3,036 matches
-
de multe ori, senzația ciudată că artistul nu inventează, că imaginația sa refuză consemnele mobilizării și că totul se rezumă la o anumită ordine prestabilită. Artist al memoriei, al reactivării unor imense depozite de forme confirmate, Maitec pare un executor testamentar și un exponent al multor generații a căror existență nu a dobîndit niciodată funcții contemplative. Sculptorul vine acum să răzbune toate infirmitățile unei istorii anonime, mutînd accentul de pe funcții pierdute, erodate sau numai limitate, pe frumusețea proporțiilor, pe discursul elaborării
Ovidiu și Sultana Maitec by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12817_a_14142]
-
Suciu, la Vasile Popovici, Smaranda Cosmin, Emil Paraschivoiu, Hanibal Stănciulescu, Elena Ștefoi și câți alții, trecuți dinspre creația pur literară înspre diplomație, administrație, afaceri ș.a.m.d.?! Adevărul e că zeii istoriei literare se răzbună la fel de necruțător ca Yahvehul vechi testamentar. Triumful de ieri se transformă iute în nevroza de azi. Între atot pu ternicie și impotență nu-i decât un biet fir al Moïrei. Ai apucat să zici că toată literatura de până la tine e un moft, sau, mai precis
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
trăiește apogeul existenței sale căreia îi conferă o ieșire memorabilă din scenă, la finele operei la care a contribuit într-un anumit sens. Granița dintre derizoriu și esențial a fost anulată; ca și filmul, apele Nevei poartă cu ele gestul testamentar al unui posedat de spiritul cinematografului.
Despre monștri și cinema by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6083_a_7408]
-
înainte se resimte de apăsarea întrebării de lungă durată provocată de încălcarea acestei "pudori". "Răspunsul aparține cititorului, istoricului literar de azi și de mîine. Cît despre risc, evident mi-l asum singură", scrie Monica Lovinescu, în calitatea sa de moștenitoare testamentară a manuscriselor lovinesciene, întrucît actul oficial nu conține nici o specificare în privința "jurnalului". "Este o dată în istoria literaturii naționale" consideră pe drept cuvînt Virgil Ierunca în introducerea la fragmentul din Caete de Dor. Și tot aici el formulează o caracterizare, prea
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
înțelegere, eliminări, retușări, ajustări? Ce se întâmplă cu corespondența decedaților, cine are dreptul să o publice? Trebuie să treacă măcar un timp până a fi publicate scrisorile cuiva care nu mai poate el însuși decide sau nu a formulat dispoziții testamentare? Nu știu dacă sunt limpezite legal asemenea aspecte, văd că și alți scriitori de azi publică scrisori primite (Dumitru Țepeneag, de pildă), publicarea fiind pentru cititorul din afară interesantă sau nu. Depinde de cine scrie, de personalitatea trimițătorului, de scopul
Epistolierii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4006_a_5331]
-
în cele mai multe dintre cazuri, creația literară se situează printre formele de competiție fie socială, fie estetică (afirmare a individualității, exprimarea unei originalități, dobândirea prestigiului și a succesului etc.). Știm din mărturisirile sentențioase din Cred (1926), așezate ca prefață la volumul testamentar Amalgam (1943), că Liviu Rebreanu opta pentru a doua variantă din cele pe care le-am particularizat aici. Arta - afirma scriitorul - „înseamnă creație de oameni și de viață”, devenind în acest fel consubstanțială creației divine: „Creând oameni vii, cu viață
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
34 de ani, era un publicist cunoscut îndeosebi din cronicile de teatru și un prozator puțin creditat și comentat, care publicase câteva volume de nuvele: Frământări (1912), Golanii și Mărturisire (ambele în 1916), Răfuiala (1919). Calvarul se prezintă ca mărturisirea testamentară a unui poet și gazetar, Remus Lunceanu, de 31 de ani (deci cu o mică diferență în minus față de vârsta autorului), frământat până la istovire de suspiciunile confraților, în timpul primului război. Plecat din Ardeal în urmă cu zece ani, e suspectat
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
49). Cu alte cuvinte, trebuie să citim în Remus Lunceanu, dacă ne situăm în sfera unei lecturi biografice, atât o proiecție de identificare a autorului, cât și o proiecție de contrast. Un Rebreanu care se disculpă, în mod necesar și testamentar, este completat, în Calvarul, de un Rebreanu care se detestă în postura romantică de învins. Numai așa se putea autodepăși. Scrisul adoptă pentru Rebreanu, privit din perspectiva Calvarului, funcții morale și forme multiple: penitență, disculpare, eliberare și reconstrucție de sine
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
