64,222 matches
-
sens și consistență vieții omului. Exersare Așa cum exercițiile fizice fortifică organismul și-i mențin starea de sănătate, tot astfel intelectul trebuie exersat necontenit pentru a-i spori receptivitatea și capacitatea de acumulare, de prelucrare a informațiilor și de creație. Teoria Teoria orientează și optimizează practica dar nu o poate suplini. Cunoaștere Cel ce în cunoașterea științifică se cantonează doar la nivelul teoriei, al conceptelor și ideilor, se îndepărtează de realitate, de viață. Practica La orice nivel, practica este știință sau teorie
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
exersat necontenit pentru a-i spori receptivitatea și capacitatea de acumulare, de prelucrare a informațiilor și de creație. Teoria Teoria orientează și optimizează practica dar nu o poate suplini. Cunoaștere Cel ce în cunoașterea științifică se cantonează doar la nivelul teoriei, al conceptelor și ideilor, se îndepărtează de realitate, de viață. Practica La orice nivel, practica este știință sau teorie aplicată. Motivație Motivația învățării se cultivă și se dezvoltă ca orice abilitate psihică, în condițiile unor influențe educative adecvate. Lecții Viața
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
Teoria orientează și optimizează practica dar nu o poate suplini. Cunoaștere Cel ce în cunoașterea științifică se cantonează doar la nivelul teoriei, al conceptelor și ideilor, se îndepărtează de realitate, de viață. Practica La orice nivel, practica este știință sau teorie aplicată. Motivație Motivația învățării se cultivă și se dezvoltă ca orice abilitate psihică, în condițiile unor influențe educative adecvate. Lecții Viața ne oferă lecții la tot pasul. Depinde ce alege fiecare din acestea. Motivație Aspirația spre înalta performanță și efortul
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
în planul unei realități-relații superioare -, legare) dihotomiile, evident abrupte, la care apelează aforismul tocmai pentru a ajunge la propria lui tensiune, la concentrarea maximă de mesaj-replică, o închidere ce se deschide prin interpretare și asumare. Printre dihotomii: cultură și civilizație, teorie și practică, imaginație și realitate, bun simț și filosofie, părinți/cetățeni obișnuiți și copii/politicieni. Tocmai, libertatea consistentă (ca valoare) a spiritului se manifestă cu subtilă dar și cu scandaloasă putere în chiar momentul când transformă răul în bine. La
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
certă pe termen mediu și lung ține și pledoaria (reiterată) pentru Modelul Adrian Marino (promotorul temei de sorginte pașoptistă a reîntemeierii culturii române și al celui de-al treilea discurs). Supralicitarea actuală a identităților periferice sau hibrid-frontaliere (cu rădăcini în teoriile poststructuraliste și postcoloniale), prin care "fostele rude sărace devin mai curând moștenitoarele bogate ale familiei, surse viguroase ale creației culturale, alimentate de tradiții multiple", se înscrie - observă Monica Spiridon - în aceeași logică păguboasă a alternativei sau/ sau: "o asemenea răsturnare
Temele identitare by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9424_a_10749]
-
Pasajul citat este revelator (și nu e singurul) și pentru atitudinea critică a Monicăi Spiridon față de tabăra deconstruc-ționiștilor, care și-au ascuns pretențiile hegemonice asupra întregii arii discursive (inclusiv științifice) sub o maximă toleranță epistemică ("Merge orice") și au repudiat teoriile (v. Paul de Mann), denunțate ca totalitare, dezvoltând ei înșiși o formă de totalitarism anti-teoretic. Deschiderea lipsită de orice discernământ, concesiile majore făcute mediilor populare (în planul literaturii) și hipermetaforizarea obscurizantă gen Derrida (în planul metadiscursului) au parafat "sentința la
Temele identitare by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9424_a_10749]
-
mod evident ocultat e punctul de pornire. Portretul Penei Corcodușa, care se pretează perfect analizei de mai sus, și care, desigur, a generat-o, apare abia o pagină și ceva mai încolo, venit mai mult ca o confirmare a unor teorii mai largi. Procedând astfel, cartea câștigă înălțime critică și rafinament, dar pierde prin depărtarea de text. Mai convingător și mai apropiat de cititor pare Angelo Michievici în capitolele în care nu opera este vizată, ci biografia. Capitolul V, Caragiale și
Decadentism la bani mărunți by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9421_a_10746]
-
grija și meticulozitatea formidabilă de a păstra intactă, fără modificări și alterări ulterioare, litera ei. Să le luăm pe rînd. Stabilirea textului canonic. În privința felului cum s-a constituit în timp forma definitivă a Bibliei ebraice, specialiștii au emis patru teorii ce-și dispută întîietatea. Prima teorie, aparținînd lui Paul Lagarde, susține că a existat un arhetip, un text original primordial din care au provenit apoi versiunile secundare, al căror conținut e mai mult sau mai puțin modificat. Așadar întreaga tradiție
