3,258 matches
-
aminti de ziua în care s-a dat decretul de împroprietărire a țăranilor. Se pare că de atunci a rămas și vorba în popor la un câte un mare eveniment, „de-ți vine să-ți bați copiii”. Da, oamenii sunt tentați să uite și asta e o mare nedreptate față de istorie, față de strămoșii și înaintașii noștri. Și la asta se mai adaugă și metodele perverse de spălare a creierului, prin care se urmărește (și adesea se reușește) falsificarea memoriei noastre. Tot
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
S-au spus multe lucruri în relatarea aceasta în legătură cu rolul jucat de marile puteri. În secolul al nouăsprezecelea, acestea nu numai că erau influențate de dorința de a menține echilibrul de forțe în Orientul Apropiat, dar fiecare guvern era adesea tentat să profite de ocazie ca să obțină controlul fie asupra unei singure regiuni, fie a întregii zone. Am menționat interesul francezilor față de Egipt și influența lor în țara lui Muhammad Ali și în Principate. În diverse perioade, Marea Britanie, Franța și Rusia
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
orășelul nostru de primăvara până toamna târziu. În acest orășel noi locuim cu chirie, la doamna Duțulescu, cum am istorisit deja; ce nu am istorisit încă: nu am istorisit că locuința noastră este o căsuță modestă, o coșmelie ar fi tentați s-o numească unii mai boieroși, cu trei încăperi și o verandă, Doamne, pereții sunt atât de firavi, atât de subțiri încât iarna, ca acum, când bate vântul șuierător și rece, noaptea, eu mă trezesc înspăimântat gândindu-mă că dintr-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
n-am regulile locului, habar n-am ce se petrece cu mine și încotro s-o apuc. După cum n-am habar dacă mai am corp sau nu și dacă, în general, totul în jur are sau nu corporalitate (eu sunt tentat să cred că da, dar cine știe, poate mă înșel...) și n-am habar nici dacă aici timpul mai curge, ca pe pământ, și dacă tot ireversibil curge. De fapt, n-am habar unde mă găsesc și dacă tărâmul ăsta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
amorțit, plictisite de moarte de lipsa de viață dinăuntrul lor. Peisajul spectaculos ce Înconjoară fortăreața oferă un decor special, Îndemnîndu-i pe visători să rătăcească, de dragul lui, printre ruine; turiștii nord-americani, constrînși de felul lor practic de a privi lumea, sînt tentați să-i așeze pe membrii triburilor dezintegrate pe care e posibil să-i fi Întîlnit prin călătoriile lor, Între zidurile acestea ce odată au fost vii, nefiind conștienți de distanța morală ce-i separă pe aceștia de cei care au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
1953 Începutul unei noi perioade ale cărei principale caracteristici ar fi următoarele: tendința spre o activitate mai eficientă, mai fina listă - fac anumite lucruri în vederea unor scopuri determinate, evit pe cât e posibil lucrurile fără rost, chiar dacă pe moment aș fi tentat să le fac. Este o retragere pe o poziție mai serioasă, renunțarea la sensibilitățile și sinceritățile trecătoare și inutile... Utilitarism, dar nu în sensul îngust, meschin, materialist al cuvântului, ci doar în virtutea principiului că tot ce nu este necesar, util
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
leg pe cât posibil unele de altele, așa cum încă încercam cu vreo doi-trei ani înainte. Dezordinea asta ideologică nu mă mai deranjează - mi se pare că este parte componentă din dezordinea care domnește împrejur, în capetele și sufletele oamenilor -, sunt din ce în ce mai tentat să cred că așa a fost de când lumea și că, prin urmare, orice efort de a ieși dintr însa este zadarnic. Concluzia aceasta îmi dă o seninătate meschină și o liniște de sine relativă, ucigându-mi în schimb întreaga bucurie
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
cu negru sub unghii. Pentru a transmite exact scena, trebuie să adaug că proful respectiv era peltic și pronunța cuvintele cu multă salivă, ca Ion Cristoiu. Închipuiți-vă acum acel „Oooo, ia uite pe cine avem noi aicea !...“. Acum sînt tentat să deschid o paranteză în care să împărtășesc din observațiile mele caracterologice, bazate pe faptul că toți oamenii care vorbesc în felul acesta (și pe care i-am cunoscut) sînt niște persoane profund grobiene - dar cred că nu-i este
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
