3,565 matches
-
credincioși ai romanilor lui Traian? Rezultatul a fost interesant. Firea ei poetică și romantică de nemțoaică a găsit plăcere în frumoasele spectacole ale apusurilor de soare pe Dunăre, "drumul fără pulbere", și în umbra munților împăduriți, a mănăstirilor fortificate, a trecătorilor sălbatice și a stâncilor înzăpezite. Bunătatea sa înnăscută s-a răspândit în afectuoase efuziuni care au îndreptat-o spre răniții de la Plevna și Calafat în timpul războiului din 1877, apoi spre cei sărmani, fericirii cărora s-a consacrat prin asociații de
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
viziuni tulburătoare, colorate, imense perspective de spații largi și înzăpezite, câmpuri de clopoței pe care zâna, cu părul precum razele aurorei, într-o rochie țesută din fire de păianjen, îi face să sune lovindu-i cu un fir de iarbă; trecători sălbatice și întunecate unde urlă furtuna și unde străjuiește un balaur; salturi în abis, prundișuri pustii, adunări de spiriduși care chinuie lira regală, pereți de sticlă care dispar deodată, mlaștini nesfârșite, peisaje de operă și de fantasmagorie, noapte a Valpurgiilor
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
luat cu vorba. Și anume, gaura din zidul unei camere de la demisolul unei clădiri. De acolo Andreas aude muzică și miroase parfumul lumii de dincolo. Care lume nu știu exact a ce miroase, nici Andreas nu cred că știe, nici trecătorii care se opresc să adulmece la geam, dar care sigur miroase a adevărat și a viață reală. Miroase însă în ton cu culoarea mieroasă pe care Andreas o poate vedea pentru o secundă prin spărtura pe care cu greu a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
afară, auzi? Afară, mă! ENȚICLOPEDIA ENCARTA Jean-Marc Luiza VASILIU Jean-Marc Restoux a stat cu mâna întinsă vreo 26 de ani, între Café de Flore și Deux Magots, adică în unul dintre cele mai șic locuri ale Parisului, a vorbit cu trecătorii în fiecare zi, a văzut crescând sub ochii lui trei generații de saintgermainezi, a fost măturător, asistent de lumini pentru spectacolele lui Léo Ferré și, brusc, s-a hotărât să candideze la primăria celui de-al șaselea arondisment. Asociația Salauds
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
Dedic aceste 12 Romanțe și cântece de dor, în care mi-am pus tot sufletul pe „tavă”, celor care mă veți avea în amintire ... ca un umil trecător ce sunt prin lumea asta mare. Vă respect și vă iubesc OAMENI BUNI. Creatoarea Rodica Teșu Iași - 2007 - Romanță 1) - „Romanța Crizantemelor” Versuri: Rodica Teșu Muzică: Rodica Teșu Iubiri, voi trecătoarelor iubiri Ca și Crizantemele-nfloriți Și-apoi vă ofiliți
Roman?? ? ?Roman?a Crizantemelor? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84083_a_85408]
-
ales multă inventivitate. Altfel, ești înghițit de concurență. Odată ieșit din hotelul în care stau, îl întâlnesc, în fiecare dimineață, pe cerșetorul cu câini. E un bătrân destul de bine îmbrăcat și rumen în obraji, care mai și zâmbește straniu spre trecători, fără a întinde mâna. Stă pe o pătură, cumva absent, cu o cutie metalică în față. Nu te agasează, nuțți cere nimic. Dar îi dai pentru că e imposibil să nu te oprești lângă el. Și asta întrucât, pe aceeași pătură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
după ele. Oamenii se uitau la spectacol. Eu am trecut în acea primă zi, destul de indiferent, mai departe. Abia în diminețile care au urmat, regăsinduțl pe fumător în același loc, am constatat că cerșea. Jucânduțse cu fumul de țigară, atrăgea trecătorii, care apoi se simțeau obligați să lase câțiva cenți în cutia de la picioarele lui. Își alesese o formulă complicată de a atrage atenția, pe dețo parte dacă ne gândim la avertismentele de pe pachetele de țigări, pe de alta, luând în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
loc între 17 și 31 august, cu spectacole pe stradă, în cort, la teatru și chiar și în Biserica Azilului. Ca la orice festival, la reprezentațiile în aer liber publicul a fost format în mare parte din spectatori de ocazie, trecători aflați întâmplător în zonă. Sibienii și turiștii au cam rămas cu gura căscată văzând dansurile contemporane, deloc asemănătoare cu ideile pe care lumea le are în general despre dans; reprezentații stradale mizau adesea mai mult pe nemișcare, pe postură, pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
