3,120 matches
-
au avut loc alte discuții publice asupra problemei și diverse zvonuri contradictorii au început să circule încoace și-ncolo, între Ise, Nagashima, Osaka și capitală. Primul susține că originea falsei știri despre moartea Seniorului Nobuo nu a provenit din rândurile vasalilor lui, ci din gura vasalilor lui Hideyoshi. Oamenii de la Castelul Takaradera contestă acest lucru. Ei afirmă că zvonul s-a iscat din suspiciunile și gândurile negre ale vasalilor Seniorului Nuobo. Iar, în timp ce ambele părți se denunță zgomotos una pe cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
publice asupra problemei și diverse zvonuri contradictorii au început să circule încoace și-ncolo, între Ise, Nagashima, Osaka și capitală. Primul susține că originea falsei știri despre moartea Seniorului Nobuo nu a provenit din rândurile vasalilor lui, ci din gura vasalilor lui Hideyoshi. Oamenii de la Castelul Takaradera contestă acest lucru. Ei afirmă că zvonul s-a iscat din suspiciunile și gândurile negre ale vasalilor Seniorului Nuobo. Iar, în timp ce ambele părți se denunță zgomotos una pe cealaltă, zvonul despre moartea Seniorului Nuobo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
originea falsei știri despre moartea Seniorului Nobuo nu a provenit din rândurile vasalilor lui, ci din gura vasalilor lui Hideyoshi. Oamenii de la Castelul Takaradera contestă acest lucru. Ei afirmă că zvonul s-a iscat din suspiciunile și gândurile negre ale vasalilor Seniorului Nuobo. Iar, în timp ce ambele părți se denunță zgomotos una pe cealaltă, zvonul despre moartea Seniorului Nuobo se răspândește iute ca vântul. — Și oamenii îl cred? — E greu de înțeles ce se întâmplă în mintea omului de rând, dar, după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Nuobo se răspândește iute ca vântul. — Și oamenii îl cred? — E greu de înțeles ce se întâmplă în mintea omului de rând, dar, după ce au asistat la sfârșitul Seniorului Nobutaka, imediat în urma căderii clanului Shibata, e sigur că rudele și vasalii Seniorului Nuobo au coșmaruri și se întreabă cine va urma la rând. La asta, Gamo se hotărî să-și dea pe față propriile temeri. Trăgându-se mai aproape de locul unde stătea înenuncheat Shonyu, îi șopti: — Între Hideyoshi și Nobuo ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
și în Osaka, iar neînțelegerile nu vor face decât să sporească. Ceea ce e foarte ciudat, negreșit, oftă Shonyu. În calitate de generali ai lui Hideyoshi, atât Shonyu, cât și Gamo erau legați de el prin uniunea absolută care exista între senior și vasal. Dar îi mai legau și unele lucruri peste care nu se mai putea trece așa de ușor. În primul rând, pe vremea când era în grațiile lui Nobunaga, Gamo se însurase cu fiica mezină a acestuia. Mai mult, Shonyu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
și după consfătuirea de la Kiyosu, toți știuseră că nu era omul care să preia frâiele scăpate din mâinile lui Nobunaga. Din nefericire, însă, nimeni nu-i spunea lui Nobuo adevărul. Tânărul și veselul aristocrat - care întotdeauna se bazase pe puterea vasalilor săi, care, cu orice ocazie, se plecase și îi aprobase pe linguștori și care fusese folosit de alții ce-l manipulaseră în avantajul lor propriu - lăsase să-i scape un mare moment al istoriei, fără a-și da măcar seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
gând să-l invite, pentru asta, pe moștenitorul de drept? Când vorbea astfel, prin el glăsuia Nobunaga. Parcă ar fi primit forma tatălui său, dar nu și substanța. Acest Hideyoshi n-are nimic de modestie. A uitat că a fost vasalul tatălui meu, iar acum, nu numai că-i jupoaie de dări pe vasalii rămași ai tatei și se grăbește să construiască un castel gigantic, dar și pe mine mă tratează de parcă aș fi o piedică în calea lui. În ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
prin el glăsuia Nobunaga. Parcă ar fi primit forma tatălui său, dar nu și substanța. Acest Hideyoshi n-are nimic de modestie. A uitat că a fost vasalul tatălui meu, iar acum, nu numai că-i jupoaie de dări pe vasalii rămași ai tatei și se grăbește să construiască un castel gigantic, dar și pe mine mă tratează de parcă aș fi o piedică în calea lui. În ultima vreme, nu mă mai consultă pentru nimic. Tăerea dintre cei doi începuse din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
