KorAP: Find »[drukola/base=teroare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...114 115 116 ...231 >

5,751 matches

Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547

o integrează mental și îi admit autoritatea. Există însă și câțiva nesupuși, câțiva rebeli care nădăjduiesc că o vor submina, că vor pune bețe în roatele acestei mașinării de control, reputată ca infailibilă. Ei nu se înclină în fața absurdului unei terori explicite. Coprezența impusătc "Coprezența impusă" Dispozitivele de supraveghere imaginate de textul dramatic trebuie transpuse apoi scenic. Scenografii și regizorii formulează ipoteze, iau decizii - și despre toate acestea vom vorbi în cuprinsul cărții de față. Carte ce analizează nu numai supravegherea

[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
aici, atacul frontal este îndreptat împotriva Bisericii și, într-un mod mai subtil, împotriva simulării credinței în ideologia dominantă a epocii (adaptarea lui Bulgakov a insistat mai ales asupra acestui ultim sens, făcând din Tartuffe o piesă subversivă în contextul terorii staliniste!). Criticii puterii ecleziastice i se adaugă, de asemenea, motivul supravegherii; el participă la dimensiunea politică a operei, dimensiune ce se regăsește pe mai multe planuri și are numeroase ramificații. Tartuffe nu e doar o simplă piesă tezistă, e mai

[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
păstrată, iar supravegherea în teatru se afirmă în dimensiunea sa străveche, refractară tuturor eforturilor de modernitate, adesea prea explicite sau prea evidente. Casa Bernardei Alba stârnește interesul în măsura în care pretinde o radicalizare a alegerii. Cum să prezinți astăzi pe o scenă teroarea supravegherii? Oare trebuie să revenim la scena improvizată de bâlci, la acea „scândură pe patru picioare”, pentru a relua faimoasa definiție a lui Lope de Vega, sau, dimpotrivă, trebuie să o convertim în spațiu supertehnologizat? Casa Bernardei Alba trimite, de

[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
sau răzvrătite. Dată la rindea, nivelată, diferența individuală e destinată pieirii, pentru a face loc domniei masei. Supravegherea se exercită ca prealabil indispensabil acestui model de putere care o ridică la rangul de practică favorită: ea devine o anticameră a terorii, conducând (sau încercând să o facă) spre uitarea de sine prin teama de sancțiuni pe care orice nesupunere o produce. În Casa Bernardei Alba, îngrădirea se erijează în condiție esențială pentru exercitarea deplină a supravegherii impuse de către o mamă singuratică

[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
Bernardei Alba, ca și 1984, confirmă faptul că supravegherea, în ciuda generalizării sale, nu implică dispariția oricărei rezistențe, ci doar pune la grea încercare elanul și energia acesteia. Logicii dominatoare instaurate de către Putere îi răspunde nesupunerea răzvrătiților, refractari la capitularea completă: teroarea este un test. Ei nu acceptă să-și ia toate măsurile de precauție impuse de regimul supravegherii și devin astfel grăuntele de nisip ce tulbură sistemul care, fie și numai punctual, își dovedește vulnerabilitatea. Acești nesupuși îi vestesc înfrângerea apropiată

[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
stările sufletești: în realitate, s-ar putea să nu le aibă. Supravegherea integrată interesează pe plan dramatic în măsura în care caută să instaureze domnia unanimității ce se vede, măcar o dată, zdruncinată de către câțiva factori ireductibili. Ea operează o selecție, căci, așa cum înfruntarea terorii în tragedie separă apele, vor exista întotdeauna tinere Crysotemis care să îndemne la supunere și Antigone gata mai degrabă să moară decât să cedeze. Dacă, în fața tiranului, grupul în totalitatea lui nu ajunge să se constituie ca factor de rezistență

[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

Spre deosebire Însă de regimurile de ocupație din trecut, rigorile impuse de ocupația sovieto-comunistă odată cu instituționalizarea ei În anii 1946-1948 nu doar În România, ci și În celelalte state intrate sub „Cortina de Fier” au fost mult mai mari, iar teroarea a fost mult mai „eficient” administrată. Războiul brutal dezlănțuit de comuniști Împotriva propriului popor, cu sprijinul material și logistic al sovieticilor, și rolul esențial jucat În această permanentă „luptă de clasă” de către Securitate, poliția politică din România, ca instrument principal

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
comunist la mijlocul lunii august; vreme de două săptămâni, cu mânecile suflecate, ei au lucrat la definitivarea schemei de funcționare și Încadrare a viitoarei Securități. Au fost Înlăturați din posturile de comandă abia În anii ’60, când Securitatea a trecut de la teroarea fățișă, impusă prin tortură, la acțiunea de controlare a disidențelor cu ajutorul unui vast aparat informativ. Trebuie totuși reținut că nici un nume al vreunui cadru de conducere al Securității nu a fost trecut În organigramă la Înființarea instituției fără acceptul consilierilor

