13,019 matches
-
un spațiu plastic, intră în acord prin analogia lor cromatică"<footnote Ion Șușală, Ovidiu Bărbulescu Dicționarul de artătermen de atelier, București 1993. footnote>'. Experiența modernă a paletei datorată în special principiilor formulate de Delacroix și metodei de lucru a lui Van Gogh, a permis următoarea clasificare a gamelor: gama simplă se formează desfășurând o serie de tente colorate, obținute prin amestecul fizic a două complementare sau a două culori opuse una caldă, alta rece. gama compusă se formează dezvoltând paralel două
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
nr. 2 (iunie), pp. 222-240. Blau, Peter; Duncan, Otis, 1967, The American Occupational Structure, Wiley, New York. Blaug, Mark, 1976, „The Empirical Status of Human Capital Theory: A Slightly Jaundiced Survey”, Journal of Economic Literature, 14(3), pp. 827-855. Bouckaert, Geert; Van de Walle, Steven; Maddens, Bart; Kampen, Jarl K., 2002, „Identity vs. Performance: An Overview of Theories Explaining Trust in Government”, Second Report „Citizen Directed Governance: Quality and Trust in Government”, ianuarie. Boudon, Raymond, 1973, L’inégalité de chances. La mobilité
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Change, vol. 25, nr. 3, mai, pp. 239-261. Hax, A.C., Majluf, N.S. (1996), The Strategy Concept and Process: A Pragmatic Approach (ediția a II-a), Prentice-Hall, Upper Saddle River, NJ. King, W.R., Cleland, D.I. (1978), Strategic Planning and Policy, Van Nostrand Reinhold, New York, NY. Migani, P. (1993), Les systèmes de management, Les Éditions d’Organisation, Paris. Mintzberg, H. (1978), „Patterns in Strategy Formation”, Management Science, vol. 24, nr. 9, pp. 934-948. Mintzberg, H. (1987), „Five P’s for Strategy”, California
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
performanței economice. Din păcate, nici măcar în ceea ce privește ponderea ierarhică nu a existat o convergență a concluziilor, observându-se la un moment dat că un număr de 255 de studii, reflectând o muncă imensă, nu lasă să se întrevadă un progres semnificativ (Van Fleet și Bedeian, 1977). În paralel cu abordările teoretice, au avut loc inovații interesante în practica realizării structurilor organizaționale asociate dezvoltării industriale ce a urmat primului război mondial. Structura divizională experimentată la General Motors în anii ’20 a fost preluată
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
décision, identité, InterÉditions, Paris. Thain, D.H. (1969), „Stages of Corporate Development”, The Ivey Business Quarterly, iarna, pp. 32-45. Udell, J.G. (1967) „An Empirical Test of Hypotheses Relaiting to Span of Control”, Administrative Science Quarterly, vol. 12, nr. 13, pp. 420-439. Van Fleet, D.D., Bedeian, A.G. (1977), „A History of the Span of Management”, Academy of Management Review, vol. 2, nr. 3, pp. 356-372. Vlăsceanu, M. (2003), Organizații și comportament organizațional, Editura Polirom, Iași. Wheleen, T.L., Hunger, J.D. (2006), Strategic Management and
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
colective: Plato. A Collection of Critical Essays, edited by Gregory Vlastos, 2 vol., New York, 1971. Exegesis and Argument: Studies in Greek Philosophy Presented to Gregory Vlastos, edited by E. N. Lee, Alexander P. D. Mourelatos, and R. M. Rorty, Assen, Netherlands: van Gorcum & Comp., 1973. New perspectives on Plato, Modern and Ancient. Edited by Julia Annas and Christopher Rowe, London: Center for Hellenic studies, Harvard University Press, 2002. La Republica di Platone nella tradizione antica, a cura di Mario Vegetti e Michele
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
