3,082 matches
-
autocontrol 12 (inclusiv al emoțiilor vezi mai jos)/autocenzură (diferit de la un locutor la altul și chiar pentru același locutor, în situații diferite de comunicare), anumite căi de autoprezentare 13, comunică verbal, nonverbal și paraverbal într-o anumită manieră (vezi ticurile verbale "știi?" sau nonverbale "mijirea" ochilor, anumite caracteristici ale comunicării la nivel paraverbal un anumit tip de tuse, pauze, ritm al vorbirii, intensitate a vocii, particularități intonaționale etc.). Pe de altă parte, interlocutorul intră, de asemenea, într-o situație de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
discordanțe între comportamentul verbal și cel nonverbal (își exprimă, verbal, disponibilitatea de a discuta mai detaliat despre..., dar se joacă nerăbdător cu pixul, dă din picior etc.); dificultăți de exprimare; dificultăți în comunicarea scrisă (ilizibilitate, greșeli de ortografie, punctuație etc.); ticuri verbale/ nonverbale/paraverbale (repetarea unui cuvânt, a unui gest, intonația particulară a așa-numitelor elemente "de umplutură" "ăăă", "îîî", "îîăă" etc. pot deranja interlocutorul, distrăgându-i atenția de la conținutul mesajului sau chiar generându-i o stare de disconfort, de agitație
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
etc. (3) Emoțiile se manifestă la nivel verbal, nonverbal (Marcus & Săucan, 1994, p. 35) și paraverbal prin cuvinte-sentiment/stare/ atitudine (substantive, adjective, adverbe de tipul "bucurie", "fericit", "niciodată" etc.), repetiții, gesturi (exaltate sau foarte reținute, stângăcii, obiecte scăpate din mână, ticuri nonverbale etc.), mimică, reacții fiziologice (înroșire la față, transpirație, dificultate de a respira etc.), voce scăzută, dificil de controlat (voce tremurată) etc. Fiind atenți la/cunoscând aceste manifestări personalizate, pentru fiecare locutor/interlocutor ale emoțiilor, gestionarea acestora poate fi mai
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
nerecunoscute/neconștientizate de către o persoană, dar observate de către cei cu care interacționează; în contexte mai simple: locutor care nu știe că a ieșit în grădină în papucii de casă, fapt observat însă de vecinul-interlocutor; locutor care nu știe că are ticul verbal "da?", interlocutor care observă (este deranjat de) acest tic etc.; * "zona ascunsă"/"fațada" implică informațiile considerate de către locutor private, așadar neexteriorizate, necomunicate celorlalți; este zona care cuprinde informațiile pe care locutorul le are despre propria persoană, fără ca interlocutorul însă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
care interacționează; în contexte mai simple: locutor care nu știe că a ieșit în grădină în papucii de casă, fapt observat însă de vecinul-interlocutor; locutor care nu știe că are ticul verbal "da?", interlocutor care observă (este deranjat de) acest tic etc.; * "zona ascunsă"/"fațada" implică informațiile considerate de către locutor private, așadar neexteriorizate, necomunicate celorlalți; este zona care cuprinde informațiile pe care locutorul le are despre propria persoană, fără ca interlocutorul însă să le cunoască (locutorul alege să ofere celorlalți o anumită
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
expresivă în limitele rolului (de coleg, de părinte, de profesor, de partener într-un joc etc.), respectiv forme de reflectare a caracteristicilor locutorului (deschidere către comunicare, în general; deschidere către interlocutor, către subiectul de discuție; posibilități/ competențe individuale de comunicare ticuri, caracteristici la nivel paraverbal, nonverbal etc.). III.1.1. Tehnici teatrale verbale Ansamblul tehnicilor teatrale verbale își subordonează, pe de o parte, manifestări verbale concrete ale locutorului în cadrul actului comunicativ și, pe de altă parte, exercițiile necesare optimizării acestor manifestări
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
