7,566 matches
-
concluziv este elaborat pe baza celor opt studii de caz din volumul de față și este împărțit în trei subcapitole. În primul subcapitol ne îndreptăm atenția spre conceptele și ipotezele dezvoltate în cadrul teoretic al Capitolului I, pentru a le evalua validitatea. Apoi, în al doilea subcapitol, trecem de la "empiric" la "teoretic", adică prezentăm perspective noi pornind de la cele opt studii de caz. În final, în ultimul subcapitol, propunem câteva direcții de cercetare ulterioară pe tema populismului și a democrației. 10.1
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în alegeri, continuă să controleze aceste instituții după ce liderul populist preia puterea. Fără îndoială că acest argument este valid pentru cazul lui Fujimori în Peru, dar datele altor studii de caz incluse în acest volum ridică semne de întrebare în privința validității acestei teze la modul general. În primul rând, nu toți populiștii sunt oameni din afara sistemului. Dacă, în general, așa stau lucrurile, există și o serie de exemple de populiști proveniți din rândul establishmentului politic. De exemplu, Bruhn arată în capitolul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pierde contururile, fiind legată de tema eșecului și a reușitei. Istoria schimbărilor de situație produce, cum se cunoaște, arhetipul balzacian de ascensiune și decădere (Grandeur et misères des courtisanes), simbol al unei societăți deschise ambițiilor, dar fără indulgente față de erori. Validitatea codurilor de politețe se izbește de frontierele sociale. Faptul care marchează perioadă 1715-1870 este definită de Robert Muchembled că lărgire progresivă a sferei politeții în mediile urbane, "paradoxul este că valorile aristocratice provenite din eticheta Curții sunt pe punctul de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
dintre Biserică și Europa sunt subordonate unor principii înalte și universale care transcend orice tip de societate: familială, privată, universală. Aceste principii pot fi considerate supreme întrucât privesc în mod specific Biserica și Europa în calitate de comunități. Deasupra tuturor, cu o validitate universală, independentă de orice credință, stau primatul persoanei umane și primatul lui Dumnezeu, recunoscute de oricine urmează o concepție teistă"14. La toate acestea, România rămâne un teren experimental interesant în cadrul Uniunii Europene. Deși Constituția europeană a fost elaborată în
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Cum am menționat mai sus (adică la răspunsurile oferite la celelalte întrebări n.a.), nu Biserica în sine, ci o pleiadă de organizații conlucrează, dintr-o inspirație/chemare mai mult sau mai puțin creștini sau de alte religii. Guvernul nu evaluează validitatea pretențiilor lor doctrinare, ci doar calitatea muncii. Austria Răspuns A. P.: În ultimii ani, Biserica s-a poziționat în așa fel, încât noțiunea de "echidistanță" față de puterile politice concept care nu este deloc atât de ușor de definit și de pus
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
decât o modalitate terapeutică. De asemenea, adeseori lipsesc date esențiale privind criteriile de includere, în special cele legate de performanțele VS la momentul intervenției. Algoritmii decizionali referitori la alegerea angioplastiei coronariene (APC) în locul by-pass-ului coronarian nu sunt clari, reducând astfel validitatea unei eventuale metaanalize. în fine, trebuie ținut cont de speranța de viață mult mai redusă a pacientului uremic în comparație cu cel non-uremic atunci când se decide efectuarea unei intervenții majore pentru boala arterială coronariană. Revizuind majoritatea studiilor din literatură, nu poate fi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
acestui obiect nu în toate privințele, ci cu referire la un fel de idee, pe care am numit-o uneori fundamentul representamenului"83. Umberto Eco sesizează confuzia dintre interpretant și interpretul semnului din definiția dată de Peirce, deoarece interpretantul garantează validitatea semnului chiar dacă interpretul lipsește, cu alte cuvinte ,,poate fi conceput și ca definiție a representamentului și deci ca intensiune a semnului". Prin descrierea semnului ca fiind ,,orice lucru care determină altceva (interpretantul său) să se refere la un obiect la
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
conotații negative prin transmiterea unei atitudini de plictiseală, oboseală, dezinteres. În fața unui auditoriu pe care dorește să nu-l obosească, profesorul trebuie să se deplaseze moderat, deoarece numai așa exprimă empatia și interesul sincer față de acesta. Rezultatele cercetării noastre confirmă validitatea studiului experimental întreprins de J. Comstock, E. Rowell și J. W. Bowers. Conform acestuia, între apropierea nonverbală manifestată de către profesor față de studenți și gradul de învățare există o relație în formă de U. Prin urmare, apropierea nonverbală moderată a profesorului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
