2,936 matches
-
mod excepțional clasificarea bunurilor în consumptibile și neconsumptibile depinde de voința omului, în sensul că bunul consumptibil este considerat neconsumptibil și invers (de exemplu, fructele pentru decorul unui magazin sunt neconsumptibile). Această clasificare interesează în mod deosebit în materie de uzufruct și împrumut. Astfel, de regulă, ca obiect al uzufructului pot să apară numai bunuri neconsumptibile, deoarece uzufructuarul este obligat să păstreze substanța lucrului și să-l restituie. În mod excepțional "uzufructul poate avea ca obiect și un bun consumptibil, situație
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de voința omului, în sensul că bunul consumptibil este considerat neconsumptibil și invers (de exemplu, fructele pentru decorul unui magazin sunt neconsumptibile). Această clasificare interesează în mod deosebit în materie de uzufruct și împrumut. Astfel, de regulă, ca obiect al uzufructului pot să apară numai bunuri neconsumptibile, deoarece uzufructuarul este obligat să păstreze substanța lucrului și să-l restituie. În mod excepțional "uzufructul poate avea ca obiect și un bun consumptibil, situație în care el are configurația unui quasi-uzufruct și este
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Această clasificare interesează în mod deosebit în materie de uzufruct și împrumut. Astfel, de regulă, ca obiect al uzufructului pot să apară numai bunuri neconsumptibile, deoarece uzufructuarul este obligat să păstreze substanța lucrului și să-l restituie. În mod excepțional "uzufructul poate avea ca obiect și un bun consumptibil, situație în care el are configurația unui quasi-uzufruct și este supus unor dispoziții speciale"153. În materia împrumutului distincția se impune întrucât, obiect al împrumutului de folosință (comodatului) poate fi numai un
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
naturale și industriale se dobândesc prin culegere (percepere), iar fructele civile se dobândesc zi cu zi (prin scurgerea timpului). Cât privește productele, acestea se dobândesc prin desprinderea lor de bunul de la care provin. Clasificarea este importantă și în materie de uzufruct sau de posesie mobiliară. În cazul uzufructului, fructele se cuvin uzufructuarului, pe când productele se cuvin nudului proprietar. De asemenea, posesorul de bună credință dobândește prin efectul legii toate fructele bunului pe care îl are în posesie, în timp ce productele aparțin proprietarului
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
percepere), iar fructele civile se dobândesc zi cu zi (prin scurgerea timpului). Cât privește productele, acestea se dobândesc prin desprinderea lor de bunul de la care provin. Clasificarea este importantă și în materie de uzufruct sau de posesie mobiliară. În cazul uzufructului, fructele se cuvin uzufructuarului, pe când productele se cuvin nudului proprietar. De asemenea, posesorul de bună credință dobândește prin efectul legii toate fructele bunului pe care îl are în posesie, în timp ce productele aparțin proprietarului. Clasificând bunurile, noul Cod civil ne oferă
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
actele juridice pot fi: constitutive, translative și declarative de drepturi. Actele constitutive sunt cele prin care se crează raporturi juridice în al căror conținut intră drepturi noi, inexistente anterior încheierii actului (actul de constituire a unei ipoteci sau a unui uzufruct). Actele translative sunt cele prin care se strămută un drept dintr-un patrimoniu în altul (schimbul, donația, vânzarea-cumpărarea). Actele declarative sunt cele prin care se definitivează drepturi preexistente (partajul bunurilor în cazul ieșirii din indiviziune în timpul căsătoriei sau în caz
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
-și aplicabilitate pe timpul cât acest decret a fost în vigoare. În acest sens, art. 21 din Decretul nr. 167/1958 prevedea în mod expres că: "Dispozițiile decretului de față nu se aplică dreptului la acțiune privitor la drepturile de proprietate, uzufruct, uz, abitație, servitute și superficie; în aceste cazuri se va aplica Codul civil de la 1864, art. 1890". De asemenea, Decretul nr. 167/1958 nu cuprindea nici norme generale privind calculul termenelor de prescripție, care se sprijineau, de asemenea, pe dispozițiile
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
