4,336 matches
-
stat ale lui Bismarck n-au ținut seama de acest sentiment trivial. Națiunea germană unificată politic este opera deliberată a statului prusac și nu produsul comuniunii poporului. Unificarea Italiei se dovedește a fi diferită sub aspectul instrumentării, dar analoagă în ceea ce privește traiectoria, determinată fiind de aportul decisiv al Regatului Piemont-Sar-dinia. Efervescența culturală și ideologică a unei societăți în căutare de identitate colectivă este aici cel puțin la fel de mare ca în Germania, cu deosebire că lipsește exaltarea generată de detestarea francezilor și a
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
recuceri provinciile din est furate de Germania, această culegere poetico-cocardieră dezvoltă o mistică a armatei "armata este marea patroană care ne botează pe toți ca francezi"280 erijată în postura de ferment al naționalității. Chiar dacă după 1879 va urma o traiectorie facțioasă, va face campanie pentru generalul Boulanger în 1887 și apoi va încerca în 1899 să-l antrenze pe generalul Roglet într-un marș pe Elysée în numele unui proiect republican antiparlamentar, Déroulède contribuie la formarea unui sentiment populist al națiunii
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cazul celor dintîi, evoluția s-ar putea explica prin influența Bisericii, prin încurajarea la raliere cu regimul republican proslăvit în 1892 de către papa Leon XIII, după ce cardinalul Lavigerie legase contracte cu Jules Ferry și Jules Grévy în 1883. În schimb, traiectoria laicilor cuprinși de misticismul patriei spirituale rămîne mai enigmatic, chiar dacă grație lui naționalismul francez depășește criza suscitată de separarea Bisericii și Statului pentru a atinge apoi nivelul sublimului în anii ce preced războiul din 1914-1918. Cel mai celebru dintre acești
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
convenim că este, în orice caz, temperamentală, trăsătură ce se manifestă de multă vreme ca un factor activ, independent de voința statului. Deși privită cu dispreț de către supușii marilor națiuni a căror identitate a fost programată conform vîrfurilor puterii, rezultanta traiectoriei helvetice constituie cel puțin o problemă de reflecție. Ea se singularizează prin apartenențele multiple și ierarhizabile la îndemîna fiecăruia, fapt enunțat în artcolul 44 al Constituției. Aici se vorbește totodată de "drepturile cetății", de "indigenat" cantonal, de naționalitate confederală, fără ca
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a două figuri reprezentative pentru birocrația culturală a anilor '50 și '60, Paul Cornea și Ion Ianoși. Așa cum precizează și autorul demersul său nu este unul de tip Vieți paralele, intenția fiind aceea de a reconstitui într-o cheie critică traiectoriile ideologice și culturale a doi intelectuali marcanți ai partidului care au "abandonat" structurile aparatului ideologic și de propagandă în favoarea literaturii și a esteticii literare. Cristian Vasile arată că în ambele cazuri publicarea unor volume autobiografice, precum și revoluția arhivistică, au permis
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
political and cultural biographies. Keywords: Ion Ianoși, Paul Cornea, Communist ideology, Aesthetics, Sociology of literature. În studiul de față ne-am propus - utilizând surse memorialistice, documente de arhivă, texte politice, lucrări de istoria și sociologia literaturii, de estetică - să urmărim traiectoria ideologică și culturală a doi intelectuali importanți, care foarte recent au încredințat tiparului extinse volume autobiografice (Ion Ianoși, Internaționala mea. Cronica unei vieți, Editura Polirom, Iași, 2012; Paul Cornea, Ce a fost. Cum a fost, Editura Polirom, Iași, 2013), de la
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
taumaturgic"55. Paul Cornea, Marx și sociologia literaturii După 1965, spre deosebire de Ion Ianoși (care se regăsește în colegiul de redacție al revistei Era socialistă), Paul Cornea păstrează legături mai firave cu spațiul ideologic și cu vârfuri ale puterii politice. Această traiectorie mai ferită de interferențe cu spațiul politic comunist a decurs și din opțiunea inițială pentru o facultate ceva mai puțin ideologizată (Filologie, și nu Filosofie). De fapt, a fost vorba de o eschivă, după 1948, atunci când Leonte Răutu et co
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
sau gândeau în contradictție cu puterea comunistă. În paralel cu înăbușirea potențialelor focare de gândire alternativă, regimul comunist a recurs la controlul ideologic pentru transformarea din temelii a societății și înscrierea ei ireversibilă - potrivit materialismului dialectic și istoric - pe o traiectorie a cărei destinație finală era comunismul. Activitatea din toate domeniile a fost organizată în acord cu politica partidului comunist, la baza căreia se găseau preceptele marxist-leninste, fiecărei categorii sociale revenindu-i sarcini specifice în construirea noii societăți. Deși nu se
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