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
posturilor a fost mărit treptat, ajungându-se ca În 1989 Securitatea să dețină peste 20.000 de angajați, care coordonau un aparat de aproape 400.000 de informatori 4. Evoluția corespunde schimbării de tactică, adică trecerii de la exercitarea fățișă a terorii la controlul și manipularea populației În scopul prevenirii actelor care ar fi putut să pună În pericol stabilitatea, dar mai ales imaginea regimului. Astfel, se pot decela două faze În evoluția Securității ca instituție menită să conserve și să perpetueze

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
populației În scopul prevenirii actelor care ar fi putut să pună În pericol stabilitatea, dar mai ales imaginea regimului. Astfel, se pot decela două faze În evoluția Securității ca instituție menită să conserve și să perpetueze regimul comunist: cea a terorii operate cu ajutorul mijloacelor de tortură fizică, utilizată cu precădere În primul deceniu și jumătate de la Înființare, și cea a controlului exercitat cu ajutorul unei vaste rețele informative - În ultimă instanță, a utilizării torturii psihice. * ** La 15 septembrie 1952, ministrul de Interne

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
ale brutalității metodelor de acțiune ale Securității din această perioadă. Noul regim de ocupație a adus cu sine, cum spuneam, nu doar În România, ci și În celelalte state intrate sub „cortina de fier”, atrocități mult mai mari și o teroare mult mai „eficient” administrată. „Libertatea este sclavia, războiul este pacea, ignoranța este forța”, enumera Orwell cele trei principii după care se conducea lumea zugrăvită În romanul său 1984, o lume izbitor de asemănătoare cu cea În care trăiau Încă În

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
integrat, care „obstrucționează sau anulează activitatea juridică și transformă guvernul Într-un agent activ În lupta pentru putere”, profesând terorismul de stat, după definiția dată de politologul argentinian Ernesto Garzon Valdes În urma analizării practicilor totalitare sud-americane7. Cele trei elemente ale terorii de stat, teoretizate de Garzon, le regăsim susținute În România cu ajutorul Securității. Ele constau, În primul rând, În practicarea violenței, prin arestări abuzive, detenții ilegale chiar În raport cu legislația comunistă și torturarea oponenților politici. În al doilea rând, instituțiile statului au

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
a populației și de manipulare a ei, cu sprijinul unei vaste rețele de informatori dezvoltate de către poliția politică. Violența, secretizarea și controlul au fost pârghiile utilizate de Securitate În conservarea regimului comunist, prin exercitarea poliției politice. Cele trei elemente ale terorii de stat reprezintă totodată o moștenire pe care actualul regim postcomunist din România a folosit-o În scopul conservării unor componente cât mai semnificative ale vechiului sistem. Ne referim aici doar la cel mai inuman dintre ele: exercitarea terorii de

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
ale terorii de stat reprezintă totodată o moștenire pe care actualul regim postcomunist din România a folosit-o În scopul conservării unor componente cât mai semnificative ale vechiului sistem. Ne referim aici doar la cel mai inuman dintre ele: exercitarea terorii de stat prin mijloace violente, mai ales pentru că el a lăsat traumele cele mai adânci și mai greu de vindecat nu numai celor asupra cărora a fost exercitat, ci asupra Întregii societăți. Rolul impunerii acestor rigori a fost preluat, În

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
traumele cele mai adânci și mai greu de vindecat nu numai celor asupra cărora a fost exercitat, ci asupra Întregii societăți. Rolul impunerii acestor rigori a fost preluat, În cazul specific al comunismului românesc, de către Securitate, ca principal instrument al terorii de stat. În mod paradoxal - și nu Întâmplător -, termenul Securitate, care definește de regulă starea de confort și de absență a tulburărilor provocate de imixtiuni În viața privată a cetățeanului, a fost ales să numească o instituție ce a practicat

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
a violenței, cu o rigoare științifică. Literatura memorialistică a foștilor deținuți politici 9 dezvăluie numeroase fațete ale brutalității acțiunilor Securității din primele ei două decenii de funcționare. „Câinilor o moarte de câine”, proclama o lozincă stalinistă, ilustrând duritatea politicii de teroare Îndreptate de autoritățile comuniste contra celor care se Împotriveau regimului totalitar. Securitatea s-a conformat: nu o dată, violențele, diversele forme de tortură, după ce au fost cunoscute și În afara lagărelor și Închisorilor, i-au cutremurat și Înspăimântat atât pe cei ce

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
anticomunistă de la Brașov. Ele nu au avut numai menirea să pedepsească, ci și să intimideze. Măsurile fac parte din același scenariu, care poate fi regăsit sub aspecte diferite În toate statele din estul și centrul Europei, ca și În modelul terorii de stat aplicate În societate „pe verticală”, pentru anihilarea inamicilor și controlarea totală a societății. În România, În momentul În care opoziția anticomunistă internă fusese efectiv decimată În urma acțiunilor brutale ale Securității, acțiunile represive au vizat practic, prin măsuri de

