27,085 matches
-
opri din mișcare. Val după val, împietri. Dâmb lângă dâmb, câmpia devenise o mare cu valuri de pământ, cu crestele inegale pe sub care se zbătea dedesubtul. Probabil că va mai fi o furtună imaginară, iar Oceanul bărăganic va produce un val și mai mare. Într-adevăr, valurile își spărseseră crestele, lăsând lumii o priveliște care ne tăia respirația. Copii murdari abia mișcând, cu ochii închiși și scâncete slabe, se iveau pe jumătate din țărână. Pământul năștea... Și, în loc de aburi, ieșeau fuioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
împietri. Dâmb lângă dâmb, câmpia devenise o mare cu valuri de pământ, cu crestele inegale pe sub care se zbătea dedesubtul. Probabil că va mai fi o furtună imaginară, iar Oceanul bărăganic va produce un val și mai mare. Într-adevăr, valurile își spărseseră crestele, lăsând lumii o priveliște care ne tăia respirația. Copii murdari abia mișcând, cu ochii închiși și scâncete slabe, se iveau pe jumătate din țărână. Pământul năștea... Și, în loc de aburi, ieșeau fuioare de informații care miroseau a dedesubtul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de durere și nuanța de bocet, adăugând în partea a III-a hexacordul ascendent fa diez re și învolbură Rondo-ul cu forme cromatizate în fraza a IV-a din partea a II-a, dându-i astfel viitorului text, unduirea unul val senin. Își frecă palmele, gest care se imprimă foto în memoria viitoarelor gene ale neamului românesc și, lăsându-și capul pe spate, privi fără să vrea prin cerul de straturi geologice. Văzu cum Mioara Alimentară și Autorul creat de ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
canal de irigație, în care se adăpa fauna bipedă de Bărăgan. Chiar dacă progeniturile navigau pe internet, tot internet-ul orașului era mai viguros, pentru că ștergea violent prin mizeria impusă orice informație străină de spiritul de turmă al brăileanului pentru care valul noului însemna termopane la cavouri. Și cum magazinele de materiale de construcții erau îndesate pe metru pătrat, cu marfa expusă pe trotuar, ca mesele cafenelelor pe Champs Élysées, nu puteai, ieșind din cârciumă, în drum spre piață, trecând pe la farmacie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
basta. Dar de tine știi? Cargobot ieși adus de umeri pe ușa scundă, atingând cu creștetul firma pe care scria Café-Bar și se îndreptă preocupat de ceva, spre părculeț. Porni ca teleghidat spre linia de tramvai și când, legănat pe valurile șinelor, vagonul se opri, Cargobot se urcă foarte sigur pe el, cu ochii strălucind ciudat. Ăsta-i beat, duhnește de la o poștă! se strădui o gospodină cu patru sacoșe burdușite în mâini, să inițieze o ședință de psihanaliză cu ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ar fi trebuit să existe într-o viață de om. Și pe când Luna, având chipul lui Eminescu, plutea deasupra noastră și Căpcăunu, cu capul în mâini, rătăcea printre munții de grâu recitând, noi, cu caietele sub tălpi, făceam surf pe valurile de grâne și într-o clipă ajungeam la Brăila înecată în grâu. Unii mor de matematică, alții de grâu! spuse Gagu. Orașul e victimă a grâului adăugă Tomaida ba nu, pentru că de sub grâu se auzeau mașini, cântece, râsete de copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
simfoniei universale, orga de vânt, tuba furtunii, timpanele tunetului, harfa ploilor, violoncelul Pământului, pe coarda cea mai groasă, viola da gamba a greierilor, pe coarda cea mai subțire, zumzetul razelor de Lună, pianul care le măsura legănarea prin alunecare a valului după val, țipătul fotonilor solari aruncați drept confeti din infinit se înșirau unduios, încet, ca un susur de izvor, electrizant de rece, înviorător prin șocul înțelesului din adâncimile limpezi, a tot ceea ce exprima grâul ca individ colectiv, absolut. Celui care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
orga de vânt, tuba furtunii, timpanele tunetului, harfa ploilor, violoncelul Pământului, pe coarda cea mai groasă, viola da gamba a greierilor, pe coarda cea mai subțire, zumzetul razelor de Lună, pianul care le măsura legănarea prin alunecare a valului după val, țipătul fotonilor solari aruncați drept confeti din infinit se înșirau unduios, încet, ca un susur de izvor, electrizant de rece, înviorător prin șocul înțelesului din adâncimile limpezi, a tot ceea ce exprima grâul ca individ colectiv, absolut. Celui care întreabă mirat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
