9,719 matches
-
, Emil ( 27.XII.1906, Diviciorii Mari, j. Cluj - 3.III.1992, București), poet și traducător. Este fiul Pelaghiei (n. Băieșu) și al lui Ioan Giurgiuca, preot. Face liceul la Gherla (1918-1923), apoi urmează Facultatea de Litere și Filosofie din București (1925-1929). Chiar din anul terminării studiilor intră în învățământ și funcționează ca profesor de limba
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
, Jul. [Iuliu] (2.XII.1887, Brad - 26.III.1948, București), prozator și traducător. După absolvirea, în 1903, a gimnaziului din orașul natal, G. urmează liceul la Brașov. Ar fi obținut mai târziu și licența Academiei Comerciale din Leipzig. Din 1907 este redactor responsabil al „Tribunei” arădene, calitate în care autoritățile maghiare îi intentează
GIURGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287286_a_288615]
-
încheierea păcii, în 1920. O altă carte apărută tot atunci, Iedera (1921), cuprinde nuvele. Ulterior colaborează sporadic, cu proză, articole și traduceri, la „România nouă”, „Banatul”, „Universul literar”, „Îndreptar”, „Munca literară”, „Țara noastră”, „Familia” ș.a. Specializându-se în continuare ca traducător din limba engleză, a transpus în românește, în aproape un sfert de veac, peste șaizeci de cărți, îndeosebi romane aparținând unor scriitori englezi și americani de mare succes, printre care Bret Harte, Upton Sinclair, John Galsworthy, A.J. Cronin, Joseph
GIURGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287286_a_288615]
-
frumoasă. Apreciate aproape unanim au fost și versiunile sale din Cărțile junglei ale lui Kipling, din mai multe romane ale lui W. S. Maugham ori din Drumuri cu popas, aparținând scriitorului american de origine română Peter Neagoe. Cu timpul însă traducătorul a făcut din înzestrarea sa o adevărată industrie. Chiar dacă nu și-a însușit munca altora, cum a fost acuzat, graba cu care erau transpuse mii de pagini s-a repercutat asupra calității. S-a adăugat și alegerea unor cărți de
GIURGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287286_a_288615]
-
a coborât întrucâtva gustul public. Edițiile repetate și tirajele foarte mari au dus, după opinia lui G. Călinescu, la o „criză” a cărții românești în anii de dinainte și de după cel de-al doilea război mondial. În ansamblu activitatea de traducător a lui G. este meritorie, ea contribuind la procesul de sincronizare a literaturii noastre cu cea occidentală. SCRIERI: Oameni din Ardeal, București, 1915; ed. (Pribegie), București, 1919; Povestea primăverii, București, [1917]; ed. 2, București, 1920; Domnița Fărănume, București, [1920]; ed.
GIURGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287286_a_288615]
-
GOGA, Mircea (23.IV.1948, Bistrița), poet și traducător. Este fiul Emiliei (n. Ilie-Covaciu) și al ziaristului și scriitorului Ioan Goga (nepot al poetului Octavian Goga). A urmat Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română - limba și literatura franceză, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, unde funcționează apoi în calitate de
GOGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287304_a_288633]
-
GOLESCU, Iordache (c. 1776, București - 1848, Orșova), lexicograf, autor dramatic, culegător de folclor și traducător. Vlăstar dintr-o veche și ilustră familie boierească, Iordache - hipocoristic de la Gheorghe -, este al doilea copil al banului Radu Golescu. Carte învață cu dascăli reputați ai vremii, precum Lambru Fotiade, Șt. Comita, Constantin Vardalah. Urmând cursurile Academiei Domnești din București
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
limbă, din literatura franceză. Preferințele lui se îndreaptă spre Montesquieu și Bernardin de Saint-Pierre, din care dă prima transpunere din literatura neogreacă a cărții Paul et Virginie. Tălmăcirile din grecește, Icoana lui Chevit și Iliada, rămân neterminate. G. este primul traducător în românește al epopeii lui Homer (e drept că numai primele două sute de versuri). Interesant apare cărturarul în ipostaza de moralist. Spirit raționalist, înrâurit de filosofia luministă, el probează reale aptitudini speculative atunci când ia în discuție unele chestiuni de etică
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