drepturilor reale nu intra sub incidența Decretului nr. 167/1958. Acest fapt rezulta cu claritate din dispozițiile art.21 al decretului menționat, care prevedea că: "Dispozițiile acestui act imperativ nu se aplică dreptului la acțiune privitor la drepturile de proprietate, uzufruct 567, uz, abitație, servitute și superficie. Și practica judiciară 568 s-a menținut în mod constant, pe linia neaplicării acestui decret acțiunilor care aveau ca obiect drepturi reale prevăzute la art. 21 din Decretul nr. 167/1958. Interpretând "per a
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
drepturi reale În afară de dreptul la acțiunea în revendicare întemeiată pe dreptul de proprietate, în delimitarea domeniului prescripției extinctive este necesară și abordarea unor aspecte privind dezmembrămintele dreptului de proprietate. dreptul la acțiunea confesorie (prin care se pretinde un drept de uzufruct, uz, abitație sau de servitute asupra bunului altuia) era, în reglementarea anterioară, supus prescripției extinctive de 30 de ani prevăzută de Codul civil de la 1864584 (art. 1890). dreptul la acțiunea posesorie (prin care se urmărește apărarea posesiunii imobilului) se prescrie
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
585. Acțiunea poate fi intentată de posesor indiferent dacă acesta este sau nu și proprietarul acelui imobil. reamintim că dreptul la acțiunea negatorie este imprescriptibil (prin acțiunea negatorie, proprietarul cere încetarea exercițiului nelegitim asupra bunului său, al unui drept de uzufruct, uz, abitație, servitute, superficie). VIII.5. Termene de prescripție extinctivă VIII.5.1. Noțiune Nu există o definiție legală a termenului de prescripție, de aceea a revenit doctrinei și practicii sarcina acoperirii acestei lacune. Potrivit definiției formulate în literatura de
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
termen general de prescripție trebuie reținut și termenul de 30 de ani prevăzut de art. 1890 din Codul civil de la 1864. El se aplica drepturilor reale principale exceptate de art. 21 din Decretul nr. 167/1958 (dreptul de proprietate 599, uzufruct, uz, abitație, servitute, superficie). Nu putem încheia discuția privind termenele generale de prescripție, fără a aduce în discuție situația juridică a Decretului nr. 167/1958, așa cum a evoluat în timp întrucât la art. 3 al. 1, acest act normativ prevedea
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
civil. Note de curs 1, Editura Hyperion, 1991, pp. 12-15. 68 Noul Cod civil enumeră categoriile de drepturi reale care s-au conturat de-a lungul timpului în doctrina și practica dreptului: dreptul de proprietate, dreptul de superficie, dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abitație, dreptul de servitute, dreptul de administrare, dreptul de concesiune, dreptul de folosință, drepturile reale de folosință, alte drepturi cărora legea le recunoaște acest caracter (art. 551). 69 G. N. Luțescu, Teoria generală a drepturilor
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
bunurilor de gen se transferă la data individualizării acestora, își are consacrarea legală în art. 1678 din noul Cod civil (privind vânzarea bunurilor de gen). 153 A se vedea art. 526 din Codul civil de la 1864 care dispunea că " Dacă uzufructul cuprinde lucruri cu care nu se poate cineva servi fără a le consuma, precum bani, grâne, băuturi, uzufructuarul are dreptul de a dispune de ele, însă cu îndatorirea de a le înapoia în aceeași cantitate, calitate și valoare, sau prețul
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
cu care nu se poate cineva servi fără a le consuma, precum bani, grâne, băuturi, uzufructuarul are dreptul de a dispune de ele, însă cu îndatorirea de a le înapoia în aceeași cantitate, calitate și valoare, sau prețul, la sfârșitul uzufructului". 154 Pentru detalii privind proprietatea comună a se vedea E. Iftime, Dreptul de proprietate, Editura didactică și pedagogică, op. cit., 2013, p. 289. A se vedea și art. 631 și urm., din noul Cod civil. 155 Asemenea bunuri pot fi: cheia
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Of. nr. 19/1958 și republicat în M.O. nr. 11/1960, cu modificările ulterioare impuse de art.25 și 26 ale acestui decret. Art. 21 al aceluiași decret nu se aplică dreptului la acțiune privitor la drepturile de proprietate, uzufruct, uz, abitație, servitute și superficie. 542 Art. 1888 prevede că: "Ziua se împarte în 24 de ore. Ea începe la miezul nopții și se finește la miezul nopții următoare". 543 Codul aerian aprobat prin O.G. nr. 29/22 aug.
