6,447 matches
-
Bizantin ("Roma nouă Constantinopole") și Imperiul Româno-Bulgar, "carele întinse domnirea sa până la Bizanțiul și Grecia" (Albineț, 1845, p. XI). "Însfârșit această Imperie [Imperiul Româno-Bulgar] se sfărâmă, acea Romano-Orientală căzu sub Turci, Ducaturile Române din Transilvania și cele de pe lângă Tisa sub Unguri, remaseră deci pe scena politică: Principatele cel Moldo-Român, întemeia prin venirea lui Bogdan Dragoș cu o colonie de Români din Maramureș în a XIV-a sută, și cel Munteno-Român întemeiat prin venirea Radului cu o altă colonie de la Făgăraș și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un accent puternic. Aaron, descriind regatul dacic, punctează că "Moldova, Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banatul și partea Ungariei despre răsărit până în Tisa [...] formau, în vremile vechi, numai o singură țară, ce se numea Dacia" (Aaron, 1839, p. 1). Apoi, relatând invazia ungurilor conduși de Arpad în Transilvania începând pe la 889, Aaron deploră ruperea unității primordiale a Daciei: "Aceste trei țări din Dacia cuprinse de Unguri [Banat, Crișana și Transilvania], au rămas pentru tot d-auna despărțite de celelalte, adică de România sau Țara
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vremile vechi, numai o singură țară, ce se numea Dacia" (Aaron, 1839, p. 1). Apoi, relatând invazia ungurilor conduși de Arpad în Transilvania începând pe la 889, Aaron deploră ruperea unității primordiale a Daciei: "Aceste trei țări din Dacia cuprinse de Unguri [Banat, Crișana și Transilvania], au rămas pentru tot d-auna despărțite de celelalte, adică de România sau Țara Romănească, Moldova, Bucovina și Basarabia" (Aaron, 1839, p. 30). Unitatea etnică a românilor este amplu argumentată în toate manualele epocii. Ea decurge logic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
corespondent în Manual..., redactat într-un registru discursiv mult mai sobru. Creștinarea timpurie a românilor a făcut ca aceștia să devină un focar de creștinare și civilizare în Balcani pentru popoarele barbare cărora le-a transmis sfintele adevăruri ale creștinismului. "Ungurii, cei dein Ardealu, fiendu pucini la númeru sî mestacati cu Romanii au invetiatu de la ai nostri legea crestina sî au inceputu a se botezá" (Moldovan, 1866, p. 24). Inaintea ungurilor, bulgarii au profitat civilizațional de pe urma contactului cu românii, care i-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
popoarele barbare cărora le-a transmis sfintele adevăruri ale creștinismului. "Ungurii, cei dein Ardealu, fiendu pucini la númeru sî mestacati cu Romanii au invetiatu de la ai nostri legea crestina sî au inceputu a se botezá" (Moldovan, 1866, p. 24). Inaintea ungurilor, bulgarii au profitat civilizațional de pe urma contactului cu românii, care i-au adus pe calea cea dreptă a religiunii răsăritene. Cînd au venit și s'au așezat Bulgarii și Slavii în părțile acestea, ei era idololatrii. Dar din multa atingere a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
legată de creștinism. Chiar și "statogeneza" principatului Țării Românești are la bază un motiv religios. Radu Negru a descălecat din Transilvania, întemeind statalitatea Țării Românești în 1290, datorită persecuțiilor religioase la care erau supuși românii ardeleni de "religiune" răsăriteană de către ungurii catolici: "Dintre toți însă Episcopul catolic al Transilvaniei a supărat mai mult pe Români, vrînd a'i face ca să se lapede de religia răsăriteană și să înbrățișeze pe cea catolică. Strîmtorați în astfel de chip Românii, o parte dintrînșii au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prelucrate în directive pedagogice de către Melidon ajung în cărțile de citire și manualele de istorie destinate școlii primare: "În țara noastră locuiesc ca la 5 milioane de români. [...] Dar în afară de români, în România liberă trăiesc și mulți străini precum jidani, unguri, greci, lipoveni, ruși, bulgari, nemți. Însă România este numai a Românilor și numai ei singuri au drept a o străpâni; pentru că străbunii noștri au vărsat pâraie de sânge spre a o apăra, timp de mai mult de 1700 ani contra
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de către întreaga populație autohtonă la sudul Dunării în Moesia. Arealul geografic al formării naționalității române este localizat, astfel, în afara teritoriului actual locuit de români. Pentru a tranșa chestiunea priorității istorice, și implicit a dreptului de proprietate funciară asupra Transilvaniei, în favoarea ungurilor, Roesler susține că populația română a migrat la nord de Dunăre, trecând munții în Ardeal, doar în secolul al XIII-lea, mult după așezarea ungurilor în interiorul arcului carpatin. Contra tăioasă, venită din partea istoricilor naționaliști români, nu s-a lăsat prea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a tranșa chestiunea priorității istorice, și implicit a dreptului de proprietate funciară asupra Transilvaniei, în favoarea ungurilor, Roesler susține că populația română a migrat la nord de Dunăre, trecând munții în Ardeal, doar în secolul al XIII-lea, mult după așezarea ungurilor în interiorul arcului carpatin. Contra tăioasă, venită din partea istoricilor naționaliști români, nu s-a lăsat prea mult așteptată. În 1884, A.D. Xenopol publică Teoria lui Rösler, în care își propune să demonteză piesă cu piesă eșafodajul argumentativ încropit de istoricul austriac