iată cum îi suna pendula acestuia: „Nu vă mai văd căsuța pe perete, / Modest sculp tată‐n os și lemn de nuc, / Pendule vechi cu lanțuri lungi și cuc / Tovarășe duioase și discrete. Nu mai aud în f iecare seară / Tic ‐ tacul vostru liniștit și grav / Nici cucu‐ n prag, subțire și firav, / Cântându‐mi ora‐ n dimineți de vară./ Toți v‐au uitat... a voastră strălucire / S‐a stins treptat cu fiecare pas, / Iar din trecutul vostru n‐ a rămas
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sile Manolescu, Constantin Clisu, I. Delamisa, Cezar Stegaru, Ștefan Corduneanu (medic Ștefan Bucevschi), Vasile Iosif, Mircea Novoc, Sanda Arnici (Șeli Abramovici), I. Roimișer, Gabriela Serghie, Radu Dumitrescu. Însuși G. Tutoveanu publica la 24 februarie 1955 poezia cu înalt simțământ patrio tic „Niciodată.” Cât de imaculați și naivi, totodată, eram noi t inerii în acei ani, aflăm și din versurile „Când voi veni”... de Aurel Stanciu, din ziarul din 19 octombrie 1955: Mă chemi, iubita mea, din depărtări, Când frunza‐n toamnă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
respective către o anumită stare morbidă corespunzătoare psiho-tipului acestuia (introvert-schizotim, extraver-ciclotim, mix-epileptoid); b) fizionomia se referă, în primul rând, la aspectul „morfopsihologic” al feței (retractat-introvert sau dilatat-extrovert), apoi la expresia „mimicii” bolnavului respectiv (indiferentă, tristă, veselă, tensionată, irascibilă, bizară, grimase, ticuri, cicatrici etc.); c) semne sau stigmate ale unor infirmități: stigmate de degenerescență care țin de tipul constituțional biopsihologic al bolnavului respectiv și care pot fi: - stigmate fizice: talie redusă, hipostaturală (nanism, infantilism) sau talie exagerată, hiperstatură (gigantism), microsau macrocefalie, hidrocefalie
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stuporoasă, sindromul catatonic, depresii, melancolie, negativism sau stereotipii. c) Mimica discordantă sau paramimia este expresia neconcordanței dintre starea psihică și atitudinile expresive ale bolnavului. Ea poate fi întâlnită în următoarele situații psihopatologice sub diferite aspecte: - apraxii, agnozii sau afazii; - grimase; - ticuri și spasme; - în schizofrenie sub formă de grimase, manierisme sau stereotipii; - mimica din cursul simulării unor afecțiuni psihice sau somatice; - mimica de tip histrionic-spectacular, pasională, convulsiv-cataleptică sau extatică din cursul isteriei; - economia și ecokinezia, ca forme de expresie care reproduc
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
menționate, se mai descriu și alte particularități psihopatologice ale limbajului bolnavilor psihici reprezentate prin următoarele aspecte: a) Tulburări ale ritmului vorbirii: logoreea. În crizele maniacale, discursul sărac în cazul melancoliei, stereotipiile verbale ale schizofreniei. b) Tulburări ale conținutului vorbirii: coprolalia, ticurile verbale, aritmomania la obsesivi. c) Modificări calitative și de utilizare ale limbajului, cum ar fi: - tulburările de limbaj din sindromul Ganser, schizofrenie sau isterie, - limbajul eliptic cu lacune sintactice sau stilul telegrafic, uneori enigmatic, - limbajul afectat sau manierist ca ton
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
puternice, irezistibile de a comite acte fără sens, ridicule, absurde sau chiar agresive de tip criminal. M. Dide și P. Guiraud izolează, în cadrul impulsiunilor obsesive, următoarele tipuri principale de manifestări: a) impulsiuni obsesive orientate către acte banale, minore, dar absurde (ticuri, cuvinte obscene, gesturi etc.); b) impulsiuni obsesive cu caracter de violență (piromanie, clastromanie, homicid); c) impulsiuni obsesive variate de tip sexual; d) impulsiuni obsesive suicidare prin deturnarea sau anularea instinctului de conservare. 4) Acțiunile obsedante sunt acțiuni motorii pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
descrisă la vremea sa de J.M. Charcot, cu un aspect clinic deosebit de zgomotos și spectacular. Se notează ca tulburări următoarele: tremurături sau mișcări coreiforme, sughiț, disfagie (bolus hystericus), lipotimi, bâlbâială, somnolență diurnă, tulburări astenice, astazie-abazie, contracturi musculare segmentare, pseudo-paralizii, afonie, ticuri, tulburări de dinamică sexuală. - Tulburări senzitive, reprezentate prin: hipoestezii, anestezii, algii diverse, pseudosurditate, acufene, tulburări de vedere. - Tulburări neurovegetative de tipul spasmelor dureroase, tulburări gastro-intestinale, simptome cardio-vasculare și respiratorii, tulburări ginecologice, trofice etc. Simptomele psihice intermitente sau cu caracter de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