nimic. Tăerea dintre cei doi începuse din Luna a Unsprezecea a anului trecut. Zvonurile recente că Hideyoshi concepea planuri fără participarea lui erau de ajuns ca să-i stârnească suspiciunile. În același timp, Nobuo făcea unele imprudențe nepermise de față cu vasalii, iar acestea ajungeau la urechea publicului, astfel că, gândurile lui cele mai intime deveniseră un motiv de iritare în plus pentru Hideyoshi. Ca rezultat, Anul Nou trecu fără ca cei doi să-și facă urările cuvenite. La Anul Nou, când Nobuo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
talent la joc. — Ce țărănoi! râse Nobuo, dezvăluind un șir de dinți înnegriți elegant. La câteva zile după vizita lui Gamo, sosi o scrisoare de la Gamo și Shonyu. Nobuo fusese foarte bine dispus și îi chemă repede pe patru dintre vasalii săi mai vârstnici, pentru a le transmite informația. — Mâine plecăm la Otsu. Mi-au scris că Hideyoshi mă așteaptă la Templul Onjo. Nu va fi nici un pericol, stăpâne? întrebă unul dintre cei patru bătrâni. Nobuo zâmbi, arătându-și larg dinții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Gamo m-au încredințat că nu mă va păștea nici un pericol. Se putea spune că tendința lui Nobuo de a crede pe cuvânt orice afla din scris sau prin viu grai era rezultatul educației pe care o primise. Prin urmare, vasalii săi vârstnici erau cu atât mai prudenți și nu-și puteau ascunde temerile. Adunându-se laolaltă, priviră scrisoarea de la Gamo. Nu încape nici o îndoială, spuse unul, pare să fie scrisă de mâna lui. — Nu se poate face nimic altceva, replică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
nimic altceva, replică un altul. Dacă Seniorul Shonyu și Seniorul Gamo și-au dat osteneala să ducă atât de departe problema, nu-i putem refuza. Și astfel, se luă hotărârea ca Nobuo să fie însoțit la Otsu de cei patru vasali superiori. A doua zi, Nobuo porni spre Otsu. Când ajunse la Templul Onjo, Gamo apăru imediat și, nu peste mult, sosi și Ikeda. — Seniorul Hideyoshi a ajuns ieri, spuse Shonyu. Vă așteaptă. Locul întâlnirii fusese pregătit acasă la Hideyoshi, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
pe Hideyoshi. Nimeni nu avea timp să piardă degeaba o zi întreagă, dar, întrucât Nobuo spusese că voia să se odihnească, toți își petrecură ziua într-o lâncezeală fără rost. La sosire, Nobuo fusese nemulțumit să afle că Hideyoshi și vasalii săi ocupaseră clădirile principale, în vreme ce grupului său îi fuseseră rezervate cele mai mici. Stabilind ziua întâlnirii, Nobuo încercase să se impună puțin și acționase în urma unei toane, dar, a doua zi, și pe el păru să-l deranjeze foarte tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
îi fuseseră rezervate cele mai mici. Stabilind ziua întâlnirii, Nobuo încercase să se impună puțin și acționase în urma unei toane, dar, a doua zi, și pe el păru să-l deranjeze foarte tare plictiseala și începu să se plângă: — Nici măcar vasalii mei superiori nu sunt aici. Nobuo își petrecu întreaga zi arătându-i-se prețioasele volume de poezie ale templului și plictisindu-se de moarte la vorbăria interminabilă a bătrânilor preoți. Când se înseră, în sfârșit, cei patru vasali superiori apărură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
plângă: — Nici măcar vasalii mei superiori nu sunt aici. Nobuo își petrecu întreaga zi arătându-i-se prețioasele volume de poezie ale templului și plictisindu-se de moarte la vorbăria interminabilă a bătrânilor preoți. Când se înseră, în sfârșit, cei patru vasali superiori apărură în camera lui. — V-ați odihnit bine, stăpâne? întrebă unul dintre ei. Idioții! Nobuo fierbea de furie. Îi venea să urle că se plictisea și că n-avea nimic de făcut, dar, în schimb, replică: — Da, vă mulțumesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
n-am vrut să vă deranjăm, stăpâne. Trasând cercuri cu degetele și ciocănindu-și genunchii, Nobuo îi privi cu un dezinteres înfumurat: — Mda, bine. Dar voi patru trebuie să luați masa de seară cu mine. Vom bea și puțin sake. Vasalii superiori se uitară unii la alții, părând cam jenați. Vă împiedică ceva s-o faceți? îi întrebă Nobuo. Unul dintre vasali spuse, ca și cum s-ar fi scuzat: — Adevărul e că nu demult a sosit un mesager cu o invitație de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
