9,381 matches
-
reziduul tumoral precum cât și edemului pe care acesta îl induce (sindromul de „gliom rănit”) [13]. Cauzele care duc la apariția complicațiilor neurologice sunt: − lezarea directă a structurilor cerebrale normale este cel mai frecvent consecința unei reperări incorecte a localizării tumorale în raport cu ariile elocvente; − edemul cerebral este cel mai frecvent rezultatul unei tracțiuni exagerate asupra creierului în timpul intervenției chirurgicale, dar poate fi și o consecință a ablației subtotale a tumorii („gliomul rănit”); − lezarea unor structuri vasculare este o complicație mai rară
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
o mortalitate situată între 1-2,7%. Așa cum este de așteptat, persoanele vârstnice au riscul cel mai ridicat de apariție a decesului în primele 30 de zile postoperator. Cauzele cele mai frecvente sunt hematoamele, edemul cerebral cu hernierea cerebrală și progresia tumorală. Celelalte cauze de deces sunt reprezentate de embolia pulmonară, infarctul miocardic și septicemie [13]. Pe cazuistica noastră mortalitatea operatorie se situează la valoarea de 1%. URMĂRIREA POSTOPERATORIE Dacă evoluția postoperatorie a pacientului este favorabilă, și nu există nici un deficit neurologic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Următorul control îl efectuăm la 3 luni postoperator, dată la care se va realiza și examinarea RMN de control, cu contrast. Nu este recomandabilă o examinare RMN mai timpurie datorită dificultății de interpretare a transformărilor hematice și resorbtive din patul tumoral, care pot conduce la o interpretare eronată, de reziduu sau recidivă tumorală. În funcție de natura procesului tumoral următoarele controale se efectuează la intervale de 3 luni, pentru tumorile maligne, sau la 6 luni, și apoi anual pentru tumorile benigne. Terapia anticomițială
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
va realiza și examinarea RMN de control, cu contrast. Nu este recomandabilă o examinare RMN mai timpurie datorită dificultății de interpretare a transformărilor hematice și resorbtive din patul tumoral, care pot conduce la o interpretare eronată, de reziduu sau recidivă tumorală. În funcție de natura procesului tumoral următoarele controale se efectuează la intervale de 3 luni, pentru tumorile maligne, sau la 6 luni, și apoi anual pentru tumorile benigne. Terapia anticomițială poate fi menținută în doze minimale până la 3-6 luni postoperator, retragerea ei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
RMN de control, cu contrast. Nu este recomandabilă o examinare RMN mai timpurie datorită dificultății de interpretare a transformărilor hematice și resorbtive din patul tumoral, care pot conduce la o interpretare eronată, de reziduu sau recidivă tumorală. În funcție de natura procesului tumoral următoarele controale se efectuează la intervale de 3 luni, pentru tumorile maligne, sau la 6 luni, și apoi anual pentru tumorile benigne. Terapia anticomițială poate fi menținută în doze minimale până la 3-6 luni postoperator, retragerea ei făcându-se progresiv. TRATAMENTUL
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
pentru tumorile benigne. Terapia anticomițială poate fi menținută în doze minimale până la 3-6 luni postoperator, retragerea ei făcându-se progresiv. TRATAMENTUL RECIDIVELOR În cazul tumorilor benigne (meningioame, neurinom de acustic etc.) tratamentul chirurgical este cel care rezolvă cazul prin ablarea tumorală în totalitate. Recidiva unei tumori benigne intracraniene, datorată de obicei unor resturi tumorale aderente la structuri neurovasculare importante, se depistează clinic și prin examen CT sau RM. Recidiva unei tumori benigne reclamă reintervenția chirurgicală, urmată în anumite cazuri de radioterapie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