E caracteristică unei minorități, unei elite. e. În fine, creativitatea emergentă se manifestă la omul de geniu care revoluționează un domeniu științific, ori la creația artistică, deschizând căi noi de abordare, așa cum a realizat A. Einstein în fizică sau L. van Beethoven în muzică. În raport cu aceste trepte de creativitate, orice om normal e capabil cel puțin de „creativitate productivă”. Oricum, totdeauna când avem de soluționat o problemă (deci când o situație nu se poate realiza imediat pe baza cunoștințelor acumulate) gândirea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
teoria sa asupra relativității după ce, în prealabil, au fost efectuate experiențe ale căror rezultate nu se puteau explica prin teoria newtoniană. O puternică influență exercită asupra elevilor predecesorii, profesorii lor: Socrate l-a influențat pe Platon, J. Haydn pe L. van Beethoven. Chiar dacă discipolul se îndepărtează de modelele inițiale, acestea au avut un deosebit rol în faza inițială a pregătirii lor. Societatea poate fi însă și o frână în calea dezvoltării cunoașterii. Să ne amintim de persecuțiile Inchiziției din Spania și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
unui sistem solar. Ch. Darwin a conceput selecția naturală asemănând-o cu selecția artificială practicată de secole în agricultură. Primele automobile semănau mult cu o trăsură fără cai. În creația artistică se observă cum compozițiile din tinerețe ale lui Ludwig van Beethoven pot fi confundate cu creațiile profesorului său J. Haydn ș.a.m.d. Unii vor să explice întreaga sinteză creatoare prin analogie, ceea ce este o exagerare, deși, neîndoielnic, este un procedeu foarte productiv. 4. Etapele procesului de creațietc "4. Etapele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Cl. (coord.), 1994, Individu et organizations, Delachaux et Niestlé, Neuchâtel. • Marlin, L. et al., (edit.), 1991, Cognitive Science. Contributions to Educational Practice, Gordon and Breach, Amsterdam. • Maslow, A., 1968, Toward a psychology of being, ed. a II-a, Princeton, NY: Van Nostrand. • Matei, L., 1994, „Fenomenul atribuirii”, in I. Radu, P. Iluț, L. Matei, Psihologie socială, Exe, Cluj. • Miclea, M., 1994, Psihologie cognitivă, Ed. Gloria, Cluj Napoca. • Mira y Lopez, E., 1959, Manuel de psychologie juridique, PUF, Paris. • Moisin, A., 1996, Caracterul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Adams, J.L. (1986), Conceptual blockbusting, ediția a III-a, Addison-Wesley, New York (ediția originală: 1974). Amabile, T.M. (1983), The social psychology of creativity, Springer-Verlag, New York. Amabile, T.M. (1996), Creativity in context, Westview, Boulder, CO. Barron, F. (1963), Creativity and psychological health, Van Nostrand, New York. Barron, F. (1968), Creativity and personal freedom, Van Nostrand, New York. Barron, F. (1969), Creative person and creative process, Holt, Rinehart, Winston, New York. Barron, F., Harrington, D.M. (1981), „Creativity, intelligence, and personality” Annual Review of Psychology, 32, pp. 439-476
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
New York (ediția originală: 1974). Amabile, T.M. (1983), The social psychology of creativity, Springer-Verlag, New York. Amabile, T.M. (1996), Creativity in context, Westview, Boulder, CO. Barron, F. (1963), Creativity and psychological health, Van Nostrand, New York. Barron, F. (1968), Creativity and personal freedom, Van Nostrand, New York. Barron, F. (1969), Creative person and creative process, Holt, Rinehart, Winston, New York. Barron, F., Harrington, D.M. (1981), „Creativity, intelligence, and personality” Annual Review of Psychology, 32, pp. 439-476. Boden, M. (1992), The creative mind: Myths and mechanisms, Basic
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
of creative potential”, American Psychologist, 20, pp. 273-281, Maduro, R. (1976), Artistic creativity in a Brahmin painter community. Research monograph 14, Center for South and Southeast Asia Studies, University of California, Berkeley. Maslow, A. (1968), Toward a psychology of being, Van Nostrand, New York. McClelland, D.C., Atkinson, J.W., Clark, R.A., Lowell, E.L. (1953), The achievement motive, Appleton-Century-Crofts, New York. Mumford, M.D., Gustafson, S.B. (1988), „Creativity syndrome: Integration, application, and innovation”, Psychological Bulletin, 103, pp. 27-43. Noy, P. (1969), „A revision of the
