17,513 matches
-
Education, adică sociologia sistemelor de învățământ. Ceea ce justifică specializarea studiilor sociologice despre educație este principiul durkheimian al autonomiei relative. Nu numai că sistemul de învățământ nu este reductibil la alte instanțe sociale, dar înțelegerea sa nu relevă, în ultimă analiză, variabile exogene. Cu tot caracterul discutabil al acestei afirmații (de fapt, negații) a sociologului francez, merită să trecem în revistă tabloul preocupărilor sociologiei educației așa cum a fost descris de acesta. Uzând de o metaforă sistemistă, Cherkaoui consideră că sociologia educației are
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ca obiect mecanismele, intrările și ieșirile sistemului de învățământ. În planul mecanismelor interesează fenomenele școlare și relațiile școlii cu alte instituții, mai ales cu familia, politica și economia. În domeniul intrărilor avem următoarele teme: - elevii - descriși într-un spațiu de variabile fizice, psihologice, sociale (vârstă, sex, IQ, origine socială, cultură etc.); - profesorii și administratorii - descriși de variabile profesionale și politice precum nivelul de instrucție, modul de recrutare, poziția în structura socială, orientările politice și sociale. În ceea ce privește ieșirile, ne interesează rezultatele funcționării
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
relațiile școlii cu alte instituții, mai ales cu familia, politica și economia. În domeniul intrărilor avem următoarele teme: - elevii - descriși într-un spațiu de variabile fizice, psihologice, sociale (vârstă, sex, IQ, origine socială, cultură etc.); - profesorii și administratorii - descriși de variabile profesionale și politice precum nivelul de instrucție, modul de recrutare, poziția în structura socială, orientările politice și sociale. În ceea ce privește ieșirile, ne interesează rezultatele funcționării mecanismelor de socializare și de selecție. Mai concret, pot fi obiect al preocupărilor de ordin sociologic
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
decolarea începe în jurul anului 1950 pentru învățământul primar. Data dobândirii independenței politice nu influențează rata școlarizării realizate în 1950 sau în 1980 și nu afectează nici ritmul creșterii școlarizării. Rezultate similare se obțin și dacă studiem mai precis relația dintre variabilele sociopolitice (independență/dependență, partid unic/pluripartitism, alegeri libere etc.) și expansiunea sistemelor de învățământ în anumite țări pentru care avem date mai bogate, cum este chiar România. O asemenea analiză arată că reformele școlare dorite și aplicate de către decidenții politici
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Partidului Comunist, precum și subordonarea totală a aparatului educațional față de instanța politică par a confirma teoria importanței majore, cel puțin în regimurile totalitare, a politicului în creionarea fenomenului școlar. O abordare holistă ar evidenția remarcabile similitudini internaționale, similitudini relativ indiferente la variabile precum cele sociopolitice. Expansiunea școlară din România postbelică s-a produs ca și cum statul comunist nu ar fi fost decât instrumentul prin care s-a realizat o explozie a școlarizării ce era inevitabilă. Deși statisticile internaționale susțin cu tărie ipoteza acestei
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
determinării salariilor, creșterii economice sau ale evaluării politicilor de sănătate și pe cele din domeniul migrației. 3. Relația dintre nivelul de instrucție și venittc "3. Relația dintre nivelul de instrucție și venit" Pentru societățile moderne, venitul este corelat pozitiv cu variabile precum vârsta, sexul, clasa socială. Dar în condiții egale (ceteribus paribus), nivelul de instrucție are efectul cel mai puternic asupra veniturilor, cu excepția vârstei (Cherkaoui, 1986). După cum se poate vedea din digrama de mai jos, relația dintre venit și vârstă este
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
instituții de sporire a polarizării sociale. Nu cred că mai este cazul să insistăm asupra sporului pe care școlaritatea îl aduce veniturilor particularilor în condițiile societății bazate pe diviziunea muncii în sectorul industrial și terțiar. Dar relația dintre cele două variabile nu este atât de vizibilă în cazul economiilor agrare, cum sunt cele ale multor țări în curs de dezvoltare. După cum rezultă din studiile rezumate în cercetarea Băncii Mondiale, veniturile agricole, dar și cele nonagricole nonsalariale din aceste țări beneficiază într-
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
modernitate a localității în care locuiește. Cea mai surprinzătoare constatare pe baza modelelor profesorului Sandu privește impactul vârstei asupra veniturilor. Contrar predicțiilor teoriei, modelarea califică drept nesemnificativă influența vârstei asupra veniturilor. Este ca și cum, Sursa: Sandu, 1999, p. 194 controlând anumite variabile, influența vârstei asupra veniturilor poate fi complet eliminată. O explicație pentru aceste rezultate poate deriva din varianta de măsurare a veniturilor aleasă de Dumitru Sandu. Regresia privește venitul pe persoană în familie, și nu venitul persoanei. În acest caz, multe