sociolog, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2012. Gáll Ernö, Intelectualitatea în viața socială, Editura Științifică, București, 1965. Freeden Michael, Ideologies and Political Theory: A Conceptual Approach, Clarendon Press, Oxford, 1996. Gheorghiu Mihai Dinu, Intelectualii în câmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale, Editura Polirom, Iași, 2007. Hoffer Eric, Adepții fanatici. Reflecții asupra naturii mișcărilor de masă, Editura Polirom, Iași, 2013. Iliescu Adrian-Paul, Anatomia răului politic, Editura Ideea Europeană, București, 2005. Mannheim Karl, Ideology and Utopia, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1968. Marino
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
FMSH, Paris), din 1999 la CEE. Între 1994-1995 a fost cercetător invitat la Max-Planck-Institut für Bildungsforschung și Centrul franco-german Marc Bloch din Berlin. A publicat între altele Analiză și intervenție în știința social( (2005); Intelectualii în câmpul puterii. Morfologii si traiectorii sociale (2007); L'hôpital en mouvement. Changements organisationnels et conditions de travail (cu Frédéric Moatty, 2013) și a coordonat mai multe volume colective în româna și franceză. Angelo MITCHIEVICI este conferențiar universitar în cadrul Facultății de Litere, Universitatea "Ovidius" din Constanța
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Dialog (1969-1990), la Editura Universității "Al. I. Cuza". Vezi și Antohi, 2005. 24 Adresată prim-secretarei Comitetului Județean PCR, Maria Ghițulică. 25 Publicat de Liviu Antonesei în 1995 (n. M.D.G.) 1 Mihai Dinu Gheorghiu, Intelectualii în câmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale, Editura Polirom, Iași, 2007, p. 312. 2 În sensul oferit acestei sintagme de Eric Voegelin, în Religiile politice, Editura Humanitas, București, 2010. 3 Etienne de la Boétie, The Politics of Obedience: The Discourse of Voluntary Servitude, Black Rose Books, Institute
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
alți autori evocă preocupările manifestate în sensul unificării dreptului civil cu dreptul comercial, semnalate încă la sfârșitul sec. al XIX-lea, reluate la începutul secolului trecut. În opinia amintită, "unificarea dreptului privat (civil și comercial, în principal) se înscrie pe traiectoria firească a evoluției istorice a fenomenului juridic"2. De altfel, nici expunerea de motive la noul Cod civil nu este mai convingătoare, pentru că destul de vag și fără o minimă argumentare anunță că acest Cod "urmărește ideea de a promova o
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
piatră la Misterele din Elemis. Pe scurt, se poate trage concluzia că sepulturile confirmă credința în supraviețuire (semnalată deja prin folosirea ocrului roșu) și aduc câteva precizări suplimentare: înhumări orientate spre răsărit, marcând intenția de a lega soarta sufletului de traiectoria soarelui, deci speranța unei "re-nasteri", i.e. a unei postexistențe într-o altă lume; credința în continurea activității specifice; anumite rituri funerare, indicate de podoabele-ofrande și de resturile de ospățuri. Dar e de ajuns să examinăm înhumarea la un popor arhaic
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de lume supusă carnavalescului, eul poetic pare să fie parte a universului creat. Hugo Friedrich afirma că poezia secolului al XX-lea a suferit un proces de "derealizare", îndepărdare de realitate, nici textele lui Tonegaru nu se abat de la această traiectorie. E poate cu atât mai ciudat cu cât textele sale se supun unei invazii a elementelor cotidiene, banale, urbane. Ele nu re-creează lumea, ci dimpotrivă sunt modalități de destructurare a ei, la fel se întâmplă și cu literarul, acesta fiind
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Fundației culturale române, Editura Albatros, București, 1995-2002. coord. Papahagi, Marian; Sasu, Aurel; Zaciu, Mircea, Dicționarul esențial al scriitorilor români, Editura Albatros, București, 2000. Papu, Edgar, Evoluția și formele genului liric, ediția a II-a, Editura Albatros, București, 1972. Petroveanu, Mihail, Traiectorii lirice, Cartea Românească, București, 1974. Pop, Ion, Avangardismul poetic românesc. Eseuri, Editura pentru literatură, 1969. Popa, Marian, Dicționar de literatură română contemporană, ediția a doua revizuită și adăugită, Editura Albatros, București, 1977. *** Presa literară românească. Articole-program de ziare și reviste
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
generație, Editura Eminescu, București, 1975. Negoițescu, I., Analize și sinteze, Editura Albatros, București, 1976. Negoițescu, Ion, Însemnări critice, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1970. Oarcășu, Ion, Prezențe poetice, Editura pentru literatură, București, 1968. Perpessicius, Lecturi intermitente, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1971. Petroveanu, Mihail, Traiectorii lirice, Editura Cartea Românească, București, 1974. Pop, Ion, Poezia unei generații, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1973. Piru, Al., Poezia românească contemporană. 1950-1975, Editura Eminescu, București, 1975. Piru, Al. Panorama deceniului literar românesc 1940-1950. Piru, Al., Discursul critic, Editura Eminescu, București, 1987