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
reglementare, a se vedea art. 3 din Decretul nr. 167/1958, iar pentru reglementările noului Cod civil, a se vedea art. 25172522. 567 Potrivit art. 557 al. 2 din Codul civil, neexercitarea timp de 30 de ani a dreptului de uzufruct este supusă prescripției extinctive". 568 T. S. sec. civ., dec. nr. 144/1982, în C.D. 1982, pp. 14-15. 569 A. Ionașcu, op. cit., p. 218; Șt. Răuschi, op. cit., p. 221. 570 Art.1890 din Codul civil. 571 Despre noțiunea și caracterele
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
posesorului și un just titlu pe care să se întemeieze posesia utilă a posesorului. 577 Pentru identitate de rațiune trebuie relevată, imprescriptibilitatea dreptului la acțiunile negatorii (prin care proprietarul cere încetarea exercițiului nelegitim asupra bunului său, al unui drept de uzufruct, uz, abitație, servitute, superficie). Ca și acțiunea în revendicare, acțiunea negatorie este reglementată pentru prima oară în art. 564 al. 1 din noul Cod civil care prevede că "proprietarul poate intenta acțiunea negatorie contra oricărei persoane care pretinde că este
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de existență a societății (mărfurile). În această situație aportul transferă însăși dreptul de proprietate către societate, care este obligată să restituie, la expirarea duratei convenite o cantitate și un sortiment similar 49. Bunul poate fi adus și cu titlu de uzufruct, societatea dobândind un drept real asupra bunului care îi conferă posibilitatea de a folosi și de a culege fructele, asociatul păstrând dreptul de a dispune de bun. Aportul în creanțe nu este permis la societățile cu răspundere limitată, societățile pe
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
permite deținătorului acțiunilor să participe în mod valabil la adunarea generală, iar pe de altă parte, permite secretarului adunării generale să verifice ponderea pe care o are acționarul repectiv în totalul voturilor. Dacă acțiunile sunt grevate de un drept de uzufruct, dreptul de vot conferit de aceste acțiuni aparține uzufructuarului. Cu toate acestea, aparține nudului proprietar votul care are ca efect modificarea substanței bunului principal, cum ar fi capitalul social sau bunul deținut în coproprietate, ori schimbarea destinației acestui bun sau
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
dividendului este justificată de faptul că uzufructuarul este îndreptățit la a culge "fructele" acțiunilor, dividendele încadrându-se în această categorie. Astfel, potrivit art. 742 C.civ., dividendele a căror distribuire a fost aprobată, în condițiile legii, de adunarea generală în timpul uzufructului se cuvin uzufructuarului de la data stabilită prin hotărârea adunării generale. Dacă asupra acțiunilor sunt constituite garanții reale mobiliare, dreptul de vot aparține proprietarului acțiunilor, debitorul sau constituentul garanției reale mobiliare. Prin actul constitutiv se poate deroga de la dispozițiile privitoare la
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
permite deținătorului acțiunilor să participe în mod valabil la adunarea generală, iar pe de altă parte, permite secretarului adunării generale să verifice ponderea pe care o are acționarul repectiv în totalul voturilor. Dacă acțiunile sunt grevate de un drept de uzufruct, dreptul de vot conferit de aceste acțiuni aparține uzufructuarului. Cu toate acestea, aparține nudului proprietar votul care are ca efect modificarea substanței bunului principal, cum ar fi capitalul social sau bunul deținut în coproprietate, ori schimbarea destinației acestui bun sau
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
dividendului este justificată de faptul că uzufructuarul este îndreptățit la a culge "fructele" acțiunilor, dividendele încadrându-se în această categorie. Astfel, potrivit art. 742 c.civ., dividendele a căror distribuire a fost aprobată, în condițiile legii, de adunarea generală în timpul uzufructului se cuvin uzufructuarului de la data stabilită prin hotărârea adunării generale. Dacă asupra acțiunilor sunt constituite ipoteci mobiliare, dreptul de vot aparține proprietarului acțiunilor, debitorul sau constituentul ipotecii mobiliare. Prin actul constitutiv se poate deroga de la dispozițiile privitoare la reprezentarea numai
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
al treilea rând, aceasta mai înseamnă și că este mai ușor înrădăcinată această cultură a recunoașterii dependenței fiecărui membru de ceilalți, și implicit existența unor obligații. Și, în sfârșit, proprietatea comună face mai greu de adoptat practicile bazate pe acumulare, uzufructul fiind mai probabil. Ideea bunurilor comune este evident foarte consecventă cu argumentele teoriei politice ecologiste în favoarea descentralizării puterii și a democrației "la firul ierbii". Ar trebui să fie clar că, din această perspectivă, termenul de "bunuri comune globale", utilizat în
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
238 tutelă, 116, 119 umanism, 69, 153 umanitate, 21, 120, 124, 131, 134, 163, 166, 174, 177, 202, 261, 279 unipolaritate, 53, 77 universalism, 164, 173, 242, 249 utilizarea forței, 37, 40, 72, 108 utopism, 74, 102, 106, 147, 226 uzufruct, 268 valori, 19, 28, 36, 61, 65, 67, 104, 107, 114, 117, 118, 141, 157, 160, 162, 180, 202, 212, 215, 218, 225, 226, 229, 268, 277 valută, 93 vechiul regim, 166 violență, 48, 73, 74, 77, 101, 102, 104
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
avea sentimentul că pământul îi este dat doar pentru a-l folosi. Astfel se explică motivul pentru care, în documentul „sacerdotal”, pământul nu poate fi vândut (Lev 25,33 ș.u.): nu era proprietatea familiei, ea doar se bucura de uzufructul său. Se pare însă că în vechime situația era diferită: în Gen 23, Abraham cumpără un teren de la locuitorii Hebronului, în 1Reg 16,23 ș.u. regele Omri al lui Israel cumpără colina pe care intenționează să-și construiască capitala
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]