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a continuat pe toată durata mileniului întunecat al năvălirilor barbare, până la descălecările lui Radu Negru în Muntenia și a lui Bogdan în Moldova. La sud de Dunăre, Heliade menționează existența unui "regat Romano-Bulgar", iar în arcul carpatic, sub Ștefan I, "Ungurii cu Românii și cu popolii slavi formà un rigat nuou Ungro-valach, sau al Ungariei confederate" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 56). În aceste două entități politice cu participație românească s-a păstrat statalitatea română. Acestea erau însă multinaționale, fapt ce trebuie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai mare rătăcire decât asta nu se poate. Întâiu că un neam mai vechiu și mai cult nu poate să capete astfel de adăugiri sufletești dela un neam mai nou și mai sălbatec" (Iorga, 1910, p. 29). Iar după venirea ungurilor, românii își continuă misiunea lor de botezare a popoarelor barbare și de propovăduire a civilizației creștine și în rândul acestora: "Românii începurŏ a facce propagandă christianismului între Unguri" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 54). Fondul creștin al românismului este probat și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai nou și mai sălbatec" (Iorga, 1910, p. 29). Iar după venirea ungurilor, românii își continuă misiunea lor de botezare a popoarelor barbare și de propovăduire a civilizației creștine și în rândul acestora: "Românii începurŏ a facce propagandă christianismului între Unguri" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 54). Fondul creștin al românismului este probat și de faptul că "prima condică a Romaniei fu Pentateucul lui Moyse, împlinit cu principele evanghelice" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 81). Prin "Romania", Heliade se referă nu la statul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care se prezintă într-o dublă ipostază. Într-o primă concretizare, aceasta ia forma martirajului ortodox în fața constantei persecuții catolice direcționată din Europa Occidentală. O temă recurentă vehiculată în manualele de istorie a epocii este "persecuția orthodoxilor" în special de către ungurii catolici, pusă în oglindă cu "conservația orthodoxiei" ca garant al purității românești (Heliade Rădulescu, 1861, pp. 73, 81). Cealaltă mare ipostază a martirajului românesc întru credință ia forma luptei armate împotriva înaintării islamului începând cu secolul al XIV-lea. Inclusiv
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a românismului, resortul spiritual care i-a asigurat acesteia permanența istorică. În timp, forța misterioasă a creștinismului preia un contur ortodox. Specificarea creștinismului în formula ortodoxă se produce odată cu identificarea acesteia cu românitatea, mai ales pe fondul contrastului etnico-spiritual cu ungurii catolici. O temă importantă este teza rezistenței românității prin ortodoxie, a ortodoxiei ca azil al naționalității române în fața persecuției catolice instrumentate de unguri: "În biserica ortodoxă, românul se simțea român. [...] Astfel biserica devine scutul de apărare al naționalității române din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în formula ortodoxă se produce odată cu identificarea acesteia cu românitatea, mai ales pe fondul contrastului etnico-spiritual cu ungurii catolici. O temă importantă este teza rezistenței românității prin ortodoxie, a ortodoxiei ca azil al naționalității române în fața persecuției catolice instrumentate de unguri: "În biserica ortodoxă, românul se simțea român. [...] Astfel biserica devine scutul de apărare al naționalității române din Transilvania: ea ne-a salvat neamul dela o pieire sigură" (Constantinescu, 1928, p. 71). Odată cu instituirea "regatului apostolic" ungar prin încoronarea lui Ștefan
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
timp de o mie de ani, cel mai cumplit vifor de năvăliri barbare așa cum nu s-a mai întâmplat cu alt popor din lume"; c) miracolul creștin, care a definit spiritualitatea românească "cu mult înainte de venirea și creștinarea vecinilor noștri: Ungurii, Bulgarii, Sârbii, Rușii și Polonii" (Constantinescu, 1928, pp. 5-6). În fine, natura miraculoasă a ființei istorice românești și epopeea sa dramatică de-a lungul timpului este evidențiată prin elaborarea unei poetici a națiuni, care pune în lumină excepționalismul românesc. Iată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