luni postoperator, retragerea ei făcându-se progresiv. TRATAMENTUL RECIDIVELOR În cazul tumorilor benigne (meningioame, neurinom de acustic etc.) tratamentul chirurgical este cel care rezolvă cazul prin ablarea tumorală în totalitate. Recidiva unei tumori benigne intracraniene, datorată de obicei unor resturi tumorale aderente la structuri neurovasculare importante, se depistează clinic și prin examen CT sau RM. Recidiva unei tumori benigne reclamă reintervenția chirurgicală, urmată în anumite cazuri de radioterapie. În cazul tumorilor cerebrale cu grad redus de malignitate (astrocitoame gradul II), atitudinea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
asocierea la tratamentul chirurgical a radioterapiei și chimioterapiei. Este cunoscut că majoritatea glioamelor cu grad mare de malignitate recidivează în mai puțin de 1 an de la tratamentul chirurgical asociat cu radioterapia. Problema majoră de diagnostic diferențial neuroimagistic în cazul recidivelor tumorale este necroza postiradiere, care poate apare între 4 luni și 9 ani de la tratamentul inițial, uneori fiind nevoie de biopsie stereotaxică pentru diferențierea celor două aspecte. Aprecierea oportunității reintervenției în glioamele maligne se face în funcție de: − vârsta pacientului, care este recomandabil
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
este unit de acesta (fig. 4.36) [1,3]. Materialul din care este confecționat inelul de bază și localizatorul trebuie să fie CT-scan sau RMN compatibile. Biopsia stereotactică se practică pentru obținerea unor fragmente de țesut cerebral suspectat a fi tumoral sau infectat, de asemenea se poate practica evacuarea hematoamelor intraparenchimatoase [1,4,5]. În cazul hematoamelor localizate în trunchiul cerebral poate duce la o ameliorare rapidă a stării neurologice a bolnavului [1]. Evacuarea abceselor profunde, multiple se poate face cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
apă al acestor tumori. Datele clinice (vârsta tânără, debut cu crize epileptice, absența deficitelor neurologice) coroborate cu cele imagistice (distribuție lobară, de multe ori cu delimitare girală, absența unei corelări cu un teritoriu arterial cerebral) dirijează diagnosticul spre o leziune tumorală. Acest grup de tumori au o rată lentă de creștere, dar în evoluție se pot întâlni elemente de degenerare malignă, ce se observă prin creșterea rapidă a tumorii și captarea substanței de contrast (fig. 4.38) [11]. Principala problemă legată
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
indicație certă cel puțin sub aspectul reducerii efectului de masă, nu există date certe privitoare la beneficiul adus de intervenția chirurgicală în tumorile fără efect de masă, comparativ cu evoluția naturală. De asemenea nu este clar în ce măsură gradul de rezecție tumorală are sau nu un efect asupra evoluției cazului (fig. 4.39). Marsh H. [12] propune o sistematizare a strategiilor chirurgicale în astrocitoamele difuze: − tumori ce sunt prea voluminoase pentru ca rezecția totală să nu fie urmată de un risc inacceptabil. În
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
awake surgery”, RMN intraoperator pot îmbunătăți gradul de rezecabilitate. Cu toate acestea neuronavigația este inutilizabilă în profunzimea substanței albe datorită distorsiunii produse de decompresiunea chirurgicală. În ce privește RMN ul intraoperator, acesta nu poate face distincția între edemul cerebral intraoperator și reziduul tumoral. Și în acest caz experiența chirurgicală este decisivă pentru realizarea unei rezecții chirurgicale corespunzătoare; − tumori care recidivează. În aceste cazuri reintervenția se impune dacă există semne clinice și imagistice de recidivă tumorală (fig. 4.41). Radioterapia adjuvantă se impune în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
face distincția între edemul cerebral intraoperator și reziduul tumoral. Și în acest caz experiența chirurgicală este decisivă pentru realizarea unei rezecții chirurgicale corespunzătoare; − tumori care recidivează. În aceste cazuri reintervenția se impune dacă există semne clinice și imagistice de recidivă tumorală (fig. 4.41). Radioterapia adjuvantă se impune în cazurile în care există semne imagistice de transformare malignă și/sau dacă aspectul histologic confirmă agresivitatea tumorală (indicele mitotic ridicat). Astrocitomul pilocitic Are o evoluție în general benignă și degenerează malign extrem de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