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
exclude măsurile la nivel de localitate sau de regiune - ce pot fi afectate de probleme de eroare ecologică -, pe un set de date similare din Barometrul de Opinie Publică. Voi arăta că rezultatele profesorului Sandu nu mai sunt valabile atunci când variabila de explicat este venitul obținut personal, și nu venitul total al familiei distribuit la membrii acesteia. 6.2. Determinarea veniturilor persoaneitc "6.2. Determinarea veniturilor persoanei" Voi folosi în cele ce urmează datele sondajului Barometrului de Opinie Publică al Fundației
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
nivel de instrucție, pentru ca, în cele din urmă, să construiesc un model al determinării veniturilor persoanei. 6.2.1. Relația venit-vârstă-nivel de instrucțietc "6.2.1. Relația venit‑vârstă‑nivel de instrucție" O primă investigare a relației dintre cele trei variabile se poate realiza prin modelarea creșterii veniturilor în funcție de vârstă pe niveluri de instrucție constante. Neavând subeșantioane suficient de mari pe niveluri de instrucție specifice, am fost nevoit să construiesc din răspunsurile subiecților variabile dummy, corespunzătoare unor categorii de instrucție utilizate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
categorii de nivel de instrucție, coeficienții de determinare ai modelelor cubice sunt mai mari decât cei ai modelelor pătratice. Alte câteva concluzii pot fi formulate pe baza acestor modele statistice simple: 1. Modelul pătratic presupune o creștere urmată de descreșterea variabilei dependente. În schimb, modelul cubic are două puncte de inflexiune, unul după o perioadă de creștere și altul care determină din nou o creștere după o importantă descreștere. Datele arată că, în România, la același nivel de instrucție, venitul tinde
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mai jos: Tabelul 5. Model de regresie a veniturilor persoanei Sursa: Barometrul de Opinie Publică, 2002 Modelul de regresie permite o apreciere mult mai nuanțată a determinării veniturilor unei persoane și înțelegerea impactului nivelului de instrucție în interacțiune cu alte variabile importante. Ecuația de mai sus explică 36% din varianța veniturilor persoanelor din eșantion. Acesta este un rezultat mult mai bun decât cel obținut, pe date similare, de profesorul Sandu. Fără a acoperi foarte bine fenomenul de explicat, modelul permite testarea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cele care indică rezultate empirice optimiste privitoare la corelația dintre instrucție și productivitate. A. Într-o cercetare s-a testat corelația dintre PNB/locuitor din 1955 și rata de alfabetizare în 1950 pentru 83 de țări. Pe baza celor două variabile, țările au fost împărțite în trei categorii (Cherkaoui, 1986): 1. 32 de țări cu rate de alfabetizare scăzute și PNB/locuitor mic. 2. 27 de țări în care cele două variabile nu sunt corelate. 3. 24 de țări bogate care
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
1950 pentru 83 de țări. Pe baza celor două variabile, țările au fost împărțite în trei categorii (Cherkaoui, 1986): 1. 32 de țări cu rate de alfabetizare scăzute și PNB/locuitor mic. 2. 27 de țări în care cele două variabile nu sunt corelate. 3. 24 de țări bogate care au rate de alfabetizare ridicate și PNB/locuitor mare. În general, rata de școlarizare postprimară a corelat foarte puțin cu PNB/locuitor. Mai mult, dacă încercăm să determinăm PNB/locuitor din
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
erau automat plasați în pozițiile cele mai bune, în timp ce indivizilor cu rezultate slabe le erau rezervate pozițiile mai puțin respectabile. Astfel, în lumea imaginară a lui Young urma să apară o elită ereditară, având în vedere că inteligența este o variabilă determinată genetic. Cele două semnificații au fost tratate de cele mai multe ori ca fiind echivalente. Cu toate acestea, între ele există diferențe notabile. Reducerea meritului la calificări face abstracție de caracterul determinat social al rezultatelor școlare și pare în mai mare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
atins și statusul social de origine (Goldthorpe, 1997). Înțelegem deci că principala soluție de măsurare a meritului a fost nivelul de instrucție atins, o opțiune ea însăși discutabilă. Boudon (1997) descrie două modele teoretice care exprimă influențele dintre cele trei variabile la care facem referire în aceste rânduri: modelul meritocratic și modelul de dominanță. 1. În modelul meritocratic, asocierea dintre poziția socială de origine și cea de destinație este mediată în totalitate de rezultatele școlare, recunoscându-se în același timp dependența
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
asociere între nivelul de instrucție și statusul social de destinație al individului. Printre primele rezultate la care ne vom referi sunt cele expuse de Blau și Duncan în The American Occupational Structure (1967), pe baza unor cercetări din anii ’50. Variabilele incluse în modelul de regresie multiplă realizat sunt: - statutul social al tatălui - SST; - nivelul de instrucție al tatălui - NIT; - nivelul de instrucție al fiului - NIF; - statutul social al primului post al fiului - SSPF; - statutul social actual al fiului - SSAF. Coeficienții