înfumurat: — Mda, bine. Dar voi patru trebuie să luați masa de seară cu mine. Vom bea și puțin sake. Vasalii superiori se uitară unii la alții, părând cam jenați. Vă împiedică ceva s-o faceți? îi întrebă Nobuo. Unul dintre vasali spuse, ca și cum s-ar fi scuzat: — Adevărul e că nu demult a sosit un mesager cu o invitație de la Seniorul Hideyoshi, iar noi tocmai am venit ca să vă cerem permisiunea. — Ce? V-a invitat Hideyoshi?! Ce-i asta? Iarăși o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
venit ca să vă cerem permisiunea. — Ce? V-a invitat Hideyoshi?! Ce-i asta? Iarăși o ceremonie a ceaiului? apăru o umbră pe chipul lui Nobuo. Nu, nu cred că e nimic de soiul ăsta. Mă îndoiesc că ar invita niște vasali ca noi, mai ales la ceai, omițându-l pe stăpânul nostru, când mai sunt aici și alți seniori pe care i-ar fi putut invita în schimb. A spus că are ceva de vorbit cu noi. — Ce ciudat, murmură Nobuo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de drept. Oamenii n-ar permite-o niciodată. Sala templului principal era pustie. Numai lămpile așteptau înserarea. Era jumătatea Lunii Întâi și un frig amarnic. Apoi, apăru altcineva, dregându-și glasul. Întrucât omul era însoțit de un slujitor, cei patru vasali ai lui Nobuo își dădură imediat seama că trebuia să fie Hideyoshi. Părea să dea ordine din mers, cu voce tare. — Scuzați-mă că v-am lăsat să așteptați, spuse el intrând în sală, după care tuși în palmă. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
mers, cu voce tare. — Scuzați-mă că v-am lăsat să așteptați, spuse el intrând în sală, după care tuși în palmă. Când ridicară privirile, cei patru văzură că acum era singur - nu mai avea în spatele lui nici măcar un paj. Vasalii erau stingheriți. În timp ce-l salutau pe rând, Hideyoshi își suflă nasul. — Se pare că ați răcit, stăpâne, remarcă afabil unul dintre vasalii lui Nobuo. — Nu-mi mai trece odată, replică Hideyoshi, nu mai puțin prietenește. Era o ambianță destul de simplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Când ridicară privirile, cei patru văzură că acum era singur - nu mai avea în spatele lui nici măcar un paj. Vasalii erau stingheriți. În timp ce-l salutau pe rând, Hideyoshi își suflă nasul. — Se pare că ați răcit, stăpâne, remarcă afabil unul dintre vasalii lui Nobuo. — Nu-mi mai trece odată, replică Hideyoshi, nu mai puțin prietenește. Era o ambianță destul de simplă pentru o discuție. Nu li se oferi nici mâncare, și nici băutură, după cum nici Hideyoshi nu începu cu fleacuri. Nu vă deranjează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
pământuri în Ise și Iga. Nu numai frigul îi îngheța pe cei patru până-n măduva oaselor. Pereții sălii păreau plini de săbii și lănci mute. Ochii lui Hideyoshi sticleau fix, ca două mici puncte de lumină. Acei ochi le cereau vasalilor să spună da sau nu. N-avea să le lase timp pentru a se gândi la ofertă, nici să plece fără a le fi auzit răspunsul. Se aflau într-o situație disperată. Cei patru oameni lăsară capetele în piept, amărâți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
pentru a se gândi la ofertă, nici să plece fără a le fi auzit răspunsul. Se aflau într-o situație disperată. Cei patru oameni lăsară capetele în piept, amărâți. În cele din urmă, însă, acceptară și semnară grăbiți angajamente scrise. — Vasalii mei beau sake în Camera Salciei, spuse Hideyoshi. Mergeți și stați cu ei. Aș dori să vin și eu, dar merg să mă culc mai devreme, din cauza răcelii ăsteia. Luând angajamentele, se retrase în apartamentele sale din templu. În noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cu ei. Aș dori să vin și eu, dar merg să mă culc mai devreme, din cauza răcelii ăsteia. Luând angajamentele, se retrase în apartamentele sale din templu. În noaptea aceea, Nobuo nu-și putu găsi liniștea. La cină, stătuse cu vasalii și cu vasalii săi, cu preoții și chiar și cu preotesele fecioare de la capela din apropiere. Fusese vesel și vorbise cu glas tare, dar, cum toți plecaseră și era din nou singur, începu să-și întrebe încontinuu pajii și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
dori să vin și eu, dar merg să mă culc mai devreme, din cauza răcelii ăsteia. Luând angajamentele, se retrase în apartamentele sale din templu. În noaptea aceea, Nobuo nu-și putu găsi liniștea. La cină, stătuse cu vasalii și cu vasalii săi, cu preoții și chiar și cu preotesele fecioare de la capela din apropiere. Fusese vesel și vorbise cu glas tare, dar, cum toți plecaseră și era din nou singur, începu să-și întrebe încontinuu pajii și pe samuraii de gardă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]