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fie prin activarea rigidității sau a unor blocaje emoționale și atitudinale. Blocajele de atenție vor fi discutate mai amplu în secțiunea destinată afectivității și motivației. În primul rând, este necesar să analizăm tehnica experimentală dezvoltată de Smith (1990; Smith și Van der Meer, 1994, în articole din presă) care abordează, de asemenea, percepția și imagistica creativă sau ceea ce Smith numește geneză perceptuală. Procesul poate fi investigat prin intermediul Testului de Identificare (Identification Task), în care subiecții privesc o figură umană ce apare
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
monitor. Figura este în mod intenționat ambiguă și conține mesaje verbale subliminale care să-i permită „experimentatorului... să manipuleze imaginea proiectată și identificată” (Smith, 1990, p. 162) de subiectul experimentului cu persoana a cărei figură a fost proiectată. Smith și Van der Meer (1994) au declarat că mesajul subliminal „pregătește spectatorul pentru vizionarea figurii și influențează modul în care este percepută” (p. 162). Testul de Funcționare Creativă (Creative Functioning Test - CFT) constituie a doua parte a tehnicii lui Smith de geneză
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mod surprinzător acest rezultat final unui nivel ridicat de sensibilitate la stimuli interni specifici controlului alfa (vezi Martindale și colaboratorii, 1996). Conceptul de sensibilitate este notabil deoarece corespunde receptivității la sugestii subliminale caracteristice persoanelor creative, după cum au descoperit Smith și Van der Meer (1994, în publicații periodice). Deși Martindale și Armstrong au atribuit reducerea controlului asupra undelor alfa în timpul probelor monotoniei experimentului, ei au recunoscut totuși posibilitatea „pierderii autentice a controlului”. Totuși, au concluzionat că subiecții creativi au uneori o capacitate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
stărilor afective pozitive și negative. Dictonul „Moderație în toate” e general valabil în cazul (tuturor) efectelor creației; creativitatea și generalizarea performanțelor diferă în funcție de tipul de problemă. Cele mai relevante studii experimentale au ca subiect geneza perceptivă (Smith, 1990; Smith și Van der Meer, în publicații periodice), formele preinventive (Finke, în publicații periodice), intuiția (Bowers et al., 1990) și afectivitatea (Jausovec, 1989; Jausovec și Bakracevic, 1995; Metcalfe, 1985). Dacă în cercetările experimentale enumerate ar exista un bias cu privire la orice aspect al fenomenului
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
au observat numeroase paralele și puncte comune. De exemplu, controlul de scurtă durată al undelor alfa și sensibilitatea la stimuli interni (Martindale și Armstrong, 1974) descoperite la indivizii creativi corespund, în mare măsură, rezultatelor obținute de Smith (1990; Smith și Van der Meer, 1997) referitoare la procesarea subliminală și studiilor de caz care au sugerat nivelul ridicat al sensibilității persoanelor creative (de exemplu, Wallace, 1992). S-a constatat, de asemenea, convergența concluziilor cu privire la optim: în identificarea factorilor determinanți ai creativității și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mai elocvente de studii care utilizează un alt tip de manipulare decât cea strict informațională sunt date de studiile ce întrebuințează arta ca formă de intervenție (Wikstrom et al., 1994) și de lucrările despre geneza perceptuală (Smith, 1990; Smith și Van der Meer, 1994). Până și în aceste arii de cercetare, putem face referire la impactul informațiilor nonverbale, preverbale sau simbolice asupra intervențiilor, însă consecințele lor pot fi înțelese mai bine prin intermediul stărilor emoționale trăite. Studiile care întrebuințează arta ca formă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