domnule, se justifica Hagienuș peste tot, nu vreau să fiu întreținut de copii.") Venitul viei îl luau copiii, cu asentimentul tatălui, care însă, prevăzător, mai agonisise pentru el o altă vie, fără a scoate o vorbă clară asupra intențiilor sale testamentare, speculând șiret speranțele separate ale fiecăruia. Hagienuș era numai fricos și mizantrop, altfel inimă excelentă, și dacă copiii l-ar fi dat afară din casă, nu era omul care să apeleze la justiție contra lor. Dimpotrivă, încă de pe acum se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
imobiliare poate fi folosită, ipotecată sau înstrăinată, în deplină libertate de către proprietar, ținându-se seama de condiția menționată mai sus și de legile și reglementările în vigoare. În cazul decesului unuia dintre asociați, activitatea asociației va putea continua cu succesorii testamentari sau legali, după caz. 2.3. ÎNTOCMIREA STATUTULUI ASOCIAȚIEI DE PROPRIETARI 10 În adunarea de constituire a asociației de proprietari se prezintă și se adoptă Statutul asociației de proprietari, în care se vor cuprinde precizări cu privire la: (1) denumirea, forma juridică
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
în folosul lor cuceriri făcute de alții și de-a intra pe furiș în moștenirea istorică a altor popoare este proverbială. Oare în România nu ne-am pomenit într-o bună dimineață cu sute de moșii mănăstirești escamotate prin subrepțiuni testamentare și-n secolul trecut România nu părea o țară aproape grecească? Ca dovadă a acelei tendențe de tăgăduire lăsăm să urmeze un articol din "Messager d'athenes " privitor la românii din Macedonia, scris cu ocazia unei pretinse misiuni a d-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
salon cu douăzeci de ani în urmă. Frizeria devenise-ntre timp firmă de stat și nea Gică nu supraviețuise rușinii de-a fi devenit un simplu lucrător în propria lui prăvălie. Stătea acum într-un colț, împăiat, după dispoziția lui testamentară, cu ochi de sticlă și cu un pieptene de metal în mână... Când avea să reintre în clasă, trupa de chelioși avea să-și dea jos cipilicile, în râsul și batjocura tuturor. S-a făcut lumină-n sat!" aveau să
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
prevederilor acestora. Taxele vamale se percep la valoarea tranzacției, făcându-se venit la bugetul administrației centrale de stat. Conform art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 673/1991, erau scutite de taxe vamale următoarele categorii de bunuri: - bunuri obținute prin succesiuni testamentare dovedite pe bază de documente oficiale; - ajutoare și donații cu caracter social, umanitar, sportiv, didactic, primite de asociații sau organizații cu caracter umanitar sau cultural, ministere sau alte organe ale administrației publice, sindicate și partide politice, organizații de cult, fundații
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
cauze în care erau implicați orășeni moldoveni. În acest sens cea mai veche scrisoare(act municipal) din Moldova, a fost adresată în anul 1421, de către șoltuzul și pârgarii din Baia, colegilor lor din Liov și se referă la o dispoziție testamentară. Asemenea scrisori, emise de cancelariile Sfaturilor Baia și Suceava, în secolul al XV-lea și în primii ani ai secolului următor, ce se păstrează în original până în zilele noastre în arhivele din Liov, Bistrița și Brașov, sunt foarte puține, dar
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
genealogiei, Saul apărea cu brațele Întinse egal, spre Hedda (soția de care se separase, fără a divorța) și Sigrid, partenera sa germană de multe decenii, Înmormântată În curtea casei sale de vară din East Hampton, alături de care, conform dispozițiilor sale testamentare, și cenușa lui a fost Îngropată. Ilustratele românești pe care le colecționa (Întâi printr-un intermediar din Queens, New York, apoi printr-un negustor de artă din Amsterdam) arată aceeași preocupare față de țara inițiatică: imagini pitorești din perioada interbelică a multor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
mai mânca, nu mai broda și era ros de melancolii. El, atât de tăcut înainte, vorbea Aglaei, până ce aceasta se plictisea, mărturisindu-i că se simte pe moarte, spionînd-o îngrijorat dacă avea să-l țină minte multă vreme, dîndu-i dispozițiuni testamentare. Simion pusese ochii pe Felix și îi dezvolta lui cu mai multă încredere temele lui patetice: - Mă duc, îi zicea el, am o boală gravă, neștiută dedoctori. Uite, așa e viața! Am luptat pentru ideal, pentru artă, și acum trebuie
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