Truda masoretică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9428_a_10753]
-
păstra intactă, fără modificări și alterări ulterioare, litera ei. Să le luăm pe rînd. Stabilirea textului canonic. În privința felului cum s-a constituit în timp forma definitivă a Bibliei ebraice, specialiștii au emis patru teorii ce-și dispută întîietatea. Prima teorie, aparținînd lui Paul Lagarde, susține că a existat un arhetip, un text original primordial din care au provenit apoi versiunile secundare, al căror conținut e mai mult sau mai puțin modificat. Așadar întreaga tradiție ebraică se sprijină pe un singur
Truda masoretică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9428_a_10753]
-
prototext, afirmînd în schimb că în spatele actualei variante se află mai multe tradiții textuale din care, pînă la urmă, s-a impus una singură. În fine, a patra poziție, reprezentată de William Foxwell Albright și Frank Moore Cross, numită și "teoria textelor locale", introduce criteriul geografic în judecarea istoriei biblice, afirmînd că inițial au existat trei familii (colecții) de protexte: în Palestina, în Egipt și Babilonia, prima familie dînd naștere Bibliei samaritene, a doua Septuagintei, iar a treia variantei ebraice comune
Truda masoretică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9428_a_10753]
-
pomenirii și al pomenii. Pentru țigănia ei rituală sînt luați la refec lăutarii, vinovați, altminteri, și pentru stricarea, prin "adaptare" pentru urechile simandicoase ale domnilor de la oraș, a frumoaselor strofe populare. Iar vocația lor de imitatori sîrguincioși e pusă pe seama teoriilor domnului... Eugeniu Lovinescu. De la el ni se trage. O temă tot sensibilă - fiindcă umorul domnului Topârceanu e cum nu se poate mai grav - este împăcarea poetului cu idealul. Poetul, orice-ar face el, e muritor. Mai rău decît asta, are
Andrisant ubicuu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9436_a_10761]
-
de realť, dacă e să cităm fericita expresie a unui poet, la fel cum putem spune că focul, deși ca element în sine există pretutindeni, întrunește condițiile pentru actualizarea lui numai în procesele de combustie... Ce înțeles dădea ea unor teorii atât de eclectice era greu de apreciat, dar în schimb ele o impresionaseră cel puțin estetic într-o asemenea măsură, încât îl întrerupse și ieși, lăsându-l singur câteva minute, ca să-i poruncească slujnicei să li se aducă două păhărele
Un roman spectral by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9447_a_10772]
-
Ioan Holban Ca majoritatea prozatorilor generației sale, Gheorghe Crăciun concepe scrisul - în Acte originale. Copii legalizate, Compunere cu paralele inegale, Frumoasa fără corp, Cu garda deschisă, Introducere în teoria literaturii, Reducerea la scară, Aisbergul poeziei moderne, Pupa Russa - ca pe o aventură existențială, scrie mai puțin "epic" și mai mult "analitic ", înainte de a aborda istoria personajelor se îndreaptă spre spațiul propriei ființe, cercetîndu-se pe sine, pe acela angajat în
O lume de citate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9446_a_10771]
-
analitic ", înainte de a aborda istoria personajelor se îndreaptă spre spațiul propriei ființe, cercetîndu-se pe sine, pe acela angajat în această aventură a scrisului, sensibil la înnoirile pe care le aduseseră deceniile șapte și opt din secolul trecut în practica și teoria discursului narativ, provocînd, implicînd cititorul pînă la a-l "dizolva" în text, a-l face un "obiect", o "figură" a acestuia, cu conștiința mereu trează a acelei ordini a textului care reface structura lumii înseși - o proză care se vrea
O lume de citate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9446_a_10771]
-
cade pe epic sau pe filosofic), dar este aproape imposibil să deduci toate nuanțele (în care, în multe situații, se ascunde chiar valoarea) autorului respectiv. În volumul Irinei Mavrodin versiunea franceză respectă, cu strictețe, versiunea românească. Ceea ce pare să infirme teoria expusă anterior. Există însă și câteva explicații pentru această cvasi-similitudine: versiunea franceză îi aparține chiar Irinei Mavrodin, care știe mai bine decât oricine care este sensul exact al versurilor sale în limba română și echivalentul lor stilistic în limba franceză
Scrisul ca rugăciune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9442_a_10767]
-
între ele, poartă amprenta redactării lor. Finalurile, adesea "lirice", nu rezolvă mare lucru. De veghe în oglindă este despre jurnale, nu despre Jurnal. Fără un sistem și tot ceea ce ar presupune acesta, criticul excelează în comentariul aplicat pe text. O teorie dedusă din aceste analize nu apare; și nici nu se pleacă, la drum, de la vreuna. Cartea lui Mircea Mihăieș, dezamăgitoare pe acest plan, se citește cu plăcere datorită unei directeți critice neobișnuite. Stilul autorului e într-adevăr "penetrant", cum arată
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