and create realities”, în M.A. Runco (ed.), Creativity research handbook, vol. 1, Hampton, Cresskill, NJ. Skinner, B.F. (1975), About behaviorism, Knopf, New York. Smith, G.J.W. (1990), „Creativity in old age”, Creativity Research Journal, 3, pp. 249-264. Smith, G.J.W., Van der Meer, G. (1994), „Creativity through psychosomatics”, Creativity Research Journal, 7, pp. 159-170. Smith, G.J.W., Van der Meer, G. (1997), „Perception and creativity”, în M.A. Runco (ed.), Creativity research handbook, vol. 1, Hampton, Cresskill, NJ. Smith, K.L.H., Michael
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
B.F. (1975), About behaviorism, Knopf, New York. Smith, G.J.W. (1990), „Creativity in old age”, Creativity Research Journal, 3, pp. 249-264. Smith, G.J.W., Van der Meer, G. (1994), „Creativity through psychosomatics”, Creativity Research Journal, 7, pp. 159-170. Smith, G.J.W., Van der Meer, G. (1997), „Perception and creativity”, în M.A. Runco (ed.), Creativity research handbook, vol. 1, Hampton, Cresskill, NJ. Smith, K.L.H., Michael, W.B., Flocevar, D. (1990), „Performance on creativity measures with examination-taking intended to induce high or low
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
taxonomie unică, ci să închegăm viziunea generală asupra persoanei creative în procesul de creație și să descoperim direcții de cercetare atractive, utile în cercetările viitoare. Uneori se recomandă o simplificare. De exemplu, la finalul primilor douăzeci de ani de viață, Van Gogh s-a îndepărtat de preocupările sale religioase anterioare pentru a-și dedica definitv existența artei. Această transformare și nesiguranța speifică unei perioade lungi de tranziție se exprimă clar în remarcile făcute cu privire la aceste două aspecte existențiale în scrisorile către
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
remarcile făcute cu privire la aceste două aspecte existențiale în scrisorile către fratele său Theo (Wimpenny, 1994). Odată ce am stabilit recirprocitatea dintre amploarea și diminuarea interesului față de cele două preocupări ale sale, religia și arta, trebuie să reflectăm ulterior pentru ce motiv Van Gogh a continuat să rămână o persoană profund religioasă. Prin urmare, este necesar să învățăm și reînvățăm cum să oscilăm între simplitate și complexitate, între obiectivitatea autorizată și o lectură sensibilă, cultivată a operelor individului creator. Unii dintre colegii noștri
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
le îndeplinească pe toate în lipsa unui ajutor consistent. Adesea nu se pune suficient în valoare rolul jucat de membrii familiei nu doar în modelarea copilului, ci și procesul creator propriu-zis. Să menționăm câteva exemple notabile: Darwin și bunicul său Erasmus; Van Gogh și fratele său Theo; Einstein și unchiul său Jakob; Wordsworth și sora sa Dorothy; Anna Freud și tatăl ei, Sigmund; Frații Wright; Surorile Brontë În sfârșit, al cincilea context este mediul socioistoric, care poate avea o influență importantă asupra
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
MA. Gruber, H.E. (1996a), „The life space of a scientist: The visionary function and other aspects of Jean Piaget’s thinking”, Creativity Research Journal, 9, pp. 251-266. Gruber, H.E. (1996b), „Starting out: The early phases of four creative careers - Darwin, van Gogh, Freud, and Shaw”, Journal of Adult Development, 3, pp. 1-6. Gruber, H.E. (1996c), „Book review of Howard Gardner’s: Creating minds: An anatomy of creativity seen through the lives of Freud, Einstein, Picasso, Stravinsky, Eliot, Graham and Gandhi”, Journal
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]