promis. După cum o știu eu pe maică-mea, problema nu era, de fapt, că se pierde prețiosul nume Bădescu (e destul de comun, sînt atîția bădești pe lumea asta, încît nu i-ar fi simțit nimeni lipsa), ci mai degrabă sînt tentat să cred că în pînzele ei sufla o proaspătă (la vremea aceea) boare feministă. Desigur, nu e nimic rău în asta. Pe de altă parte, cînd scriam „Poveste de la țară“, am auzit la radio fantasticul nume Daniel Abagiu și m-
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
a copiilor față de părinți și față de cei din jur mi se par carențe educative majore, condamnabile pentru acei părinți care nu au știut sau nu au dorit să le cultive celor mici încă din primii ani de viață. Am fost tentat să-i adresez felicitări acelei mame pentru felul cum își crește și își educă copiii. Cadrul social și locul în care mă aflam nu erau cele mai potrivite pentru un asemenea demers. M-aș declara totuși mulțumit dacă ar citi
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
radare proprii presimt apropierea furtunii. Aceste trăiri palide, abia perceptibile, i-au amintit lui Dumitru Dascălu că în mod obișnuit la acea dată se afla la școală în vâltoarea activităților care preced începutul noului an școlar. Pe moment a fost tentat să lase totul baltă, să se arunce în primul autobuz care să-l ducă la oraș. Dându-și seama că de prezența lui nu mai are nimeni nevoie, cu sufletul îndurerat a revenit la realitatea pe care refuză încă să
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Burlă, Filipide, Brandia, Castano, Paul, Lucescu, Hogaș, părintele Stiubei. Pe marele Xenopol, pe H. Tiktin, pe Petre Negulescu, pe strălucitul său urmaș Ioan Petrovici, pe Const. Meissner, pe Tanoviceanu, pe Longinescu. Apoi pe acea curioasă, originală, unică figură, care a tentat pe atâția scriitori și artiști (Ionel Teodoreanu, C. Stere, O. Băncilă...) fără totuși ca portretele acestora să-l fi egalat vreodată: Leopold Hax. Pe numeroșii publiciști de altădată (unii încă în activitate, puțini însă): Grigoriu-Budușcă, Grigoriu-Havas, Morțun-Sirius, Jacques Levin, Gh.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
necunoscuți). Singura în stare să ridice statui de poleială este televiziunea. Problema e că, dacă filmul sau teatrul vând în mod declarat ficțiune, televiziunea se bate cu pumnul în piept că ne oferă realitate pură. Lasă că, oricum, noi suntem tentați să luăm orice drept realitate și să visăm că și noi am putea face, cândva, ca nu știu ce Rambo sau Greu de ucis. Ce să mai vorbim de situația în care suntem asigu rați că acesta e adevărul, adică acela pe
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
și careși închipuie căți fac o uriașă favoare că discută cu tine - să mă scuzați, dar te duci în locul unde ești mai bine apreciat. (Un alt moment de grație din par tea moderatorului.) Înainte să plec în America, am fost tentat de mai multe persoane și personalități care miau spus «nu pleca, rămâi în România, intră în politică, poți să fii un pește mare întrun iaz mic aici»... Eu cred că cei care rămân aici învață tot de la cei care au
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Iar Pa padopol a ales. Și astfel a devenit vedetă Acasă. A început prin a juca întrun sitcom jenant, Dădaca (jenant, judecândul ca sitcom, nu comparândul - Doamne ferește! - cu nu știu ce film de artă). Scenariul - prost, dialogurile - penibile; astfel stând lucrurile, erai tentat să pui jocul de toată jalea al lui Papadopol pe seama scenariului. El nu putea fi atât de slab, că doar îl știam cu toții din Marfa și banii sau din Occident!... Apoi lam putut vedea pe la tot felul de emisiuni ale
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
el În clipa aceasta nu mă mai interesează. SÎnt gata să Întorc spatele mării dacă mi-ar cere să uit. Sisif Grecii au spus fel de fel de anecdote despre ficțiunile lor, iar În ce privește stînca Împinsă de Sisif am fost tentați să ne-o Închipuim ca atare. De aici nu mai e decît un pas pînă la greșeala de a crede că oprirea stîncii pe vîrful muntelui ar constitui obligatoriu Încununarea efortului său. În rest, e foarte trist să citești ce
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
este sfînt În trecut trebuie să rămînă astfel, indiferent de vicisitudinile care ne amenință. Nu ne putem revolta Împotriva mormintelor că nu ne ocrotesc de ceea ce nu izbutim să ne apărăm singuri. „Și va mai fi ce se cuvine”, sînt tentat să repet după Duiliu Zamfirescu. În realitate, e mult mai greu să ții calm o balanță care cîntărește propriul tău destin. Simt cum Înlăuntrul meu amintiri vechi continuă să lucreze ca apa care șiroiește din tavanul peșterilor calcaroase, mă modelează