122-124, discută diferite teorii legate de perioda întemeierii Țării Românești, păstrând permanent o distanță critică față de fiecare în parte). Despre pactul unio trium nationum din 1437 se afirmă că "actul nu este îndreptat contra Românilor, ci contra țăranilor români și unguri" (Floru, 1923, p. 66). Intepretat anterior ca un atentat juridic la naționalitatea română, în istoriografia critică a interbelicului sensul național lasă locul semnificației sociale. Istoricizat prin situarea sa în universul juridic și politic al epocii, actul este prezentat ca având
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
semnificație pur socială, de promovare a intereselor nobiliare și de consolidare a piramidei ierarhice. Totodată, personajul excentric al lui Vlad Țepeș este deprivat de originalitate: " Felul de pedeapsă nu era inventat de el, ci împrumutat dela Tătari și chiar dela Unguri, cari trăgeau în țapă pe țărani, cum au tras 9 din ei după răscoala din 1437" (Floru, 1923, p. 66). Mitul Primei Uniri din 1600 cade și el victimă scrupulozității critice. Alături de el pălește și aureola care înconjura figura lui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din nou, ilustrativ pentru relevarea acestor tendințe. Încă din introducere, autorii afirmă că "Istoria românilor, plasată în contextul istoriei europene, arată că aceștia au fost un popor la fel ca toate celelalte, nici mai bun nici mai rău decât francezii, ungurii sau germanii" (Mitu et al., 1999, p. 5). Cu excepția manualelor destinate ciclului primar, pentru clasa a IV-a, care continuă să promoveze o iconografie a personalităților naționale și internaționale, discursul istoric a ieșit din captivitatea Oamenilor Mari. Trecutul românesc nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din nou, ilustrativ pentru relevarea acestor tendințe. Încă din introducere, autorii afirmă că "Istoria românilor, plasată în contextul istoriei europene, arată că aceștia au fost un popor la fel ca toate celelalte, nici mai bun nici mai rău decât francezii, ungurii sau germanii" (Mitu et al., 1999, p. 5). În același timp, doctrina "excepționalismului românesc" se destramă odată cu estomparea acestei filosofii mesianice a destinului național în istorie. Abandonarea mesianismului național implică deopotrivă renunțarea la filosofia teleologică a istoriei. Săgeata timpului înscrisă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
După Dan II veni în sfârșit fiul nelegitim, Vlad Dracul. Deci între urmașii lui Dan I și urmașii lui Vlad Dracul se 'ncinse acea luptă dinastică care împărți țara în Dănulești și Drăculești, căutând unii razim la turci, alții la unguri, toți în afară. Dar Radul cel Frumos a declarat război lui Ștefan cel Mare? Dar Vlad Țepeș nu l-a declarat? N-a avut Ștefan cel Mare a se bate tot atât cu Țepeluș ca și cu Radu cel Frumos
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
suferințe. Ar vedea dumnealor ce liberal era Vlad V. Dar ce glume sunt acestea din partea "Romînului"? De la Radu cel Mare datează de ex. decadența țării? Serios e asta? Radu era om pacinic, după mărturisirea tuturor: a împăcat pe turci cu ungurii, s-a împăcat cu Moldova, a înființat două episcopii, a chemat pe Sf. Nifon în țară, e predecesorul lui Neagoe Basarab, iubitorul de arte și, în fine, predecesorul înțeleptului Matei Basarab. Dar poate că zilele lui Matei Basarab, considerate de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
numita foaie, niciodată n-a prea fost forte în cunoștințe etnografice. Pentru el erau un ce misterios chiar și locuitorii sârbi din Banat, cari, dimpreună cu românii și cu alte neamuri, erau pentru dânsul un fel de formă intermediară dintre unguri și turci. Cu toate acestea existau oarecari distincțiuni în interiorul acestei mari clase de oameni cam nedeterminat și confuz circumscrisă. Două tipuri mai diferite unul de altul au fost "negustorul sîrb" și "bogatul boier romîn", a cărui solie și fiică nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în Ungaria un element istoricește superpus, maghiarii, popor energic, dar de-o aptitudine politică contestabilă; găsim în Boemia cehi și germani, c-un cuvânt pretutindenea sunt elemente deosebite, cari 'și dispută dominațiunea. Casa de Austria nu i-a creat pe unguri; i-a găsit existând alături cu românii; ea n-a creat aspirațiile, natura, abuzurile rasei dominante, ba pe aceste din urmă a căutat a le îngrădi chiar, după putință. Aci însă ne apropiem de adevărata cauză a relelor ce bântuie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ne apropiem de adevărata cauză a relelor ce bântuie dincolo. Această cauză e corupția și lipsa de aptitudini politice și economice a elementelor dominante din Ungaria, mai cu seamă însă a demagogiei ungurești. La popoare pe jumătate culte cum sunt ungurii, cum suntem și noi, interesele publice joacă rolul de pretexte pentru realizarea unor afaceri nu numai private, dar adeseori reprobate de legi. Precum la noi se exploatează fără omenie țara sub pretextul libertăților publice, tot astfel demagogia maghiară, orice nume
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]