tratări istorice a literaturii". E vorba de o atitudine naturală în fața unui fals care, prin extensia și nocivitatea sa, a ajuns a umbri "originalul". Se cuvine a mai releva atracția compensatoare pe care a încercat-o tînărul critic pentru structuralism, teorie ce suspenda diacronia lunecată în impostură, ca și lipsa d-sale de interes față de psihanaliză în care întîlnea un alt soi de determinism, "același grăunte de necesitate ineluctabilă pe care-l conține perspectiva marxistă asupra societății și a literaturii". Treptat
Critica pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9472_a_10797]
-
Toți reprezintă decadența, criza, iraționalismul, îndepărtarea de public (adică de popor), ruptura de tradiție, iar "marea tradiție a fost totdeauna realistă, deci profund democratică și umană" (în articolul Stilul secolului nostru). Mimetismul devine și el un motiv de acuză: Erupția teoriei modernismului este o erupție a slugărniciei, a lipsei de esență și de vitalitate proprie. Și de aceea trebuie respinsă" (în articolul Modernism?). Petru Dumitriu sesizează foarte bine capcana uniformizării sub acoperirea realismului socialist: "Mai e un pericol: acela al tradiționalismului
Sindromul de captivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9494_a_10819]
-
solicitudine față de studenți constă în felul în care noi, ca profesori, reușim să facem trecerea de la cunoștințele noastre la problemele lor, de așa manieră încît ceea ce noi le putem da să-i ajute efectiv în experiența lor cotidiană. Raportul dintre teorie / cultură generală pe de-o parte și practică / învățămînt profesional pe de alta. Imperativul momentului pare a fi acela al unei formații profesionale care să-i faciliteze absolventului o inserție rapidă pe piața muncii. Drept care învățămîntul dispensat de Universitate ia
Învățămăntul universitar by Mihai Maci () [Corola-journal/Journalistic/9486_a_10811]
-
Liviu Dănceanu Până în 1986 când a părăsit țara, Corneliu Dan Georgescu era considerat un compozitor predilect minimalist, încăpățânat în re-inventarea mecanismelor intime de producere a folclorului tradițional românesc. Surdina pusă pe teoriile sale estetice (ca, de altfel, și muzica sa) răzbătând cu anevoie înspre limanul unei audiențe publice. Apoi, după stabilirea fizică în spațiul german, zvonurile în legătură cu preocupările sale componistice sau teoretice s-au rărit și au pălit, tot așa cum probabil a
Înaltul cer al muzicii românești - interviu cu Corneliu Dan Georgescu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9502_a_10827]
-
după cum, în cazul regimului nazist, care i-a preluat doctrina, în pofida împrejurării că a fost un adversar al naționalismului și că i-a prețuit pe evrei, a fost așijderea un artificiu, un paravan terifiant al unei inconsistențe funciare. De altminteri teoria artei pe care a formulat-o Nietzsche, ca un corectiv al realului dezamăgitor, ca o contrapondere a imperfecțiunii omului, în opoziție cu concepția lui Goethe care vedea creația ca o încununare a personalității armonioase, n-ar îndreptăți și ea o
Profil Nietzsche (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9519_a_10844]
-
a rezolva situația existențială a distanțării în direcția iubirii". Altfel spus, "ura se naște din neputința de a iubi, deși în termeni de economie sufletească, rezultă limpede că soluția iubirii este Ťmai rentabilăť decât cea a urii". De altfel, potrivit teoriei lui Max Scheler, raporturile cu ura, respectiv, iubirea, sunt cele care delimitează naturile "rele" de cele "bune". Spune Gabriel Liiceanu că naturile "bune" și cele "rele" se stabilesc în urma relației cu celălalt: "cei buni termină prin a admira și a
O maladie a sufletului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9514_a_10839]
-
Legea lustrației nu îi va atinge pe cei la care se gândește Gabriel Liiceanu. Despre ură, de Gabriel Liiceanu, este o carte de maxim interes în contextul crizei morale care a atins toate palierele societății românești. Perfect de acord cu teoria și istoricul chestiunii, mă întreb cu toată buna-credință dacă există cu adevărat vreun antidot împotriva urii, capabil să ducă la însănătoșirea morală a societății românești.
O maladie a sufletului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9514_a_10839]
-
de cercetare și învățământ. De la "trepădușul" Dan Berindei, la "băcanul serviabil" Emil Condurachi, la omul "cu frică de superiori" și "supunere față de grade" Florin Constantiniu, la "piculina care încearcă să acopere un răget de trombon", Constantin Giurescu, la autorul de teorii "găunoase și puerile", Răzvan Theodorescu, o întreagă galerie de slujbași ai ideologiei comuniste s-au culcușit în locurile de onoare ale istoriei românești.) Gândurile de mai sus mi-au fost suscitate - prin opoziție - de lectura a două cărți de istorie
"Barbarul cel bun" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9513_a_10838]
-
Lumea nu se (re)face pe convenții, ci pe substanță. Aici, în disprețul rănit, și plătit, nu o dată, cu excluderea, față de recile gimnazii care nu trăiesc în legea pe care o predică, e sîmburele inamiciției pentru formele fără fond. O teorie verificată cu viața.
Facerea lumii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9532_a_10857]