nu atât de uimire, cât de spaima nemărginirii mișcate de o forță necunoscută entropiei sale. Se spune că au îngropat Orașul. Abia dacă se familiariza cu noua stare. Se spune că elicopterele survolau pădurea de grâu fără să zărească printre valuri vreun semn de viață. Vârfurile copacilor nu dădeau semne de disperare, nici creasta vreunui acoperiș sau consolele stâlpilor de înaltă tensiune nu păreau a cere ajutor. Veștile erau, desigur, exagerate. Și contradictorii, se pare! Una se raporta prin stațiile poliției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
invazie, Brăila devenise un șantier: hârtoape, gropi, panouri avertizoare, puncte de lucru anunțând angajări, peste un ceas, pline de solicitanți, evident, tot cei din trecut, anunțul era împrumutat altor locații, după alt ceas, în aceeași zi, dispărea, ca urmare a valului de doritori de job-uri recrutați din același trecut. Și se sapă, se înalță, se dărâmă, se distruge, se astupă, se sapă din nou, se înălță iarăși, se dărâmă ca să se astupe ce se sfărâmă, zile, săptămâni, ore din zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cum străinul ciudat, într-un nor alb, fu înghițit de apele Dunării. S-au văzut ochii unui pește monstruos de mare, bătând cu botul aerul nopții, ca și cum ar fi vrut să spună ceva Lunii, și dispărând, fără să facă niciun val, în adâncuri. Nu se mai știe dacă era joi. Putea la fel de bine să fie luni sau toamnă. Cu siguranță însă trebuie să fi fost iarnă, pentru că se prăbușeau nori înghețați și brăilenilor le crăpau ochii de atâta întins de zare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Mătrăgună, luă o înghițitură și-și aruncă trosnind capul pe spate. O secundă, zece și țâșni răcnind în picioare. Fați mai apucă să vadă băncile goale, podeaua ondulând ca o apă de lemn, mișcare pe care pereții o preluară imediat, valul se propagă dinspre fundul clasei spre ușă. Sticla ferestrelor murdare de praf lunar se topi ca celofanul, prelingându-se ca râme negre pe podea și, în timp ce tavanul devenea concav ca o boltă de biserică, Fați se prelinse încet pe lângă tocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
încheierii unei vieți îndelungi, cu o ușoară tristețe, dar foarte ușoară, a neînțelegerii trecerii prin această lume. Șosetele noi, fără să le rupă eticheta, chiloții albi care-i cam strângeau cu elasticul burdihanul. M-am cam îngrășat! Și-și pipăi valurile de grăsime de pe șolduri, pleznindu-se de trei ori, nu, de patru, ba de trei, ei, asta-i acum, ne certăm pentru un fleac, vă spun eu, de două ori, îngăimă nepotul morții cu gura plină de caramele, după care și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pe nisip cu ochii spre cerul înstelat. Se auzea parcă de pe celălalt mal un sunet, ca un strigăt de om, pe o notă foarte înaltă, sunetul se prelinse pe apele foșnitoare ale fluviului, ca o panglică albă mulată de pe crestele valurilor. Un șarpe muzical cu o lungime cât lățimea Dunării. Cântecul se unduia odată cu trupul după formele apei. Valuri de hulă, unde line, vârtejuri. Și câte un plescăit de coadă. Se înfiripară goale în fața celor doi adormiți niște fete cam de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de om, pe o notă foarte înaltă, sunetul se prelinse pe apele foșnitoare ale fluviului, ca o panglică albă mulată de pe crestele valurilor. Un șarpe muzical cu o lungime cât lățimea Dunării. Cântecul se unduia odată cu trupul după formele apei. Valuri de hulă, unde line, vârtejuri. Și câte un plescăit de coadă. Se înfiripară goale în fața celor doi adormiți niște fete cam de vârsta lor, cu plete până la călcâie de culoarea stelelor sau a Dunării. Una singură, pitică, trebuie că abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
în aia a mă-sii ca să le închid pliscul, cîtă nevoie aș fi avut de Tîrnăcop, dar tocmai atunci ia-l de unde nu-i, trebuia să mă țin cît mai aproape de grosul grupului, simțeam că o să se întîmple brusc, că valul ne va lua pe nepregătite, deși înaintam tot mai greu. Multe femei, copii, vorbeau vrute și nevrute, parcă eram la un spectacol cu sala arhiplină, nu mai aveam aer și începea să devină plictisitor, cel puțin pentru unii. Dar scînteia se aprinde
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