dosar personal și să se prezinte la un interviu de angajare. 6. Aspecte tehnice în procesul de evaluare Există câteva criterii de bază care ar trebui luate în considerare atunci când se decide pentru un anume instrument de evaluare: relevanță culturală, validitate, fidelitate, "bias", dificultatea itemilor, norme. * Relevanța culturală este legată de semnificația pe care subiecți din diferite spații culturale o acordă aceluiași item. Cu alte cuvinte, un test standardizat pe populația nord-americană nu va avea aceeași semnificație dacă va fi aplicat
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
relevanță, chiar dacă este aplicat unui subiect din cadrul comunității hispanice din Statele Unite. Un specialist care totuși dorește să aplice un test din alt spațiu cultural ar trebui prima dată să-l adapteze și să îl standardizeze, nu numai să îl traducă. * Validitatea este cel mai important aspect de avut în vedere în procesul de selectare și administrare a unui test și se referă la măsura în care un test măsoară ceea ce își propune investigatorul să măsoare cu el. Principalul motiv pentru care
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
care un test măsoară ceea ce își propune investigatorul să măsoare cu el. Principalul motiv pentru care un test este administrat este obținerea de concluzii corecte. Dacă pe baza rezultatelor obținute putem formula concluzii corecte, înseamnă că acel test este valid. Validitatea are trei forme: de conținut, criterială, de construct (conceptuală). a) Validitatea de conținut se referă la conținutul și formatul instrumentului. Practic, pentru a ne asigura că un test este valid din punct de vedere al conținutului și al formatului, trebuie
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
el. Principalul motiv pentru care un test este administrat este obținerea de concluzii corecte. Dacă pe baza rezultatelor obținute putem formula concluzii corecte, înseamnă că acel test este valid. Validitatea are trei forme: de conținut, criterială, de construct (conceptuală). a) Validitatea de conținut se referă la conținutul și formatul instrumentului. Practic, pentru a ne asigura că un test este valid din punct de vedere al conținutului și al formatului, trebuie să avem în vedere următoarele întrebări: Cât de potrivit este conținutul
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
potrivit este conținutul? Cât de adecvate sunt întrebările/ itemii din test în raport cu ceea ce ne dorim să măsurăm? Cele mai multe instrumente acoperă doar o parte din tipurile de probleme care ar putea fi rezolvate sau din întrebările care ar putea fi adresate. Validitatea de conținut este practic metoda prin care se poate determina în ce măsură conținutul testului este reprezentativ pentru problemele sau întrebările dintr-un anumit domeniu. În ceea ce privește forma instrumentului și cât de inteligibil este el, trebuie avute în vedere aspecte ca: mărimea și
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
anumit domeniu. În ceea ce privește forma instrumentului și cât de inteligibil este el, trebuie avute în vedere aspecte ca: mărimea și culoarea fonturilor, claritatea tiparului, mărimea spațiilor libere, în cazul în care este necesară completarea anumitor informații, claritatea instrucțiunilor, limbajul folosit. b) Validitatea criterială se referă la relația dintre rezultatele obținute în urma administrării unui test și rezultatele obținute în urma utilizării unuia sau mai multor teste diferite de primul, dar care măsoară aceleași variabile. c) Validitatea de construct/conceptuală indică în ce măsură instrumentul măsoară conceptul
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
completarea anumitor informații, claritatea instrucțiunilor, limbajul folosit. b) Validitatea criterială se referă la relația dintre rezultatele obținute în urma administrării unui test și rezultatele obținute în urma utilizării unuia sau mai multor teste diferite de primul, dar care măsoară aceleași variabile. c) Validitatea de construct/conceptuală indică în ce măsură instrumentul măsoară conceptul intenționat. Aceasta se referă la natura caracteristicilor măsurate și, din acest motiv, nu se poate specifica un anumit aspect care se urmărește în stabilirea acestui tip de validitate. De exemplu, este foarte
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
măsoară aceleași variabile. c) Validitatea de construct/conceptuală indică în ce măsură instrumentul măsoară conceptul intenționat. Aceasta se referă la natura caracteristicilor măsurate și, din acest motiv, nu se poate specifica un anumit aspect care se urmărește în stabilirea acestui tip de validitate. De exemplu, este foarte greu de măsurat cât de valid este un test care urmărește să măsoare gradul de "sinceritate". * Fidelitatea reflectă măsura în care instrumentul de evaluare are stabilitate în producerea rezultatelor. De exemplu, în cazul măsurării abilității de
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
cazul administrării repetate a aceluiași test. Cel mai probabil, rezultatele nu vor fi similare, dar ele trebuie să fie îndeajuns de apropiate pentru ca testul să fie considerat fidel. Rezultatele unui test îi pot atribui acestuia fidelitate, dar nu neapărat și validitate. De exemplu, se pot administra unui grup două teste pentru măsurarea abilităților de negociere. Dacă jumătate din grup înregistrează rezultate foarte bune atât la primul test, cât și la cel de-al doilea, iar cealaltă jumătate înregistrează rezultate slabe la