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
și ruinătoare, fizic și psihic, pentru sute de mii de supraviețuitori. Din 1948, masiv prefigurată propagandistic, dar și prin numeroase acte de violență ce au mers până la suprimarea fizică a unora dintre adversari, avea să se instaureze, după modelul sovietic, teroarea generalizată. În acel an au avut loc primele valuri de arestări În masă2 și era legalizată funcția primordial represivă a fostei Direcții Generale a Siguranței Statului, aflată deja sub controlul direct sovietic, care devenea, din 30 august 1948, Direcția Generală

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
instituțiile implicate În angrenajul represiunii au concurat În a asigura caracteristica generală a sistemului și regimului penitenciar, aceea de distrugere fizică și psihică a opozanților și de timorare a celorlalți. Perioadei 1949-1953 Îi este unanim recunoscută nota de paroxism a terorii, cu cele mai multe victime și cu cele mai inumane mijloace. Au urmat anii așa-zisei relaxări, 1954-1956. Anul Genevei, 1955, a Însemnat momentul maxim al refluxului represiunii, din toamna anului 1956 trecându-se gradual la cea de-a doua perioadă de

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
cele mai multe victime și cu cele mai inumane mijloace. Au urmat anii așa-zisei relaxări, 1954-1956. Anul Genevei, 1955, a Însemnat momentul maxim al refluxului represiunii, din toamna anului 1956 trecându-se gradual la cea de-a doua perioadă de maximă teroare, 1958-1962. Această evoluție globală a represiunii a fost evident marcată și de contextul politic extern, dar și de cel intern de la vârful conducerii PCR. În cele ce urmează vom Încerca să aducem completări și nuanțări acestei caracterizări generale. Trecută, din

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
la Pitești și alte sute de deținuți la Gherla și alte penitenciareă În perioada 1949-1952, din care deținuți peste 100 au rămas cu infirmități foarte grave”20. Au fost pronunțate 22 de condamnări la moarte pentru crimă de acte de teroare În grup, 18 dintre ele fiind executate În 1954-195521. Documentele anchetei și procesului intentat celor 22 de torționari sunt relevante pentru modul În care a fost deturnată realitatea desfășurării reeducării În totalitatea ei, care dintr-o monstruoasă crimă pregătită, organizată

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
erau pedepsiți fiind puși să stea până la prânz În apă Înghețată. Vara, deținuții erau legați de mâini și lăsați În pielea goală, ca să-i ciupească țânțarii 23. Găsiți vinovați pentru „instigare la omor, crime de omor prin torturi, acte de teroare”, În 1954-1955 s-au pronunțat Împotriva lor pedepse de muncă silnică pe viață și pe alte termene mari, dar În 1957 erau și ei grațiați 24. La Salcia, „În intervalul iunie 1952 - martie 1953, au decedat 63 deținuți, un mare

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
București, 2004. Constantiniu, Florin, O istorie sinceră a poporului român, Univers Enciclopedic, București, 1997. Coposu, Corneliu, Dialoguri cu Vartan Arachelian, Anastasia, București, 1992. Cosmineanu, Clara, „Trupele de Securitate În 1968. Organizare, structură și zone de responsabilitate”, În Totalitarism și rezistență, teroare și represiune În România comunistă (pp. 92-100), Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, București, 2001. Courtois, Stéphane, Werth, Nicolas, Panné, Jean-Louis, Paczkowski, Andrzej, Bartosek, Karel, Margolin, Jean-Louis, Cartea neagră a comunismului. Crime, teroare, represiune, cu colaborarea lui Rémi Kauffer, Pierre

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
zone de responsabilitate”, În Totalitarism și rezistență, teroare și represiune În România comunistă (pp. 92-100), Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, București, 2001. Courtois, Stéphane, Werth, Nicolas, Panné, Jean-Louis, Paczkowski, Andrzej, Bartosek, Karel, Margolin, Jean-Louis, Cartea neagră a comunismului. Crime, teroare, represiune, cu colaborarea lui Rémi Kauffer, Pierre Rigoulot, Pascal Fontaine, Yves Santamaria și Sylvain Boulouque, Humanitas, Fundația Academia Civică, București, 1998; volumul conține și o Addenda, alcătuită sub egida Fundației Academia Civică, autori: Romulus Rusan, Gheorghe Onișoru, Dennis Deletant, Marius

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
conține și o Addenda, alcătuită sub egida Fundației Academia Civică, autori: Romulus Rusan, Gheorghe Onișoru, Dennis Deletant, Marius Oprea, ștefan Marițiu (pp. 727-776). Deletant, Dennis, România sub regimul comunist, traducere de Delia Răzdolescu, Fundația Academia Civică, București, 1997. Deletant, Dennis, Teroarea comunistă În România. Gheorghiu-Dej și statul polițienesc, 1948-1965, traducere de Lucian Leuștean, cu o prefață a autorului, Polirom, Iași, 2001. Denize, Eugen, „Partidul și politica de represiune. ședința Biroului Politic al CC al PMR din 19 noiembrie 1952”, Memoria, nr.

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]