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
se apropia prea mult de soare, Icar s-a prăbușit În Marea Egee. Dar candoarea cu care a crezut, În euforia zborului, că totul Îi era permis, ne va situa pînă la urmă de partea lui Icar, chiar dacă inițial am fost tentați să vede-n un exemplu În succesul tatălui său care a reușit să ajungă În Sicilia. Am revenit pe malul lacului. Să ne explicăm figurile lui El Greco, alungite ca o plantă suferind de heliotropism, prin boala de ochi a pictorului
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
mări. Euphorion, fructul pasiunii sale, e un geniu fără aripi. Vrea să zboare, dar saltul Îi aduce moartea. E tot ce-a mai putut reînvia din Icar drumul spre ruinele vechilor temple grecești; deși, ajungînd la Napoli, și noi sîntem tentați sa urmăm exemplul lui Petrarca despre care se povestește că ar fi cutreierat adesea prin Împrejurimi, cu un manuscris al Eneidei În mînă, pentru a identifica locurile descrise de Vergiliu. În abisul În care a coborît, cerînd trecutului imposibilul, Orfeu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
mai referă la un lucru care mă preocupă de mult, o chestiune de metodologie, să zicem : atunci când vrei să republici un text mai vechi, cum e mai bine : să-l rescrii sau să-l lași așa cum a fost ? Am fost tentat să public, cum se cuvine, o ediție revăzută și adăugită. Mi-am dat repede seama că nimic din ce vreau să spun nou nu se lipește convingător de textul vechi. Ar trebui să rescriu întreaga carte, alta decât cea care
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
I. Ioan lacobsohn R. Firil Iftene I. Petru lIiescu I. Gheorghe Ivanov C. Margareta Mavru N. Valerian Mihăică Gh. Petru Neștian I. Emil Nica D. Constantin Nistor D. Cezar Pânzaru Gh. lulian Pascal V. Cornelia Penișoara St. loan Pivniceru Gh. Tentă Popa M. Constantin Puiu P. Ana Radu P. Elenă Savin V. Didina Sofrone C. Adina Timofte I. Aneta Clasa a XI-a B Alexandru Gh. Emil Blănaru I. Maria Bogos S. Gheorghe Botez A. Elenă Busuioc I. Aurora Buzincu P.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
cale ferată a combinatului și ajung la secție. Pe măsuța instalată la parter găsesc condica de prezență. O semnez, semnez și pentru plecare la ziua de ieri, pun ora de plecare, iar la rubrica cu ora de sosire azi sînt tentat să trec, ca de obicei, șapte treizeci, dar mă opresc, mă uit la ceas, e șapte și cincizeci de minute și trec ora exactă a semnării. Traversez hala cuptoarelor mari, salut din mers cîțiva muncitori pe care-i întîlnesc în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
susține că nu poate fi conceput „românism” fără „xenofobie și antisemitism”. „Aceasta e esența și mizeria cărții [lui Rădulescu-Motru] : o naivă și confuză mistificare a românismului”, conchide Crainic În 1938 <endnote id="(602, p. 111)"/>. Câteodată, evreii Înșiși au fost tentați să preia stereotipul „pro- ver bialei toleranțe românești”. În 1926, de exemplu, deputatul evreu Carol Klüger, vorbind În Parlamentul României despre „caracterul poporului român”, observă că „toleranța și bunătatea sufletească constituie latura sa nobilă”. Este drept că aceste obser- vații
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
diversitate a trăsăturilor fizionomice. Din cauza condițiilor istorice specifice În care a evoluat diaspora evreiască, nu există - din punct de vedere antropologic - un anume tip dominant de evreu. La concluzii similare au ajuns chiar și unii savanții rasiști (precum E. Renan), tentați cu precădere să aplice - În privința evreilor - o ecuație simplificatoare : un singur tip fizionomic, cores- punzător unui singur tip psiho-moral (de regulă, respingă toare atât unul, cât și celălalt) <endnote id="(vezi nota 641)"/>. „Din experiența mea - scria Ernest Renan În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
economistul englez Thomas R. Malthus compune un adevărat catalog al națiilor „sălbatice” din zonele extra-europene, care trăiesc Într-o stare de murdărie inimaginabilă și degajă duhori insuportabile <endnote id="(810, p. 227)"/>. De regulă, membrii grupului majoritar sau dominant sunt tentați să-i recepteze ca fiind murdari și urât mirositori pe membrii grupului minoritar sau marginal. Așa se face că, pentru englezi, irlandezii sunt cei care put și sunt murdari ; pentru americanii anglo-saxoni, aceste defecte le au americanii- polonezi ; pentru albi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]