13,026 matches
-
Difuzare: 0788.319462 Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro 1 Autorii țin să mulțumească pentru atenta lectură lui Marie-Pierre, Armelle și François, Jean-Charlemagne, Jean-Patrice Lacam și, bineînțeles, lui Gilles Ferréol. De asemenea, unele idei au fost testate de studenții de la universitățile Bordeaux II, Bordeaux IV și Limoges, cărora le mulțumim pentru participare. Hyppolite Taine, Filozofia artei, traducere de Constanța Tănăsescu, Meridiane, București, 1991, p. 16 (n. tr.). Ibidem, p. 31 (n. tr.). Ibidem, pp. 12, 15, 40
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
el a avertizat: contradicțiile de opinie nu trebuie să jignească sau să sperie. În fond, aceste compilații, bazate pe note de lectură, comentarii cu notă personală, exprimă o prudentă modestie, în-țeleasă ca o virtute tehnică. Este o nevoie de a testa realitatea, de a încerca, de a supune unei verificări experiența și gândirea, de a mărturisi despre încercările prin care trece omul. Eseul, prin definiție, încearcă să înțeleagă și să-și testeze această înțelegere. Din păcate, trebuie s-o spunem, în
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
ca o virtute tehnică. Este o nevoie de a testa realitatea, de a încerca, de a supune unei verificări experiența și gândirea, de a mărturisi despre încercările prin care trece omul. Eseul, prin definiție, încearcă să înțeleagă și să-și testeze această înțelegere. Din păcate, trebuie s-o spunem, în unele minți, termenul echivalează cu diletantismul, incompetența, superi-ficialitatea. Fără a emite pretenții culturale, sunt necesare anumite "ingrediente" precum o anumită școlire, o familiarizare cu biblioteca, gustul, dispoziția, un oarecare exercițiu filologic
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
mai putea fi și altfel decum este. Și totuș acești oameni nepreocupați sunt măsura progresului intelectual la un popor, căci lor le lipsește intenția de a se arăta altfel de cum sunt. Din vraful de cărți pe care ni le-a testat ultemele decenii vedem autori care au făcut zgomot în lumea literară și care pentru noi nu mai au nici o valoare, iară pe ici, pe colea găsim {EminescuOpIX 100} câte un colț de hârtii tipărite care au trecut nebăgate în samă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Ați zis că sînteți națiunea și vi se pare că o și sînteți - sau cel puțin faceți ca și când o ați fi - îngrijiți adică pentru dmv. și - mărire cerului - numai pentru dv. Trecutului îi dați cu piciorul, viitorulu[i] nu-i testați neci știința, neci limba, neci țara, ci numai corupțiunea dv. cea mare și partidele dmv. cele fără de caracter. Mâncați venitul țărei, a trei generațiuni viitoare, căci mâncați pe dătorie pînea copiilor, nepoților și-a strănepoților dmv. Tot luxul ce-l
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
titlul de feud o bucată anume de pământ care după moartea posesorului era iarăși a comunei și se dădea unui alt membru. Posesorul vremelnic avea deci uzufructul liber și neîngrădit, dar nici putea să dispuie de fond nici să-l testeze cuiva. Când s-au ridicat boierescul în Rusia și li s-au recunoscut țăranilor dreptul de a se muta și de a dispune cum or voi de pământurile lor, atunci n-au avut altă grabă mare decât [a] desface pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dreptul de a se muta și de a dispune cum or voi de pământurile lor, atunci n-au avut altă grabă mare decât [a] desface pe bani proprietatea lor nemișcătoare. Nici nu le venea în minte că ei pot și testa ogorul, precum nu le-a venit în minte că au a se îngriji și de copiii lor; ei trăiau în rătăcirea că feciorii, când s-or face gospodari, or căpăta de la stat pământ, precum în trecut au fost căpătând ogoară
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sărăcia familiei și a comunității, un atașament nesigur, abilități parentale inadecvate etc.". Sunt examinate cinci categorii de factori de risc, pe care le vom relua apoi într-un tabel recapitulativ (tabelul 14). Factorii de risc individuali Categoriile de factori individuali testate cel mai frecvent sunt: problemele legate de complicațiile natale și perinatale, problemele de sănătate (în special cele cardiace), tulburările psihologice internalizate (nervozitate, anxietate, depresie etc.), problemele de temperament legate de concentrare și hiperactivitate, agresivitatea, inițierea precoce în comportamente violente, preferința
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
unităților de învățământ. Cercetările soților Gottfredson, dar și cele ale mai multor echipe din SUA, Regatul Unit, Franța sau Israel urmează această direcție în ce privește diferențele riscului de a fi victimă sau agresor în funcție de unitățile școlare. Aceste cercetări pot fi cantitative, testând în modele statistice efectul unor variabile bine identificate, de la problemele de efectiv la componența sociologică și etnică a claselor. Adesea ele sunt și calitative, cu lungi imersiuni etnografice în școli (Payet, 1996; Van Zanten, 2001; Rubi, 2005). Vom menționa însă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