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Editura Limes, Cluj-Napoca, 2002, p. 38. 40 "Sintagma generația războiului conține în semantica sa sugestia deceptivă și tragică a unei grupări a cărei afirmare suportă vicisitudinile istoriei. De aici până la ideea provizoratului estetic, a talentului încremenit în proiect, a unei traiectorii literare subminate de însăși (sic) condițiile în care-și face apariția, nu mai este decât un pas.", Alexandru Funieru, ""Generația războiului" și dilemele tranzitivității (I)", în Agero, revista pe internet a Asociației Germano-Române. 41 "Nici cercetătorii postdecembriști, puși pe sinteze
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
aveau și o capacitate strategică asemănătoare celei a SUA, fiecare posedând o capacitate limită în ceea ce privește a doua lovitură. Dacă politica nucleară a Marii Britanii s-a aliniat celei a SUA, despre Franța se poate spune că a urmat o altfel de traiectorie. Prin constituirea propriei forțe nucleare force de frappe (de Gaulle) Franța și-a dorit autonomie nucleară, ca o barieră de protecție în cazul în care America și-ar fi schimbat părerea într-un moment de criză 70. Propunerile Franței, de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
impuse altora cu severitate, cu o atitudine moralizatoare, dar expediate ca niște chestiuni irelevante pentru SUA practică veche, adusă pe noi culmi de către administrația Regan și cea de-a doua administrație Bush103. Nu se poate prevedea care dintre cele două traiectorii din istoria prezentă va predomina: cea care țintește către hegemonie, acționând rațional într-un cadru doctrinar dement, întrucât amenință supraviețuirea, sau cea care este devotată credinței că este posibilă o altă lume (...), contestând sistemul ideologic atotstăpânitor și căutând să creeze
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
intercepție pe cursul mediu denumit Sea-Based Anti-Ballistic Missile Intercept System (SABMIS), care presupunea dislocarea de radare și interceptoare pe nave, respectiv submarine, iar Forțele Aeriene analizau un concept similar denumit Airborne Ballistic Missile Intercept System (ABMIS), destinat intercepției atacurilor de traiectorie joasă provenite de pe submarine, care implica folosirea de radare și interceptoare amplasate pe avioane special echipate aflate în permanență în aer în apropierea principalelor orașe. În 1969, ca urmare a respingerii publice a dislocării de armament nuclear în apropierea centrelor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
împotriva tuturor tipurilor de rachete modificări ce vor fi reflectate și în schimbarea denumirilor BMDO, redenumită MDAMissile Defense Agency (Agenția de Apărare Antirachetă), și NMD, redenumită GMD-Ground-Based Midcourse Defense (Apărare cu mijloace terestre care să acționeze pe faza medie a traiectoriei), devenind parte a unui sistem de apărare antirachetă multistratificat, de nivel strategic, denumit BMDSBallistic Misile Defense System 329. Prioritățile sistemului de apărare antirachetă de nivel strategic, astfel conceput erau următoarele: apărarea teritoriului SUA împotriva unui atac limitat executat cu rachete
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
rusă, care poate face față sistemelor de apărare antirachetă care urmează să fie amplasate de alte țări, un nou aparat hipersonic, aflat în faza de proiectare, care va putea evita zonele de apărare regională antirachetă, efectuând manevre de altitudine și traiectorie. Realizarea acestuia va reprezenta un răspuns în fața creării, de către unele state și blocuri de state, a unor noi sisteme de apărare antirachetă, iar Rusia va putea depăși sistemele de apărare antirachetă existente până în 2010 2015389. Proiectul, denumit Samoderjeț, va priva
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de garanții de securitate statelor implicate în program, pe de altă parte sporește capacitatea sistemului de a realiza o mai bună protecție a teritoriului american prin plasarea senzorilor în apropierea zonelor de lansare a atacurilor cu rachete sau convenabil pe traiectoria acestora. În directiva de securitate națională NSPD-23 din 16 decembrie 2002, se face referire la importanța cooperării SUA în domeniul apărării antirachetă, amenințările secolului 21 punând în pericol prietenii și aliații SUA din întreaga lume, astfel că această cooperare va
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
2006), Capabilitate 1 (integrarea sistemelor interceptoare a țintelor la înălțimi mici, o parte din senzorii de avertizare timpurie și o serie de capabilități BMC3I), Capabilitate 2 (integrarea sistemelor interceptoare a țintelor la înălțimi mari, a sistemelor interceptoare a țintelor pe traiectoria de lansare, restul de senzori de avertizare timpurie și de capabilități BMC3I neintegrați în Capabilitate 1)410. Întrucât arhitectura ALTBMD trebuie să fie mai mult decât o colecție de senzori și sisteme de armament, o atenție specială este acordată BMC3I
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
președinte și de Congres rezultatele reale ale probelor de lansare. În scrisoarea sa către John Podesta, șeful de cabinet de la Casa Albă, Theodore Postol afirma că informațiile referitoare la primele probe în teren atestau că senzorii care urmăresc de la sol traiectoria rachetei ce urmează a fi interceptată nu sunt capabili să facă diferența între o rachetă și un balon aerostatic, fapt trecut sub tăcere în mod deliberat de Pentagon.( Panorama, 15 iunie 2000, International Herald Tribune, 7 august 2008, 10 iulie
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]