Exemplele cele mai dramatice de agresivitate instrumentală o reprezintă bandele de tineri care rătăcesc pe străzile marilor orașe în căutarea unor ocazii de a pune mâna pe o poșetă, de a fura un portmoneu sau de a smulge bijuterii de la trecători. Membrii grupărilor pot chiar recurge la violență dacă victimele se opun atacurilor. În cazul lor, scopul principal este banul, nicidecum rănirea sau prejudicierea. Cu toate acestea, admirația celorlalți sau reușita atacurilor întreprinse accentuează valoarea instrumentală a comportamentelor manifestate. Cele două
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cumpărături și Aeroportul Internațional Macau (3,1 Km). În una dintre piețe, în zilele de weekend, au loc mici 220 spectacole de muzică și dansuri susținute de copii sau tineri amatori să se afirme, apreciați și aplaudați de spectatori sau trecători. Taipa este o insulă aglomerată, cu magazine și case interesante, viu colorate și cu birouri portugheze pe străduțe și alei înguste. Satul Taipa este foarte aglomerat. Posedă o serie de clădiri coloniale în culori pastelate, case chinezești cu mini-restaurante în
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
de m, considerat cel mai spectaculos loc de către amatorii de senzații tari; VerzascaDam, un baraj de 220 de m, situat în localitatea elvețiană Ticino; Podul Bloukrans de peste răul Bloukrans, din Africa de Sud (216 229 m); Podul Europa (192 m) din nordul trecătorii Brenner, din Austria (180 de m); Podul Niouc de peste râul Navizence, Elveția (190 m), din regiunea Val d’Anniviers. X Skywalk-un tur de mers pe jos în jurul marginii exterioare, doar legat cu un cablu Podul The Las Resort suspendat din
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
arhaic, tradițional și (post)modern în Konstantz. Vechile clădiri, străzile și monumentele sunt excelent conservate. Hotelul Barbarossa este un sugestiv exemplu de fericită întâlnire între mitologia germană din perioada primelor cruciade și tehnica modernă de ultimă oră. În oraș erau trecători puțini și o liniște aproape arhetipală. Totul era învăluit în feeria zăpezii de advent. Sunt momente speciale, aproape sublime, pe care le-am trăit departe de țară, dar nu indiferent la realitatea românească din pragul alegerilor. M-am întors la
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
În timp ce ușile se închid, mă agăț de barele verticale și urc pe platformă. Mă uit pe geam. O zăresc, la mare distanță. Stă pe balustrada fântânii. Mai apuc s-o văd în timp ce se ridică și-i cere un foc unui trecător, apoi autobuzul ia o curbă, iar ea dispare printre tufișurile care-mi aleargă prin fața ochilor. Sper că n-aveți de gând s-o aprindeți. Măcar din respect pentru noi. Întorc capul. O femeie în vârstă mă privește disprețuitor. Abia acum
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
bicicliști și alergători, așa că în zece minute intrăm în oraș. Dolo e un oraș mic. Ne oprim la un restaurant amenajat într-o moară străveche și bem o cafea cu lapte. Eu îmi scot aparatul din rucsac și pozez câțiva trecători. Nu vorbim. Între noi s-a instalat o mică tensiune. Asta e. Am sărit calul. Se mai întâmplă. Trece o jumătate de oră. Hai să mergem, că s-a înnorat. Ne suim pe biciclete și o luăm înapoi. Înainte să
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
de fier a podului privesc apa cum curge vijelioasă formând o bulboană sub el. Mai încolo, un om cu crâsnicul în mână îl ridică cu greu din când în când, apoi îl lasă ușor în jos. Nu prinde nimic. Câțiva trecători grăbiți mă privesc suspicioși. În sfârșit, pescarul culege din plasă un peștișor argintiu cât palma unui copil, pe care îl strecoară cu multă grijă întro pungă de plastic. Îmi amintesc de peștișorul de aur care face minuni. Peștișorul argintiu ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Întinderea de gheață mă face să mă gândesc că iarna râul e acoperit de zăpadă. Desigur, atunci nu laș mai recunoaște. Podul de piatră seamănă cu un pod oarecare, am văzut astfel de poduri și peste Dunăre, aproape de izvoarele ei. Trecătorii sunt necunoscuți, eu un fel de turist, ce caută oameni fericiți. Pescarul, posesorul unui peștișor argintiu e mulțumit, văd asta pe chipul lui. El simte că cineva îl urmărește cu privirea. Dar acum am în minte râul înghețat, acoperit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
chiar atunci mașina încărcată pleca, lăsând în urmă un nor de fum gros și regretele celor ce nu reușiseră să urce, manifestate prin vociferări de tot felul. Ion se retrase la umbră lângă un stâlp. Nu rămase mult așa, fiindcă trecătorii, îndeosebi fetele de liceu, ce ieșeau de la școală (era amiază) vesele și volubile, îi aruncau priviri iscoditoare, iar el nu înțelegea ce se întâmplă (deasupra pe stâlp se afla un anunț mare: "Angajăm persoane de sex feminin, de preferință eleve