școlare ar putea fi deci o globalizare foarte inegalitară, legată de "caracterul ierarhizat al economiei mondiale" (Adda, 2002, p. 47), "mondializarea fiind o dinamică profund inegalizatoare" (Moreau Defarges, 1997). Să admitem această afirmație ca ipoteză de lucru. Ca s-o testăm, dispunem de anchetele pe care le-am realizat direct sau indirect în mai multe state din Sud, cu o metodologie standardizată, adaptată local: în Brazilia, una dintre țările cele mai inegalitare din lume, precum și în Burkina Faso și Djibouti, două dintre
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ce nu merge") sau care acțiune este promițătoare dar încă trebuie verificată. Totuși, tocmai în funcție de ce am afirmat în capitolul precedent, vom examina și limitele acestor "bune practici". Aceste limite pot fi legate de context, făcând dificil transferul unor programe testate cu succes în alte părți. Ele trebuie astfel plasate într-o abordare globală, ecologică, singura capabilă să conducă politicile publice în afara făgașului în care s-au împotmolit. Soluțiile Domnului Mușchi Să începem din nou, cum cititorul se va fi obișnuit
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
explică prin persistența pedepsei corporale? Este un salt pe care l-au făcut cu ușurință interlocutorii noștri: "Voi, în Occident, aveți multă violență în școli fiindcă nu mai aveți autoritate, fiindcă sunteți prea permisivi". Cercetarea noastră ne va permite să testăm această ipoteză (Debarbieux, UNICEF, 2005). Frecvență și tipuri de pedepse Tipurile de pedepse școlare practicate cu adevărat în Djibouti includ o anumită doză de pedeapsă corporală, în ciuda îndemnurilor oficiale (tabelul 22). Cea mai practicată rămâne "furtunul", o bucată de furtun
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
împotriva violenței și delincvenței. O evaluare de înaltă calitate a programelor de prevenire a violenței juvenile trebuie să arate, cu o înaltă semnificativitate statistică, reducerea prevalenței comportamentelor violente sau diminuarea victimizării (Tolan și Guerra, 1994). Ideal, eficacitatea programelor ar trebui testată pe termen lung și în special în direcția reducerii riscurilor între copilărie și adolescență. Totuși, în general, sunt luate în considerare programe care au dovedit un efect susținut cel puțin un an după aplicare. Programele care au atins cele mai
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
relațiilor cu cadrele didactice (variabilă dependentă) este o funcție a vârstei (variabilă îndependentă), atunci n-ar trebui să existe o diferență semnificativă între răspunsurile elevilor de 11 și 12 ani, fie că urmează școala elementară sau gimanziul. Această ipoteză este testată în tabelul 35. Tabelul 35. Variația relațiilor elevi-cadre didactice în școala elementară și în gimnaziu* Relațiile cu cadrele didactice Proaste Nu prea bune Medii Bune Foarte bune Total 11-12 4,2% 4,7% 13,6% 33,7% 43,8% 100
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
asumpțiile raționalității și urmăririi propriului interes în sistemul anarhic, efectul calculului rațional al actorilor se va structura în așa fel încît va apărea o probabilitate crescută de (in)stabilitate. Stabilirea acestei structuri permite analiștilor să deducă ipoteze care pot fi testate pe cazuri empirice ulterioare - și acesta este cel de-al doilea pas al demersului. Aici este posibilă o formă de falsificare. Dacă un eveniment particular, care a fost subsumat unui model oarecare, se întîmplă să nu confirme schema de comportament
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
epistemologic și unul metodologic. La nivel epistemologic, teoria lui Waltz se bazează pe o versiune atenuată a falsificaționismului. Scopul științei este să producă modele din care să se poată deduce ipoteze și predicții, care, la rîndul lor, să poată fi testate pe fapte empirice și, dacă este necesar, să fie înlocuite de alte modele, mai potrivite: teoria balanței puterii este un astfel de model. E important să observăm că o astfel de abordare nu este naiv empiricistă. Waltz repetă de nenumărate
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
criticilor, ea oscilează cu prea mare ușurință între cele două posibile variabile dependente, anume forma acțiunii statului, pe de o parte și rezultatul ei, balanța puterii, pe de altă parte. În al doilea rînd, această schemă explicativă nu poate fi testată în mod convingător, nici măcar prin testele mai slabe propuse de Waltz însuși (pentru o excelentă tratare a falsificării și a teoriei lui Waltz, vezi Mouritzen 1997). Waltz a arătat în mod deschis de ce falsificarea s-ar putea să nu se