desemnează „capacitatea unui individ de a se ridica în acțiunile sale la un anumit grad în ierarhia tendințelor sale”. Tensiunea psihică nu trebuie confundată cu forța sau cu slăbiciunea psihică sau astenia. Scăderea tensiunii psihice este starea de „atonie psihologică”. Ticul: gest scurt, repetat involuntar, fără o necesitate obiectivă, de care individul este conștient. Timiditate: dispoziție emoțională caracterizată prin inhibiția conduitelor sociale și morale în relațiile interpersonale, ducând la dificultăți de adaptare. Tip: constelația de trăsături morfologice, fiziologice și psihologice ale
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Posesiune Potomanie Predispoziție Prodrom Prosopagnozia Psihastenie Psihobiografie Psihochirurgie Psihogenie Psihopatie Psihoplasticitate Psihotraumatism Psihoză Puerilism mintal Raptus Reacție Refugiu Refuz Retard Sadism Satiriazis Sănătate mintală Senilitate Sevraj Simptom Simulare Sindrom Sitiofobia Sociogeneza Status Stereotipii Stigmate Stupoare Sugestibilitate Suicid Surmenaj Tensiune psihică Ticul Timiditate Tip Torpoare Toxicomanie Travestismul Vagabondaj Vesanie Viol Violență Xenopatii Zoofilie Zoofobie 1 În cazul de față, prin „condițiile vieții trăite” înțelegem totalitatea „evenimentelor vieții cotidiene” care construiesc o anumită configurație de „circumstanțe” sau „situații de viață” care la rândul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care sunt mereu puține și repartizate cu sarcini dramatice nete. Șapte personaje în Noaptea furtunoasă, două în Conul Leonida, unsprezece în O scrisoare pierdută reprezintă cifre semnificative. Viziunea clasicizantă a lui Caragiale păstrează procedeele generalizatoare, categoriale, fixează un personaj prin ticuri și formule, dar abandonează staticul și este interesată de diferitele forme de particularizare, în special de cele ale limbajului. Acestei enumerări de elemente clasicizante i se pot opune fapte esențiale, în netă opoziție cu viziunea clasică. Interesul dominant pentru generalitate
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
nuanță privat-activist lucrativă, totuși cu ușoare note de stridență dacă ne referim la numele gazetei „Răcnetul Carpaților“. Spre deosebire de majoritatea personajelor din O scrisoare pierdută, caracterizate prin câte o formulă sau un gest stereotip („curat“ sau „fix“), Cațavencu nu are asemenea ticuri, care i ar contrazice flexibilitatea. Îndreptat mereu spre parvenire, se adaptează la orice situație și cade totdeauna în picioare. Își acoperă „machiaverlâcurile“ cu o perdea alcătuită din fraze bombastice: Scopul scuză mijloacele, a zis nemuritorul Gambetta. Ca și Rică, Cațavencu
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
procesul cu epitropia bisericii, săptămâna viitoare. 4.6. Comicul microcosmului caragialian Latura socială a comicului apare în O scrisoare pierdută mai mult decât în orice altă piesă a lui Caragiale. Personajele sunt înfățișate sub multe aspecte individuale, precum nume proprii, ticuri verbale, stâlciri de cuvinte, costum, gestică. Structura lor grotească are ca obiectiv punerea în valoare a tipului general social. Observăm că toate personajele comice aparțin aceleiași lumi corupte și stupide a claselor dominante, dar în același timp fiecare are un
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
folosit în această piesă. Ne oprim mai întâi asupra cuplului Farfuridi-Brânzovenescu. Primul este un imbecil grav, solemn; celălalt, la fel de imbecil, pare mai maleabil, temperându-și prietenul, pe care-l privește cu respect și admirație. Limbajul întărește comicul cuplului prin câteva ticuri verbale. Fii cuminte, Tachi al lui Brânzovenescu subliniază tocmai caracterul moderator al personajului, în timp ce Am, n-am înfățișare, la douăsprezece trecute fix sunt la tribunal al lui Farfuridi ilustrează meticulozitatea lui ascunsă. Apare apoi Cetățeanul turmentat, care încurcă și descurcă