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
al tatălui - NIT; - nivelul de instrucție al fiului - NIF; - statutul social al primului post al fiului - SSPF; - statutul social actual al fiului - SSAF. Coeficienții din desen, numiți în jargon statistic coeficienți path, pot fi înțeleși ca măsuri ale influenței unei variabile asupra altei variabile în condițiile în care celelalte variabile sunt păstrate constante. Ele variază între 0 și 1, influența maximă având loc în cazul în care coeficientul este 1. Figura 10. Model path al determinării destinației sociale pentru adulții americani
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
nivelul de instrucție al fiului - NIF; - statutul social al primului post al fiului - SSPF; - statutul social actual al fiului - SSAF. Coeficienții din desen, numiți în jargon statistic coeficienți path, pot fi înțeleși ca măsuri ale influenței unei variabile asupra altei variabile în condițiile în care celelalte variabile sunt păstrate constante. Ele variază între 0 și 1, influența maximă având loc în cazul în care coeficientul este 1. Figura 10. Model path al determinării destinației sociale pentru adulții americani Sursa: Blau și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
loc în cazul în care coeficientul este 1. Figura 10. Model path al determinării destinației sociale pentru adulții americani Sursa: Blau și Duncan, 1967 Modelul statistic elaborat de Blau și Duncan arată că statusul social final este puternic determinat de variabile precum nivelul de instrucție sau prima slujbă și, într-o măsură mult mai slabă, de statusul social al tatălui. Nivelul de instrucție al fiului, atât de important în stabilirea variabilei dependente care ne preocupă, este la rândul lui influențat puternic
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Duncan arată că statusul social final este puternic determinat de variabile precum nivelul de instrucție sau prima slujbă și, într-o măsură mult mai slabă, de statusul social al tatălui. Nivelul de instrucție al fiului, atât de important în stabilirea variabilei dependente care ne preocupă, este la rândul lui influențat puternic de caracteristicile tatălui - nivelul de instrucție și statusul său social. Rezultatele expuse permit calificarea societății cercetate de Blau și Duncan drept una cu o structură de mobilitate socială meritocratică. Jencks
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
viguros respinsă de gânditorii liberali. Inovatoare au fost, în contextul secțiunii de față, analizele lui Raymond Boudon (n. 1934), expuse mai ales în L’inégalité des chances (1973). Spre deosebire de analiza lui Jencks, realizată la nivelul indivizilor, aceasta ia în calcul variabile structurale care pot avea o putere explicativă considerabilă. Întrucât un rezumat comprehensibil al tezelor lui Boudon se găsește în capitolul dedicat mobilității din Tratatul de sociologie (1997), ca și în traducerea în limba română a lucrării Efecte perverse și ordine
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Analizele lui Boudon au adus și o regândire a ceea ce în literatura de specialitate este cunoscut sub titulatura de paradoxul lui Anderson. Studiind relația dintre mobilitatea socială și mobilitatea școlară 1, Anderson, un sociolog american, a constatat că cele două variabile nu sunt asociate. Cu alte cuvinte, o puternică mobilitate școlară nu este legată de o mobilitate socială în același sens, și nici invers (Anderson, 1961). O interpretare a paradoxului este aceea că mobilitatea școlară nu reprezintă o garanție a mobilității
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
1.2. Ancheta INED (Institut National des Études Démographiques)" Eșantionul studiului efectuat în 1969 a cuprins într-un panel 17.461 de elevi selectați din diferite trepte de învățământ. Metoda folosită a fost cea a anchetei longitudinale, cu măsurători periodice. Variabilele dependente în analiza egalității de șanse au fost orientarea elevilor pentru diferite trepte de învățământ (liceu, clasa de final de studii primare, ucenicie etc.), în timp ce variabilele independente au fost: sex, vârstă, nivel de reușită la CM21, rezidență, apartenență socială, cererile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
trepte de învățământ. Metoda folosită a fost cea a anchetei longitudinale, cu măsurători periodice. Variabilele dependente în analiza egalității de șanse au fost orientarea elevilor pentru diferite trepte de învățământ (liceu, clasa de final de studii primare, ucenicie etc.), în timp ce variabilele independente au fost: sex, vârstă, nivel de reușită la CM21, rezidență, apartenență socială, cererile părinților și avizele profesorilor referitoare la orientarea școlară. Concluziile cele mai semnificative ale studiului au fost: • Reușita la CM2 și vârsta la care se promovează CM2
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]