recidivează. În aceste cazuri reintervenția se impune dacă există semne clinice și imagistice de recidivă tumorală (fig. 4.41). Radioterapia adjuvantă se impune în cazurile în care există semne imagistice de transformare malignă și/sau dacă aspectul histologic confirmă agresivitatea tumorală (indicele mitotic ridicat). Astrocitomul pilocitic Are o evoluție în general benignă și degenerează malign extrem de rar. Sunt întâlnite cu predilecție la copii, cu un vârf de incidență în decada a doua de viață (fig. 4.42). Se pot întâlni atât
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sau lobare. Obiectivul major este ablația completă a tumorii care duce la vindecarea cazurilor în 80-90% din cazuri. Ablația subtotală este urmată de regulă de recreșterea tumorii, deși există cazuri de tumori reziduale stabile mulți ani sau chiar și regresii tumorale. Radioterapia adjuvantă nu este indicată, aceasta putând duce la transformarea malignă a cazurilor. În ce privește localizarea la nivelul chiasmei optice, decizia chirurgicală este mai dificilă. Așa cum am arătat anterior, indicația chirurgicală este rezervată cazurilor cu componentă chistică importantă, exofitice, cu afectarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ventricular și împinge structurile în sus. Tratamentul chirurgical cu tendință de rezecție totală a tumorii având în vedere caracterul benign al tumorii. Dacă postoperator hidrocefalia persistă se recurge la drenaj ventriculo-peritoneal. Sunt relativ radiorezistente, radioterapia se efectuează în cazul recidivelor tumorale sau în cazul degenerării maligne. Xantoastrocitomul pleomorfic Sunt tumori rare, ce apar la adultul tânăr, superficial la nivelul emisferelor cerebrale. Au o evoluție lentă cu un prognostic foarte bun. Simptomatologia de debut este dominată de prezența crizelor comițiale. Histopatologic au
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Frecvent prezintă chiste intratumorale. La nivelul cortexului cerebral (cel mai frecvent la nivelul lobului temporal) au o localizare superficială și se pot răspândi prin diseminare leptomeningeală. La examenul CT sau RMN cu substanță de contrast se observă prezența unei formațiuni tumorale situate la nivelul cortexului superficial, bine delimitată, de cele mai multe ori prezentând un chist ce infiltrează parenchimul cerebral, cu un nodul tumoral superficial care captează substanța de contrast, iar porțiunea de țesut cerebral adiacentă tumorii este infiltrată cu celule tumorale (locul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
pot răspândi prin diseminare leptomeningeală. La examenul CT sau RMN cu substanță de contrast se observă prezența unei formațiuni tumorale situate la nivelul cortexului superficial, bine delimitată, de cele mai multe ori prezentând un chist ce infiltrează parenchimul cerebral, cu un nodul tumoral superficial care captează substanța de contrast, iar porțiunea de țesut cerebral adiacentă tumorii este infiltrată cu celule tumorale (locul de plecare a recidivelor). Opțiunea terapeutică este rezecția tumorală totală. Recidivele apar de obicei local, iar uneori sunt descrise și degenerări
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
formațiuni tumorale situate la nivelul cortexului superficial, bine delimitată, de cele mai multe ori prezentând un chist ce infiltrează parenchimul cerebral, cu un nodul tumoral superficial care captează substanța de contrast, iar porțiunea de țesut cerebral adiacentă tumorii este infiltrată cu celule tumorale (locul de plecare a recidivelor). Opțiunea terapeutică este rezecția tumorală totală. Recidivele apar de obicei local, iar uneori sunt descrise și degenerări maligne în forme anaplazice sau GM. OLIGODENDROGLIOMUL Are originea din oligodendrocite. Sunt tumori infiltrative gliale cu două forme