să ascult tot ce aveți de gînd să debitați, dar am doar o singură nedumerire, mărturisește, știți despre ce e vorba? Ne-am prins, spune Curistul cu jumătate de gură, sîntem buni de plată, ne-am lăsat puțin duși de val, recunoaște și Părințelul, riscurile meseriei, zice Roja, capul face, capul trage, mă bucur că sînteți băieți deștepți și că v-a picat imediat fisa, nu degeaba v-au dat ei pe mînă o acțiune ca asta. Violența nu duce la
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
cu părerea. Păstrează atunci pachetul ăsta, n-am fumat din el decît vreo două fire, reia Regizorașul. — Mai avem totuși timp la dispoziție și ar fi păcat să stricăm prietenia din cauză că unul dintre noi s-a cam lăsat dus de val, zice Comandantul. Că aș fi eu prea înflăcărat și iresponsabil, numai cine nu m-ar cunoaște îndeajuns ar putea s-o spună, se apără Regizorașul cu imaginea de tînăr miner a lui Richard Harris din Viața sportivă înaintea ochilor. — Nu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
la nisipul de pe plaje plin de scoicile în care riscai să te tai în tălpi dacă nu călcai cu atenție, la pescărușii care își luau zborul în cîrduri de pe diguri urmărind peștișorii minusculi care înotau la suprafața apei, și la valurile înspumate care se loveau de mal aducînd cu ele tot felul de alge și ierburi de mare de culoare verde, o nuanță aidoma cu cea pe care o avea cămașa sa preferată din acea perioadă. Dacă ai fi deschis ochii
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
-i al lui e al lui. I-a lămurit pînă și pe Santinelă să și închidă stația radio, și pe Monte Cristo să și părăsească poziția de pe punctul cel mai înalt al Baricadei. Ne-am lăsat și noi luați de val, spune Gulie, de ce să nu recunoaștem, în clipa aceea nici unul dintre noi n-avea o idee mai bună, cînd din senin încep să se audă focuri de armă, unul cîte unul, nu s-a tras defel foc automat, asta să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
criminale, mii de oameni transformați în ținte vii, străzi, orașe întregi umplute de sînge, pentru ce? Pentru o viață mai bună, este tentat să se amăgească și el la fel cum o face grosul populației, să se lase luat de val, de mîine România va arăta cu totul altfel, cu toții vom uita coșmarul trecutului, ne vom trezi într-o altă lume, mult mai bună și mai prosperă. Toate îngrădirile pe care sistemul comunist venit la putere după al Doilea Război Mondial
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
făcut. — I-auzi, nu mai spune! se fîțîie domnul Președinte în scaun, dîndu-și seama că se află deja la Arcul de Triumf. — Și-acum, încotro? întreabă Sena, strîngînd zdravăn volanul cu palmele, simțind cum mașina saltă ca o barcă pe valuri pe denivelările pavajului de piatră cubică. — Ăsta e un sens giratoriu, zice domnul Președinte cu mintea altundeva. — Sîntem la De Gaulle, spuneți-mi repede încotro mergem, zice Sena. Spre Victoriei sau pe Dorobanți? N-am chef să mă învîrt în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
prima componentă politică la care se renunță este doctrina. Trebuie să fii un idealist cu capul în nori dacă nu procedezi în felul ăsta văzînd că numai așa poți intra în rîndul lumii. Cei care nu se lasă luați de val mai devreme sau mai tîrziu tot la fund ajung, iar acolo îi mănîncă peștii. Nu fusese oare întreaga cîrmuire a Geniului o dictatură personală care nu avusese nimic cu socialismul și comunismul? După revoluție la putere nu se instalase oare
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
oraș părăsit, se trezește în mijlocul unei hărmălăi de neînchipuit, înconjurat din toate direcțiile de indivizi care aleargă pe străzi ca niște bezmetici țipînd în gura mare înjurături și lozinci deocheate la adresa regimului. Nici nu-și dădu seama că luat de val ajunsese deja pe Calea Victoriei, se trage la Palat, aude pe cineva strigîndu-i la ureche, noi într-acolo ne îndreptăm, să le venim de hac, să nu creadă ei că de data asta mai scapă basma curată! Care ei? încearcă să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
e prea mare gălăgie în jur. De pe buzele tuturor se dă aceeași direcție, Universității, acolo s-o fi stabilit să fie cartierul general după mitingul de dimineață, începe să-și dea seama. Vrînd nevrînd trebuie să te lași purtat de val dacă nu vrei să ieși în evidență, să bați la ochi, să ți faci singur necazuri. Acum e acum, pe unde s-o luăm? Doar nu vă e frică de dubele alea de Miliție, aude pentru prima dată o încurajare
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]