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
abordare este mai eficientă când este combinată cu alte strategii. În mod ideal, un proces de decizie echilibrat include elemente din toate cele trei stiluri decizionale. Mai întâi, trebuie avute în vedere informațiile disponibile din surse interne și externe, evaluarea validității acestor informații și formularea pașilor sau planurilor posibile. Apoi, este necesară verificarea acestora prin feedback-ul și sfaturile primite din partea celorlalți (persoane semnificative pentru client). Dacă este necesar, se poate investi mai mult timp pentru explorări suplimentare. În final, cel
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
cu privire la instrumentele de evaluare care le vor fi aplicate; În selectarea instrumentului de evaluare cel mai potrivit pentru o si-tuație specifică de consiliere în carieră, consilierul trebuie să verifice fundamentarea teoretica a metodei, dar și aspectele tehnice care țin de validitate, fidelitate sau de dificultatea itemilor; Consilierii în carieră au obligația să recunoască limitele propriei pregătiri profesionale și să nu folosească instrumente de evaluare pentru care nu au o formare specializată; Testarea în consilierea în carieră trebuie efectuată sub directă supervizare
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
și a investiga diferitele semnificații furnizate de formele și practicile culturale. Odată cu transformarea vieții cotidiene în cultură vizuală, susținută de explozia tehnologiilor producerii imaginilor și vizualizării, a apărut nevoia studierii acestui fenomen în principal din perspectiva producerii semnificațiilor. Discutând critic validitatea anumitor metodologii de analiză a imaginilor fotografice, ca element important al culturii vizuale în societățile industriale moderne, Lister și Wells investighează, prin intermediul semioticii, teoriei culturale psihanalitice, istoriei artei și a istoriei sociale a tehnologiilor media, esteticii și sociologiei culturii, felul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a intențiilor artiștilor, o operă de artă particulară fiind o definiție a artei. Orice alt aspect ori calitate a propozițiilor ar fi irelevante pentru "condiția de artă" a operelor, care este o "stare conceptuală" eliberată de constrângeri morfologice. Prin urmare, validitatea propozițiilor artistice nu este dependentă de nicio presupoziție empirică, și cu atât mai puțin estetică, cu privire la natura lucrurilor. Propozițiile artei au un caracter lingvistic și nu factual, exprimând definiții tautologice ale artei care nu necesită verificarea lor în afara contextului artei
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Loïc Wacquant, profesor de sociologie la Universitatea din Berkeley (California), insistă asupra abordării confluente a celor două tradiții istorice a gândirii critice, respectiv a sensului kantian al criticii, care presupune examinarea evaluativă a categoriilor și formelor cunoașterii pentru a determina validitatea și valoarea lor cognitivă, cu sensul marxist explicativ, normativ, practic și reflexiv al teoriei critice, care are în vedere examinarea realității socio-economice din perspectiva deconspirării formelor ascunse de dominare și exploatare, acționând astfel atât în direcția chestionării formelor stabilite ale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
vizibil implicat și cu responsabilități asumate. În al doilea rând: pornind la pretențioasa treabă de a scrie prefață la postfața prilejuită de apariția unei opere de anvergura și problematica Istoriei critice... a lui N. Manolescu, s-ar cuveni să evidențiez validitatea constatărilor elogioase, dar și a observațiilor critice venite din partea comentatorului. Nici el, nici eu nu bănuiam, pe când „făceam rând” la chioșcul de ziare pentru „Cronica optimistului” a lui G. Călinescu, că tânărul care începea să semneze cu numele N. Manolescu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
vizibil implicat și cu responsabilități asumate. În al doilea rând: pornind la pretențioasa treabă de a scrie prefață la postfața prilejuită de apariția unei opere de anvergura și problematica Istoriei critice... a lui N. Manolescu, s-ar cuveni să evidențiez validitatea constatărilor elogioase, dar și a observațiilor critice venite din partea comentatorului. Nici el, nici eu nu bănuiam, pe când „făceam rând” la chioșcul de ziare pentru „Cronica optimistului” a lui G. Călinescu, că tânărul care începea să semneze cu numele N. Manolescu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
legitimării în relațiile internaționale îi menționăm pe Ian Hurd, care apreciază că legitimitatea determină relația dintre actor și instituție.140 În cazurile în care legitimitatea, ca fenomen psihologic bazat pe internalizare, este o calitate care există în mintea indivizilor, atunci validitatea este o calitate a unui sistem care există atunci când așteptările generale coincid. Într-un sistem social validat de către oameni, cei care nu cred nu pot pur și simplu ignora regulile și instituțiile pe care le percep ca ilegitime. Faptul că
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]