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Pe o placă lipită de soclu se află încrustate câteva nume. N-am reușit să le citesc, sunt șterse de timp și prea departe de locul unde mă aflam. M-am apropiat, am privit insistent: vroiam să văd cum reacționează trecătorii ce se foiau fără rost în apropiere. Ei nu vedeau gigantul de piatră de parcă ar fi fost un copac înalt cu care se obișnuiseră demult, un copac bătrân, scorojit, crescut sub ochii lor, fără nici un scop. În apropiere se află
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
bea cu repeziciune și, discret, ieșea la lucru îngenunchind în iarba abia mijită, scormonind adânc cu degetele la rădăcinile trandafirilor. Împrumuta apoi de la vecinul cu vița de vie furtunul și uda cu nesaț pământul până făcea băltoace și pe trotuar; trecătorii grăbiți executând adevărate acrobații prin aer să le ocolească cu bine. Unii aruncau priviri încruntate, el n-avea însă timp să răspundă nici la saluturile cunoscuților, ca om respectat ce era pentru munca pe care o făcea și o făcea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
ierburile creșteau mai repede decât florile de care avea grijă. Dacă anul ăsta n-o să plouă prea mult, va fi bine își spunea ea. Florile din grădină or să crească mai înalte decât buruienile. Și astfel se liniștea...Câte un trecător de pe stradă o întreba: Nu vinzi casa? Știu că n-ai pe nimeni. Bătrâna bombănea ceva nedeslușit și omul trecea mai departe. Altădată, o vecină i-a spus: Cui lași casa după ce n-ai să mai fii? Fiica profesorului universitar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
era al treilea loc de depunere, conform programului aprobat de organizatori, respectiv de Dan Marțian. M-am îndreptat, pe drumul cel mai scurt și cel mai puțin aglomerat, spre Piața Romană, prin spatele Magazinului "Eva", pe unde erau foarte puțini trecători, întrucât toți se îndreptau către bulevardul Magheru, și pe unde circulația mașinilor era oprită, iar pietonii ocupaseră și carosabilul, unii interesați să asiste la depunerile de coroane la Piața Universității, acolo unde se spunea că fuseseră împușcați, în noaptea dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
circulația mașinilor era oprită, iar pietonii ocupaseră și carosabilul, unii interesați să asiste la depunerile de coroane la Piața Universității, acolo unde se spunea că fuseseră împușcați, în noaptea dintre 21 și 22 decembrie, mai mulți tineri. O parte dintre trecători încercau să se dumirească ce se va întâmpla la Piața Romană, unde un ziarist de la "România Liberă", Mihai Băcanu, înarmat cu o portavoce și postat în centrul pieței, coordona comportamentul mulțimii, ordonându-le ca la armată: "În genunchi!", "În picioare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
de nenorocirea altora, respectiv a neamului nostru. Nu am părăsit aceste locuri ispititoare, pline de belșug și frumuse, scrie marele istoric N.Iorga. Chiar la răscrucea furtunilor care bat și vor mai bate în fiecare veac, pentru că suntem la poarta trecătorilor oștilor străine. Suntem un copil al Romei,pierdut în pustiul veșnic înnoit al barbarilor și siliți de a trăi mereu perioade îndelungate de timp,de la o bejenie la alta,dar am revenit mereu la albia și țărmurile părăsite pe lungi
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
trebuia,de fapt și atunci și acum, să umble cu armamentul din dotare asupra lor,respectiv cu pistoletul, întrucât aceștia se află tot timpul în situație de luptă,spre deosebire de celelalte cadre militare de la MAN, pompieri, sau alte arme. Câți dintre trecători îi dă atenția cuvenită celui care stă în mijlocul străzii zi și noapte dirijând,indicând,fiind preocupat de fiecare pieton, să nu se expună unor pericole inutile,find gata să intervină oricând acolo unde este nevoie de ajutor.Sau câți dintre
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de amintiri și idile care au marcat conștiința multor persoane, pentru unele au constituit legături pe viață.Păcat, pentru că acuma această "Cale a Lacteei" este plină de câini vagabonzi,care-și petrec existența numai pe ea stând tolăniți,sfidând toți trecătorii, cu un tupeu mai "nevinovat" decât a primarului și consilierilor lui care nu le asigură alte locuri mai confortabile.De fapt acest peisaj îl întâlnești peste tot în orașul Iași. Aspect care denotă gradul de civilizație și cultură a orașului
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]