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cele mai multe ori prezentând un chist ce infiltrează parenchimul cerebral, cu un nodul tumoral superficial care captează substanța de contrast, iar porțiunea de țesut cerebral adiacentă tumorii este infiltrată cu celule tumorale (locul de plecare a recidivelor). Opțiunea terapeutică este rezecția tumorală totală. Recidivele apar de obicei local, iar uneori sunt descrise și degenerări maligne în forme anaplazice sau GM. OLIGODENDROGLIOMUL Are originea din oligodendrocite. Sunt tumori infiltrative gliale cu două forme mai agresive: oligodendrogliomul anaplazic sau malign și cel polimorf care
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Citoplasma este omogenă și fibrilară. Perinuclear se află un halou citoplasmatic dând imaginea celulei de „ouă prăjite”, iar straturile celulare dau aspectul de „fagure de miere”. Calcificări apar în 75% din cazuri, localizate în citoplasma hialinizată și în pereții vaselor tumorale. La majoritatea oligodendroglioamelor se observă prezența proteinei acide pozitivă pentru celula glială fibrilară. Evoluție clinică: OGD de grad mic au o evoluție lentă, cu o rată de creștere lentă, cu o evoluție îndelungată între apariția primelor simptome și diagnostic. Ca
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
a fi încurajatoare. Prognostic O rezecție totală a oligodendrogliomului asigură o supraviețuire mai bună decât în cazul unei rezecții subtotale urmate de radioterapie. Crizele epileptice se mențin postoperator în peste 80% din cazuri chiar dacă s-a practicat o rezecție totală tumorală. În cazul recidivelor, care apar destul de frecvent, se practică reintervenția chirurgicală cu ablarea cât mai completă a tumorii, iar în cazul apariției elementelor anaplazice se continuă cu chimioterapie postoperatorie. În cazul majorității recidivelor se observă prezența elementelor de degenerare anaplazică
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ablate subtotal nici la copii mici de sub trei ani, fiind de preferat urmărirea clinico-imagistică, reintervenția în caz de recidivă și apoi chimio sau radioterapia dacă vârsta copilului o permite. Prognostic: Cel mai important factor de prognostic rămâne gradul de rezecție tumorală. O rezecție totală are un prognostic net mai bun ca una parțială. Acest lucru justifică decizia unei reintervenții operatorii în cazul în care s-au observat reminiscențe tumorale la RMN-ul de control. Caracteristicile histologice care determină un prognostic prost
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
permite. Prognostic: Cel mai important factor de prognostic rămâne gradul de rezecție tumorală. O rezecție totală are un prognostic net mai bun ca una parțială. Acest lucru justifică decizia unei reintervenții operatorii în cazul în care s-au observat reminiscențe tumorale la RMN-ul de control. Caracteristicile histologice care determină un prognostic prost este hipervascularizația, prezența mitozelor, proliferarea endotelială, calcificările și celulele cu densitate scăzută. Elementele asociate cu un prognostic bun sunt prezența focarelor astrocitare, forma neregulată a nucleilor și celulele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ea făcându-se pe criterii histopatologice, unde prezența necrozei este determinantă pentru diagnosticul de glioblastom multiform. Microscopic se observă o creștere a celularității, cu un număr mai mare de mitoze, dispuse radiar de-a lungul a numeroase vase sanguine. Vasele tumorale formează o rețea densă, au pereții îngroșați. Nucleii au o citoplasmă eozinofilă bogată în proteina acidă pozitivă pentru celula glială fibrilară, prezintă hipercromatism. Au un pleomorfism mai accentuat, dar nu sunt prezente necroze [2]. Uneori sunt prezente componente de țesuturi
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]