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Se observă la unii dintre ei că logica este înlocuită cu absurditatea. Pristanda, funcționarul umil, incorect și slugarnic, atunci când îi povestește lui Tipătescu scena arestării lui Cațavencu, zice: Curat violare de domiciliu, da’umflați-l! Sunt analizate aspectele mărginirii mintale, ticurile verbale disimulatoare de manevre și șiretlicuri, expresiile lipsite de conținut și sens, divagațiile incoerente și absurde, pleonasmele și confuziile, contradicțiile cele mai izbitoare ale gândirii logice, utilizate de Caragiale ca mijloc de satirizare a burghezo-moșierimii. Logica și cunoștințele confuze ale
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
de audiență. Ea trebuie să fie un participant activ în arena actualității”. La începuturile activității sale S. era descris de Radu G. Țeposu, într-un portret ce nu și-a pierdut pertinența, drept un critic „serios fără morozitate, sistematic fără ticuri, bine informat”, „un glosator subtil și malițios” care „are mereu grijă să-și împartă admirația pentru literatură între respectul civilizat și pasiunea inocentă”. Neocolit de subtilitate, dar ocolit de partipriuri generaționiste, mobil în regim polemic, dar atent la civilitatea tonului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
și tardiv. Există algoritmi care ajută la discriminarea maselor hepatice [10]. Procedura se poate combina cu tehnici de reconstrucție 3D care conferă utilitate suplimentară metodei [11]. O procedură utilă pentru obținerea de detalii cantitative o reprezintă analiza curbelor de contrast (TIC). Acestea constau din reprezentarea grafică a dinamicii traversării AC în timp a unei regiuni de interes. Metoda este utilă pentru aprecierea eficienței chimioterapiei în diverse neoplazii (fig. 29 a,b). Examinarea armonică cu contrast prezintă o serie de limite între
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92131_a_92626]
-
uniforme îngroapă imaginația. Jocul de-a personajele dispare. Ele întâlnesc același chip, multiplicat parcă de un xerox secret. Viața lor se depopulează, natura iubirii lor își schimbă semnul plus în minus. Romancierul observă sistemul dinăuntru, din capcana cotidianului, îi inventariază ticurile, anomaliile, atmosfera, periferiile, malformațiile, rebuturile. În sistemul de referință unde își plasează naratorul personajele, marea dramă nu există nici ca proiecție imaginativă. Sinuciderea protagonistei are iz de imitație ieftină, după un film comercial. Într-un pasaj naratorul explică: iubirea se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
București, cu sprijinul specialiștilor francezi de la INSEE Franța, în cadrul Programului PHARE în domeniul statisticii. În afară de cercetările statistice prezentate anterior, INS a organizat și alte anchete asupra calității vieții populației, dintre care amintim: Ancheta privind accesul la tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) Prin intermediul acestei anchete se obțin informații privind accesul gospodăriilor la tehnica modernă de informare și comunicare, utilizarea calculatorului și internetului, comerțul pe internet, locul și frecvența utilizării internetului. Ancheta utilizării timpului (TUS) Obiectivul principal al anchetei este asigurarea unor informații
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
solidaritatea și le facilitează maturizarea. Aventura, cât mai încordată, cât mai cu suspans, se sfârșește întotdeauna glorios. Grupul tinerilor de pe strada Cireșului e alcătuit din Victor - inteligent, cult, hotărât, stăpân pe sine, tipul conducătorului; Ursu - forță, generozitate, putere de sacrificiu; Tic - ingeniozitate și neastâmpăr copilăresc; Maria - grijă echilibrată, prudență; Lucia - idealul îndepărtat de perfecțiune a frumuseții aflate în pericol ș.a.m.d. Instinctul autorului este de a-i face pe acești copii să acționeze în situații aproape arhetipale: lupta cu spionii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]