GUSTI, Paul (4.III.1859, București - 16.X.1944, Făgăraș), traducător. Este fiul Anei Engelbrecht și al lui Gustav Schindzielasz. A invatat la București, la Scoala Bărăției, apoi la Scoala Evanghelica și la „Sf. Sava”. Atras de teatru, se angajează copist de roluri și, la nevoie, actor în trupa lui Mihail
GUSTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287389_a_288718]
-
ziare evocări despre Grigore Manolescu, Matei Millo, Ștefan Iulian, Mihail Pascaly. Inspirat de practică și teoriile unor regizori nemți (cum ar fi Max Reinhardt, Otto Brahm), avea să adere, pe de altă parte, si la principiile lui K.S. Stanislavski. Că traducător, face apel la repertoriul german și la acela francez. A transpus în românește drame și comedii (de Victor Hugo, Al. Dumas-fiul, Otto Ernst, H. Sudermann, Karl Gutzkow, Molnár Ferenc, Alexandre Bisson, Menyhért Lengyel, Bernard Shaw, Ad. L’Arrouge, Alfred Căpuș
GUSTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287389_a_288718]
-
Târgoviște, de aici detașat în 1919 la Universitatea din Cluj, unde conduce Catedra de limba engleză, fiind titularizat profesor în 1925. Stimulat de mediul familial, a început să se apropie timpuriu de literatură și este posibil să fi debutat ca traducător în 1894, cu o tălmăcire din Th. Hales, apărută în „Biblioteca familiei”. Va colabora apoi la „Timișoara”, „Convorbiri literare”, „Lumea universitară” (Cluj), „Transilvania”, „Dacoromania”, „Gândirea”, „Națiunea” (Cluj), „Junimea literară”, „Datina”, „Societatea de mâine”, „Conștiința românească” (Cluj), „Patria” (Cluj), „Hyperion” (Cluj
GRIMM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287365_a_288694]
-
Timișoara”, „Convorbiri literare”, „Lumea universitară” (Cluj), „Transilvania”, „Dacoromania”, „Gândirea”, „Națiunea” (Cluj), „Junimea literară”, „Datina”, „Societatea de mâine”, „Conștiința românească” (Cluj), „Patria” (Cluj), „Hyperion” (Cluj), „Făt-Frumos” ș.a. În special după numirea la Cluj, G. a fost unul dintre cei mai diligenți traducători ai literaturii engleze. Din Shakespeare, scriitor preferat, a tălmăcit, pe lângă un sonet (1937), piesa Cum vă place (1942) și a revăzut (într-o ediție ce a apărut postum) versiunea lui St. O. Iosif după Romeo și Julieta (1945); de asemenea
GRIMM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287365_a_288694]
-
Byron, Cain, București, 1925; Mihai Eminescu, Poems, Cluj, 1938; Shakespeare, Cum vă place, București, 1942. Repere bibliografice: Dragoș Protopopescu, „Traduceri și imitațiuni românești după literatura engleză”, „Junimea literară”, 1925, 1-3; D. Popovici, Petre Grimm, DR, 1948; George Hanganu, Petre Grimm - traducător în engleză, ST, 1983, 1; Dicț. scriit.rom., II, 459. D.M.
GRIMM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287365_a_288694]
-
, Dan (13.V.1931, București - 14.IV.2008, București), critic și istoric literar, comparatist și traducător. Este fiul Ecaterinei (n. Tomescu) și al lui Vasile Grigorescu, funcționar. Urmează Colegiul „Sf. Sava” din București (1942-1950), apoi secția de filologie germanică a Facultății de Filologie din cadrul Universității din București, obținând diploma în limba și literatura engleză în 1954
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
, Miron (pseudonim al lui Moritz Mandy Grünberg; 31.I.1909, Târgu Ocna - 18.XI.1995, Londra), publicist și traducător. Aflat încă pe băncile liceului, G. iscălește în 1924 câteva cronici dramatice în gazeta ieșeană „Comedia” și în „Rampa”, iar ulterior trimite revistei bucureștene „Comedia ilustrată” o suită de corespondențe referitoare la spectacolele Teatrului Național din Iași. Acum mai colaborează
GRINDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287366_a_288695]
-
, Alain (10.I.1913, Toulon, Franța - 24.I.1998, Paris), romanist și traducător francez. Și-a făcut studiile la Aix-en-Provence și la Paris, unde a intrat, în 1933, la École Normale Supérieure. Vizitează România cu un grup de studenți, intenționând să cunoască monumentul de la Adam-clisi în vederea unei lucrări asupra trofeelor romane. Se decide
GUILLERMOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287381_a_288710]
-
univers arcadic (Bucolice) este urmată în chip firesc de reconcilierea cu natura prin travaliul asiduu (Georgice) și, mai târziu, de împăcarea cu istoria prin regăsirea originii latinilor și descoperirea sensului destinului civilizator al Romei (Eneida). În bogata sa activitate de traducător, G. se distinge prin rigoare și acribie filologică, dar și prin simț al nuanțelor, intuiție lingvistică și capacitate de a transpune adecvat spiritul originalului într-o limbă română suplă și firească, oferind astfel versiuni convingătoare din scrierile unor autori atât
GUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287394_a_288723]
-
HÂNCU, Dumitru (5.V.1922, Botoșani), publicist, eseist și traducător. Este fiul Perlei și al lui Avram Hâncu, negustor. Urmează liceul la Botoșani, apoi cursurile Facultății de Istorie la Universitatea din București. A lucrat la Agerpres, „Contemporanul”, „Veac nou”, în redacția publicațiilor pentru străinătate și la Editura de Stat pentru
HANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287405_a_288734]
-
1952- 1955) a făcut, ca bursier, studii de slavistică (1955-1959) la Universitatea „Taras Șevcenko” din Kiev. Lector la Catedra de literatură ucraineană a Facultății de Limbi Slave a Universității bucureștene, este autorul unui curs de istoria literaturii ucrainene (1975) și traducător al dumelor în limba română. A transpus, de asemenea, în ucraineană poezii de Mihai Eminescu, Mihai Beniuc, Geo Dumitrescu și proză de Ion Creangă, Geo Bogza, popularizând, prin traduceri și studii publicate în revistele literare din Ucraina, literatura română. Scrie
GRUIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
, Emil (15.V.1907, Giurgiu - 20.XI.1942), poet, publicist și traducător. Părinții, Elena și Iulian Ionescu-Gulian, erau intelectuali, profesând în învățământ și, respectiv, în magistratură; fratele mai mic, Constantin-Henri, va fi profesor de filosofie și academician. În perioada când a urmat cursurile Liceului „I. Maiorescu” din orașul natal, G. a făcut
GULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]
-
strânse în Duh de basm, din Paul Claudel, Jules Supervielle, François Mauriac, Georges Duhamel și Léon-Paul Fargue, precum și cele rămase în periodice, din Philippe Soupault, Valery Larbaud, Maurice Maeterlinck, Guillaume Apollinaire, marchează afinitățile cu unele voci din poezia contemporană. Firesc, traducătorul le va căuta și în secolul al XIX-lea, poposind mai îndelung la poemele lui E.A. Poe, din care va transpune, aspirând să păstreze nu doar sensul, ci și ritmul și construcția originale. Versiunea editată în volum e prefațată de
GULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]
-
HÂNCU, Radu (1.V.1926, București - 5.IX.1993, București), clasicist și traducător. Este fiul Elenei (n. Vasile) și al lui Dumitru-Titu Hâncu, magistrat. Este tatăl lui Agenor Bogdan Hâncu. H., primul născut dintre patru copii, a beneficiat de o educație îngrijită (în perioada liceului își plătește lecții particulare de latină și elină
HANCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287406_a_288735]
-
va colabora la lucrarea colectivă Dicționar de termeni literari (1976). În 1975, fiind trecut printre cei care urmau să fie scoși din institut din motive de dosar, deși i se propune transferarea la Institutul de Lingvistică, preferă să se pensioneze. Traducător neobosit din latină și greacă, H. debutează în 1945 la „Revista Fundațiilor Regale”, cu o traducere în metru original a Elegiei I. Pentru pace a lui Tibul. De-a lungul anilor ’50-’60 se va face cunoscut prin contribuțiile la
HANCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287406_a_288735]
-
GROSU, Jean (31.XII.1919, Botoșani), traducător. Urmează școala primară și Liceul „A. T. Laurian” din Botoșani. Între anii 1946 și 1948 a fost student la Facultatea de Drept a Universității din București. Cunoscător din familie al limbilor franceză și germană, învață și limba cehă în urma unui
GROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287371_a_288700]
-
G. avea să traducă în mod sistematic, urmând un adevărat program, din opera scriitorilor cehi și slovaci Václav Havel, Bohumil Hrabal, Peter Karvas, Milan Kundera, Jiří Marek, Ladislav Mnˇacko, Jan Otcenásek, Ladislav Tˇazky´, Natasa Tanská. El face parte dintre acei traducători pentru care transpunerea unei pagini literare într-o altă limbă înseamnă totodată interpretare. Romanul lui Hasek, carte care i-a schimbat destinul, a cunoscut, prin G., care a colaborat la traducerea din 1956 cu Al. O. Teodoreanu, o tălmăcire atât
GROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287371_a_288700]