensiva Națiunilor Unite a fost oprită la granița cu Irakul. Chiar dacă războiul s-a purtat până la frontierele de dinainte de conflict, sancțiunile împotriva Bagdadului au continuat prin măsuri precum embargoul comercial, având ca scop determinarea Irakului
Securitatea colectivă. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
o critice, tocmai prin rolul emancipator pe care și-l asumă. În consecință, feminismul postmodern valorizează, asemenea postmodernismului în general, alteritatea, diversitatea, marginalizarea, deconstrucția, metanararea. El aduce în limbajul relațiilor internaționale chestionarea identităților, a semnificației frontierelor geografice, a ideii de suveranitate și a celei de stat. Există un potențial transformator al feminismului postmodern, diferit de la o autoare la alta, permanent suspicios și dispus să se autochestioneze și autodeconstruiască. El aduce valorizarea pozitivă a punctelor de vedere ale celor mai excluși (și
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]