moment dat: "Uite Koch! Uite Koch!" Era în glasul lui bucurie, și am avut o clipă senzația că îl vede pe Koch în persoană, coborând tacticos, cu mâinile la spate, de-a lungul uretrei mele. Am primit vestea operației aproape testamentar, și exclamația lui Burghele, în care distinsesem bucuria, mi s-a părut, retrospectiv, cruzimea însăși. Astăzi o înțeleg altfel: este strigătul, pentru o clipă victorios, al culturii de câte ori are senzația că a înhățat un adevăr. Este strigătul oricui a plecat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în jurul său. Într-una dintre dimineți, după ce revăzuserăm în trei, de mântuială, câteva pagini din Heidegger - nu se putea concentra și nerăbdarea lui era în creștere - Thomas coborâse înaintea noastră și, rămânând singuri, mi-a spus cu un ton aproape testamentar: "Dragul meu, te conjur să îți iei destinul în serios. Lasă-l pe Heidegger; este o Sackgasse, o fundătură. Ca să-ți poți face cu adevărat treaba, trebuie să ai într-un buzunar miracolul grec, iar în celălalat pe cel german
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
decor și alte personaje. Cei pe care am venit să-i văd rostindu-și epilogul și-au jucat bine rolul. 19 august Poimâine plec din Paris și m-am dus să-mi iau rămas-bun de la Ierunci. A fost o seară "testamentară", în care Monica mi-a recapitulat instrucțiunile au cas que: unde se află plicul cu datele Societății "Bellini Obseques" care ar urma ca "la momentul potrivit", în urma unui simplu telefon, să intervină pentru declanșarea "procedurilor finale". Totul este prevăzut și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
În care se transformase, s-a Întors la Barcelona. Nenorocirile care Începuseră să roadă familia Aldaya În lumea veche nu făcuseră decît să se Înmulțească În Argentina. Acolo, Jorge fusese nevoit să dea piept singur cu lumea și cu dispoziția testamentară a lui Ricardo Aldaya, o luptă pentru care el n-a avut niciodată nici armele, nici aplombul tatălui său. Ajunsese la Buenos Aires cu inima golită și cu sufletul ros de remușcări. America, avea să spună mai tîrziu, ca scuză ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
fapt se alimentează din venituri speciale, di rec ționate nemijlocit către el. Aceasta a fost ideea genială a lui Pollio, jubilează în sinea lui Ianuarius, deși împăratul se uită chiorâș spre el. Un impozit de 5% asupra moștenirilor și legatelor testamentare, cu excepția rudelor apropiate și a urmașilor lipsiți de avere. Pretindea că l-a găsit în memoriile lui Caesar. Așa era Pollio. Întotdeauna insista ca nimic să nu șocheze prin noutate, ci să fie conform tradiției. Iar dacă tradiția nu există
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
până acum să ajut tezaurul public din averea mea personală... Îl privește pe celălalt cu intensitate. Secretarul se abține să comenteze. Tăcerea lui îl îndârjește pe principe. — Nu intră la fisc donațiile și moștenirile dobândite de la ce tățeni prin dispoziții testamentare ilegale sau ale căror proprietari au decăzut din drepturi? Se ciocăne cu degetele în piept. — Și nu-și trage fiscul veniturile din taxele încasate în pro vinciile imperiale de procuratorii mei împreună cu guvernatorii respectivi? — Rezerve dintr-astea există, stăpâne, răspunde
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
i-a promis că la moartea sa... Asinius Gallus îl lasă să mestece în tihnă. Nu mai e nevoie să-i spună restul. Înțelege motivul. Prevederile legii limitează cu strictețe numărul de sclavi pe care un stăpân îi poate elibera testamentar. Cu cât are mai mulți, cu atât are dreptul la mai puțini. Fracția se micșorează invers proporțional. Celor cu mai puțin de trei sclavi nu li se aplică. Dacă ai zece, poți dezlega până la jumătate. Sunt vizați mari proprietari. Reduși
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
aprox. 10 î.Hr., fiul lui Alexandru și al Berenicei, viitor rege al Iudeii lanist - șeful unei școli de gladiatori laticlava (latus clavus) - banda lată de purpură a senatorilor Legea Fufia-Canina, adoptată în anul 2 î.Hr., restricționa numărul de sclavi eliberați testamentar Legea Iunia, adoptată în anul 17 î.Hr., acorda un statut de semicetățean sclavilor eliberați neoficial Lepidus, Marcus Aemilius - consul în 46 î.Hr., formează în 43 î.Hr. primul triumvirat împreună cu Octavianus și Marcus Antonius; obține multrâvnitul sacerdoțiu de Mare Pontif în urma
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mare poem al existenței noastre, depozitul cel mai sacru al generațiilor trecute?! Ca-n basme-i a cuvântului putere! Acest lucru l-au simțit toți cei care s-au încumetat să zidească lumi din potrivirea și nuntirea vorbelor, urmând îndemnul testamentar al Văcărescului: Urmașilor mei Văcărești, Las vouă moștenire Creșterea limbii românești Și a patriei cinstire. Limba română este istoria noastră, cu faptele ei eroice, pline de strălucire și de jertfe, este patria însăși cu natura ei paradisiacă, este sufletul însuși
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]