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și legile cauzale ale abordării nomotetic-deductive a legii acoperitoare. O perspectivă nomotetică (sau nomologică) este o abordare în care analistul extrapolează legile generale pe baza regularităților empirice și a evenimentelor particulare (vezi cap. 3). Aceste legi acoperitoare sînt în schimb testate prin deducerea de ipoteze și confruntarea lor cu alte evenimente, comparabile cu acelea care dăduseră naștere legilor. Dacă testul reușește, atunci evenimentul este explicat prin subsumare la această lege generală. Dacă nu, legea trebuie să fie adaptată sau, dacă acest
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ci ceea ce se înțelege prin aceasta. Perspectiva empirică ia lumea reală așa cum este și încearcă să creeze fie o legătură intențională, fie o construcție cauzală între categoriile explicației pe care o propune. După aceea, la rîndul ei, corelația poate fi testată în condițiile unei lumi externe, așa cum procedează falsificaționiștii pozitiviști, sau poate fi luată în seamă ca un anumit mod de reconstruire a realității, așa cum se întîmplă în cercetarea tradițională din domeniul relațiilor internaționale. Perspectivele nonempi-riste problematizează relația dintre categorii și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Era propusă o nouă repartizare a funcțiilor între diferitele niveluri guvernamentale în funcție de principiul de autonomie. Au fost propuse noi forme de implicare cetățenească, mai ales la nivel municipal. Era de asemenea recomandată o etapă experimentală în cadrul căreia urmau să se testeze aceste propuneri. În final, era vorba de o reformă echilibrată cu privire la fiscalitatea locală al cărei scop era fortificarea autonomiei locale și facilitarea creării unor legături mai sistematice și mai puternice între cetățeni și politica publică, alegerile fiind făcute în numele lor
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
să explice de ce s-au întâmplat (teorie). Dacă această explicație este corectă, cercetătorul a elaborat o teorie care ar putea fi capabilă să prevadă ce se va întâmpla în mod regulat în viitor sub condiții similare. Aceste predicții sunt apoi testate de noi observații și ciclul este repetat. Ideal, fiecare ciclu ar trebui să genereze cunoștințe noi. Acest ciclu este cunoscut ca metoda științifică. Datorită acestui lucru știința este temporală, ceea ce înseamnă că rezultatele investigațiilor științifice sunt considerate tentative, ele fiind
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
relativă a cercetării calitative și a celei cantitative. Cercetarea interpretativă ori investigația calitativă folosesc o abordare naturalistă care caută să înțeleagă fenomenul în contextul situațiilor specifice. Pozitivismul cu variantele sale sau investigația cantitativă folosesc metode experimentale și măsuri cantitative ca să testeze generalizarea ipotezelor. Fiecare din cele două abordări majore reprezintă o paradigmă de cercetare fundamental diferită și acțiunile cercetătorului sunt întemeiate pe asumpțiile de bază ale fiecăreia în parte. În timp ce cercetătorii cantitativiști caută determinarea cauzală, predicția și generalizarea descoperirilor, cercetătorii calitativiști
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de ce?". Strategia începe cu unele regularități care au fost descoperite și care cer o explicație. Cercetătorul trebuie să găsească sau să formuleze o explicație posibilă, un argument teoretic pentru existența comportamentului ori fenomenului social luat în considerare. Sarcina este să testăm acea teorie prin deducerea uneia sau mai multor ipoteze din ea, și apoi să colectam datele potrivite. Dacă datele nu se potrivesc teoriei, aceasta fie trebuie modificată, fie respinsă. Mai departe se testează o altă teorie care apoi poate fi
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
social luat în considerare. Sarcina este să testăm acea teorie prin deducerea uneia sau mai multor ipoteze din ea, și apoi să colectam datele potrivite. Dacă datele nu se potrivesc teoriei, aceasta fie trebuie modificată, fie respinsă. Mai departe se testează o altă teorie care apoi poate fi validată. Prin urmare, potrivit acestei strategii de cercetare, cunoașterea lumii sociale avansează prin mijloacele procesului de încercare și eroare. Strategia cercetării retroductive*) începe cu regularitățile observate, dar caută un tip diferit de explicații
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ideilor teoretice generale sau ipotezelor specifice. Cele patru strategii de cercetare impun viziuni diferite referitoare la ce constituie teoria și cum aceasta intră în procesul cercetării. De asemenea, cele patru strategii diferă determinate fiind de situația dacă teoria va fi testată ori dacă scopul este să producă o teorie nouă, altfel spus, dacă ele sunt preocupate cu testarea teoriei sau cu generarea acesteia. Cercetarea care este interesată de generarea teoriei poate cere concepte sensibile, dar nu ipoteze. Pe de alta parte
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]